Repartizarea aleatorie – intre reglementare si realitate

Cuprinsul: 1. Interesul analizei; 2. Reglementarea actuala; 3. Realitatea practica; 4. Necesitati de reglementare/propuneri de lege ferenda

1. INTERESUL  ANALIZEI

Repartizarea cauzelor in mod aleatoriu este o norma de organizare judiciara cu rang de principiu, instituita prin art. 11 si 53 din Legea nr. 304/2004 cu scopul de a conferi o garantie in plus independentei functionale a judecatorului si impartialitatii actului de justitie. Odata consacrat legislativ principiul fundamental al repartizarii aleatorii a cauzelor, trebuie asigurata si respectarea lui prin reglementarea modalitatii concrete in care se aplica acest principiu. In legislatia noastra aceasta reglementare a fost stabilita prin Regulamentul de ordine interioara al instantelor, care a stabilit ca repartizarea aleatorie se face prin sistemul informatic – ECRIS.

Principiul fundamental al repartizarii aleatorii consacrat de legislatia Romaniei corespunde rigorilor impuse de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care consacra si garanteaza dreptul la un proces echitabil, drept circumstantiat sub urmatoarele aspecte relevante: “Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, (…) de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege…”

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca notiunea ”instanta stabilita prin lege” presupune asigurarea garantiilor privind organizarea si compunerea tribunalului[1], reflecta un „principiu al statului de drept inerent oricarui sistem al Conventiei”[2], iar notiunea de “lege” avuta in vedere de art. 6 par. 1 este extensiva, priveste “nu numai legislatia referitoare la stabilirea si competenta organelor judiciare, dar si orice alta dispozitie de drept intern a carei nerespectare ar fi de natura sa conduca la constatarea iregularitatii participarii unui membru al formatiunii de judecata la solutionarea unei cauze”[3]. Ceea ce conteaza este ca „tribunalul sa raspunda criteriilor de precizie si accesibilitate”[4], intrucat organizarea sistemului judiciar nu poate fi lasata la discretia executivului si nici la discretia autoritatilor judiciare[5].

Din aceasta perspectiva, nerespectarea principiului repartizarii aleatorii poate pune o problema de incalcare a disp. art. 6 par. 1 din Conventia Europeana. Verificarea respectarii acestui drept prin reglementarea repartizarii aleatorii in Romania este importanta daca se urmareste prevenirea invocarii unor incalcari ale dreptului in fata Curtii Europene, mai ales ca potrivit  statisticilor realizate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului[6], in perioada 1959-2009 proportia hotararilor in care s-au constatat incalcari ale art. 6 din Conventie a fost de 49,56%. In ceea ce priveste Romania, dintr-un numar de 480 hotarari pronuntate pana la 1 ianuarie 2009, in 248 Curtea a constatat incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Interesul analizei subzista si din perspectiva faptului ca cetatenii romani manifesta o preocupare majora pentru inlaturarea deficientelor din sistemul judiciar.  Mentionam in acest sens concluziile sondajului Eurobarometru citat in ”Raportul din 18 iulie 2012 al Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare”, care  a aratat ca 93% dintre romani considera coruptia ca fiind o problema importanta pentru tara lor, iar 91% au dat acelasi raspuns cu privire la deficientele din sistemul judiciar.

Consacrarea legislativa a principiului repartizarii aleatorii a cauzelor a avut ca motivatie tocmai eliminarea arbitrariului si coruptiei in sistemul de repartizare al cauzelor, asigurarea impartialitatii si transparentei in realizarea actului de justitie.

Astfel, „Strategia de reforma a sistemului judiciar 2005 – 2007” prevedea: „Asigurarea impartialitatii si transparentei in realizarea actului de justitie constituie o prioritate in cadrul prezentei strategii, care poate fi garantata in practica si prin introducerea unui criteriu obiectiv de distribuire a dosarelor spre solutionare. Prin distribuirea aleatorie a dosarelor a fost eliminata posibilitatea repartizarii dirijate a cauzelor, aceasta reprezentand totodata si un factor de prevenire a coruptiei in sistem.(…) Atat distribuirea aleatorie, cat si principiul continuitatii, sunt strans legate de asigurarea independentei interne si de eliminarea unui potential instrument de ingerinta in actul de justitie, asa cum s-a aratat in rapoartele de evaluare a sistemului judiciar din Romania, realizate in cursul anului 2004.

In acest sens este de mentionat ca si prin H.G. 215/20 martie 2012 privind aprobarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2012-2015, a „Inventarului masurilor preventive anticoruptie si a indicatorilor de evaluare”, precum si a „Planului national de actiune pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie 2012-2015”, s-a stabilit ca obiectiv specific „Consolidarea integritatii si transparentei sistemului judiciar prin promovarea masurilor anticoruptie si a standardelor etice profesionale”[7]. La pct. 10 din Anexa 2 la H.G. a fost cuprinsa in „Inventarul masurilor preventive anticoruptie si indicatorii de evaluare” ca masura preventiva „Distribuirea aleatorie a dosarelor/sarcinilor de serviciu”. Acestea implica o reconsiderare a reglementarilor pe acest aspect din HCSM 387/2005 pentru aprobarea  R.O.I. al instantelor.

Analiza subiectului propus porneste de la premisa ca statele semnatare ale Conventiei si-au asumat obligatii de natura sa asigure ca drepturile garantate de Conventie sa fie concrete si efective, nu teoretice si iluzorii, iar cele cuprinse in art. 6 au tocmai acest scop: efectivitatea dreptului la un proces echitabil[8].

Intreaga doctrina[9] subliniaza importanta garantiei dreptului la un proces echitabil atat in sine cat si pentru protectia efectiva a altor obligatii garantate de Conventie.

2. REGLEMENTAREA ACTUALA

Cat de efectiv este dreptul la un proces echitabil din perspectiva reglementarii existente in prezent in Romania cu privire la repartizarea aleatorie?

Legea nr. 304/2004 republicata consacra principiile in aceasta materie:
„Art. 10 – Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, de catre o instanta impartiala si independenta, constituita potrivit legii.
Art. 11 – Activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitatii, cu exceptia situatiilor in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective.
Art. 53 – (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege”.

Regulamentul de ordine interioara al instantelor aprobat prin Hotararea CSM nr. 387/2005 modificata si completata, emis in aplicarea legii de organizare judecatoreasca, reglementeaza intr-o  mica masura si in dispozitii cu caracter mult prea general  modul in care se transpune in activitatea instantelor de judecata principiul analizat:
„Art. 95 (1) In vederea repartizarii pe complete si a stabilirii primului termen de judecata, dosarele nou formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.
(1¹) Persoana desemnata cu repartizarea aleatorie a cauzelor, primind dosarul, verifica in sistemul ECRIS daca exista alte dosare formate ca urmare a unei cereri formulate de aceleasi persoane, impotriva acelorasi persoane si avand acelasi obiect, intocmeste un referat in care mentioneaza rezultatul verificarii si il ataseaza la dosarul nou format.
(2) Repartizarea cauzelor se va efectua in sistem informatic prin programul ECRIS.
(3) In cazul in care repartizarea in sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective, repartizarea cauzelor se efectueaza prin metoda sistemului ciclic. Repartizarea aleatorie in sistem informatic sau ciclic se realizeaza o singura data, urmand ca in situatiile in care pe parcursul desfasurarii procesului apar incidente procedurale sa se recurga la regulile stabilite in prezentul regulament.
(4) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu in sistem informatic sau ciclic, dosarele se inregistreaza in ordinea sosirii la instanta si se repartizeaza in aceeasi ordine de catre persoana sau persoanele desemnate anual de presedintele instantei, cu avizul colegiului de conducere.
(5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la inceputul fiecarui an si se numeroteaza pe instanta sau, dupa caz, pe sectii, tinandu-se seama de materiile in care se judeca, de specializarea completelor si de faza procesuala in care se afla cauzele, respectiv fond, apel sau recurs. Modificarea numarului completelor de judecata sau schimbarea judecatorilor care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, in conditiile legii.
(6) In cazul existentei unui sistem computerizat automat de gestiune a activitatii de inregistrare a actelor de sesizare, presedintele instantei urmareste ca utilizarea acestuia sa se realizeze conform instructiunilor.
(7) La sfarsitul fiecarei zile se listeaza cauzele repartizate in ziua respectiva, tinandu-se o evidenta separata a listelor.
(8) Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor urgente, atat in materie penala, cat si in materie civila, se vor respecta programele informatice sau, dupa caz, metoda sistemului ciclic privind repartizarea aleatorie pentru completele specializate.
(8¹) La cererea motivata a completului de judecata investit cu solutionarea unui dosar care in mod constant necesita un timp de lucru ce acopera durata normala a unei sedinte de judecata, colegiul de conducere al instantei poate sa dispuna, pana la solutionarea cauzei respective sau pana la un alt moment al procesului, ca acelui complet sa nu ii mai fie repartizate alte cauze.
(9) Toate modificarile aduse compunerii completului de judecata ori repartizarii dosarelor in conditiile prezentului regulament vor fi evidentiate in programele informatice de repartizare aleatorie. In situatia in care programele informatice nu permit asemenea evidente, se va tine un registru special pentru evidentierea acestor modificari, sub semnatura persoanei sau a persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.
(10) Incheierile si procesele-verbale intocmite in procedura repartizarii aleatorii a cauzelor sau in situatiile de modificare a compunerii completului de judecata se depun la dosarul cauzei, iar copii de pe acestea, certificate de persoana desemnata cu repartizarea aleatorie sau, dupa caz, de grefierul de sedinta, se pastreaza in mape separate. La dosarul cauzei se depun si copii de pe hotararile colegiului de conducere prin care este modificata compunerea completului de judecata, certificate de grefierul de sedinta.”
„Art. 98 (1) Incidentele procedurale referitoare la compunerea completelor de judecata se vor solutiona cu respectarea normelor de procedura si a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor, dupa blocarea completului de judecata investit initial cu judecarea cauzei.
(2) Incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului de judecata, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abtinerea, se vor solutiona de completul cu numarul imediat urmator, care judeca in aceeasi materie. Daca in materia respectiva nu exista decât un singur complet de judecata, incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului vor fi solutionate de completul imediat urmator, indiferent de materia in care judeca.
(3) Daca in urma solutionarii incidentelor procedurale prevazute la alin. (2) se constata ca, din motive prevazute de lege, completul caruia i-a fost repartizata aleatoriu cauza nu este in masura sa judece, dosarul se repartizeaza aleatoriu.”
„Art. 99⁴ (2) Instantele judecatoresti care utilizeaza sistemul ECRIS vor lua masuri pentru completarea tuturor campurilor aplicatiei ECRIS cu date complete si corecte, conform instructiunilor de utilizare.”
„Art. 101 Neluarea masurilor necesare aplicarii normelor criteriului aleatoriu de repartizare a cauzelor sau incalcarea acestor norme atrage raspunderea disciplinara a persoanelor vinovate, in conditiile legii.”
„Art. 115 alin.3 Repartizarea cauzei pentru rejudecare se va face cu respectarea procedurii de repartizare aleatorie.”

3. REALITATEA  PRACTICA

Comentarii  pe marginea reglementarilor actuale rezultate din activitatea practica

Instantele de judecata au fost chemate sa se pronunte asupra notiunii de repartizare aleatorie si a conformitatii procedurilor de aplicare a principiului instituite de Regulamentul de ordine interioara al instantelor cu legea de organizare judecatoreasca  intr-o situatie inedita in care s-a invocat exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art.98 alin.(2) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti in raport cu dispozitiile art.11 si art.53 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in fata instantei investite cu solutionarea unei cereri de recuzare.

Din aceasta perspectiva s-a apreciat de catre I.C.C.J.[10] ca: „Art. 139 din legea 304/2004 delega Consiliului Superior al Magistraturii atributia de a adopta norme secundare in vederea organizarii executarii legii si ii confera o anumita marja de apreciere in acest sens, de vreme ce prin regulamentul de ordine interioara adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii se stabilesc, conform alin. (1) lit. b) din articolul mentionat, „modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata, in vederea asigurarii respectarii principiilor distributiei aleatorii si continuitatii”. Dreptul de apreciere pe care legea il confera autoritatii emitente este menit sa asigure normelor administrative de organizare a instantelor acea flexibilitate necesara asigurarii interesului public al bunei infaptuiri a justitiei, care, pe lânga principiul enuntat in art. 11 din Legea nr. 304/2004, este guvernata de o serie de alte garantii ale dreptului la un proces echitabil, consacrat in instrumente juridice interne si internationale, garantii intre care se numara si termenul rezonabil, care ar putea fi afectat prin aplicarea rigida a repartizarii aleatorii, exclusiv in sistem informatic, pentru orice tip de cerere accesorie sau incidentala ivita in cursul unui litigiu.”

S-a mai retinut ca „notiunea de „cauza” se refera la litigiile „de fond”, iar nu si la incidentele ivite in cursul solutionarii acestora, precum recuzarea judecatorilor, procedura in care a fost invocata exceptia de nelegalitate supusa analizei.”

Curtea a impartasit astfel punctul de vedere al CSM care a sustinut ca « repartizarea aleatorie a dosarelor este o regula cu rang de principiu consacrata de legea 304/2004 » si ca  « la fel ca orice principiu, principiul repartizarii aleatorii a dosarelor permite unele exceptii, determinate de anumite norme de procedura (ex. judecarea cererilor accesorii si  incidentale) sau de anumite imprejurari care, fie fac imposibila aplicarea acestuia, fie genereaza anumite dificultati in activitatea de repartizare a dosarelor».

Solutia este discutabila avand in vedere ca art. 53 din Legea nr. 304/2004 nu permite astfel de exceptii, astfel ca nu se putea aplica o prezumtie absoluta ca « orice principiu permite exceptii » – asa cum a sustinut CSM, avand in vedere aplicarea unora dintre  cele mai importante reguli de interpretare logica a normelor de drept civil :
– « Exceptia este de stricta interpretare si aplicare » (« Exceptio est strictissimae interpretationis») ;
– « Unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem” (« Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”).

In concluzie, daca legea nu permite exceptii, atunci nici norma cu putere inferioara – regulamentul in litigiu, nu poate prevedea aceste exceptii, indiferent de  ratiunile pe care le retine Curtea in decizia mai sus citata ca justificand aceste exceptii (solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil).

Faptul ca principiul repartizarii aleatorii a dosarelor nu permite exceptii rezulta si din alte dispozitii, chiar ale Regulamentului in discutie. Astfel, art.98 alin.1  prevede : « incidentele procedurale referitoare la compunerea completelor se vor solutiona cu respectarea normelor de procedura si a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor. Cererile de tipul recuzarilor intra in aceasta categorie. In aceste conditii exista o contradictie intre alin. 1 al art. 98 (care reia consacrarea principiului repartizarii aleatorii prevazut de lege si pentru materia incidentelor procedurale) si art. 98 alin.2 in discutie. Contradictia nu poate fi inlaturata decat fie prin modificarea Regulamentului in concordanta cu legea, fie prin admiterea unei exceptii de nelegalitate pe acest aspect.

Experienta practica confirma ca actuala reglementare nu este insa suficienta pentru a garanta aplicarea corecta a principiului repartizarii aleatorii si efectivitatea dreptului la un proces echitabil din aceasta perspectiva.

Se constata ca Regulamentul de ordine interioara al instantelor nu reglementeaza in mod exact, public, transparent modul si conditiile de utilizare a parametrilor de repartizare folositi de ECRIS si nici instructiunile pe care trebuie sa le urmeze in aceasta activitate personalul insarcinat cu utilizarea sistemului.

In aceste conditii, nu se poate garanta ca, in situatii concrete, regulile de repartizare si parametrii utilizati in sistem corespund notiunilor de « repartizare aleatorie » si de « sistem informatizat » prevazute de Legea nr. 304/2004.

Robert Klitgaard, unul dintre cei mai importanti si recunoscuti experti mondiali in domeniul coruptiei, consultant pentru numeroase organizatii internationale si guverne din intreaga lume, a sintetizat ecuatia care exprima cauzele coruptiei[11]:

C(Coruptia) = M(Monopol) + Pd(Putere discretionara) – R(Responsabilitate).

In Raportul programului „Initiativa pentru o justitie curata” – „Vulnerabilitati ale sistemului juridic”[12], referindu-se la ecuatia lui Klitgaard privind cauzele coruptiei, sunt dezvoltate semnificatiile ecuatiei aratand ca se produc conditii optime pentru acte de coruptie „acolo unde un agent public sau chiar privat are autoritatea de a lua anumite decizii in exclusivitate, cand aceste decizii nu sunt motivate in fapt sau in drept sau nu sunt supuse unor anumite conditii si cerinte, si cand intregul proces de luare a deciziei nu este vizibil pentru alte autoritati sau pentru public”

De asemenea, in acelasi Raport se mentioneaza: ”Dincolo de finalitatea functionala, respectiv efectuarea actului de justitie, institutiile pe care le analizam furnizeaza mai multe servicii publice. Fiind deservita populatia in legatura cu un serviciu juridic, vom numi aceste servicii acte de administrare judiciara. Ele sunt menite sa creeze premisele luarii deciziilor judiciare (cum ar fi impartirea cauzelor catre judecatori) (…) si revin, de regula, personalului auxiliar de specialitate de la registratura, arhiva si grefa. In afara de acestea, in institutiile analizate se iau si decizii pur administrative. Astfel, din punct de vedere organizatoric,(…)instanta judecatoreasca(…) sau Consiliul Superior al Magistraturii functioneaza ca orice alta institutie publica, in care se iau decizii…”

In raport de aceasta  abordare, este evident ca in  problema analizata sunt indeplinite toate aceste componente ale „ecuatiei”. „Instructiunile” la care se refera art.95 alin.6  si 99⁴ alin.2 din R.O.I. raman apanajul celor imputerniciti sa efectueze procedura de repartizare (grefier, presedinte de sectie), fara posibilitatea justitiabilului de a verifica respectarea, concordanta cu anumite reguli de asemenea verificabile.

Este de remarcat in acest context ca nu este respectata la nivelul tuturor instantelor obligatia prevazuta de disp. art. 95 alin. 10 din Regulament de a se depune la dosarul cauzei ”incheierile si procesele-verbale intocmite in procedura repartizarii aleatorii a cauzelor sau in situatiile de modificare a compunerii completului de judecata”.

Pe de alta parte, extrasele din ECRIS intitulate „fisa dosar” ce se depun la dosar nu reflecta care au fost parametrii de repartizare utilizati si nici celelalte elemente de care ar trebui sa se tina seama, de genul ordinii de repartizare in raport de ordinea de inregistrare a cauzelor intr-o zi.

Reglementarea ar trebui sa urmareasca asigurarea transparentei actului de repartizare.

Dar, de la intentia legiuitorului si pana la aplicare este cale lunga…

Lipsa unor reguli – precise, transparente si verificabile de justitiabil – ale repartizarii dosarului si ale utilizarii sistemului informatic ECRIS, poate pune problema inconsistentei principiului repartizarii aleatorii consacrat in Legea nr. 304/2004. Nefiind reglementate instructiunile de functionare ale sistemului informatic se poate ridica problema nelegalitatii actelor si instructiunilor in baza carora se fac repartizarile, in raport de art. 11 din Legea nr. 304/2004 .

Concluzia ca printr-o astfel de lipsa a reglementarii se poate ajunge la incalcarea principiului repartizarii aleatorii rezulta nu numai din analiza teoretica a reglementarii in discutie, ci si din  situatiile concrete intalnite in  practica.

Astfel, cum se face ca, in ultima perioada, in cazul cailor de atac extraordinare repartizarea acestora aceluiasi complet care a solutionat si recursul a devenit regula!?

La ce concluzii poate sa ajunga un justitiabil atunci cand intr-un referat  al presedintelui de sectie al unei instante se solicita completului “aprecierea asupra oportunitatii desesizarii (…) in legatura cu nerespectarea perioadelor de timp deschise pentru repartizarea cauzelor ce se judeca in regim de urgenta, care au  condus la dezechilibrarea volumului de activitate a completelor sectiei”!?

Dar mentiunea dintr-un astfel de referat ca: “perioadele de timp stabilite pentru repartizarea cauzelor urgente nu au fost respectate in intervalul de timp de la… la…, in sensul ca, inainte de acoperirea integrala a unei  perioade, s-a deschis o a doua perioada de repartizare…”!?

Cand un astfel de referat iese la iveala doar ca urmare a unei sesizari a justitiabilului privind o posibila incalcare a principiului repartizarii aleatorii, atunci totul capata o cu totul alta interpretare.

Cand se ajunge chiar la o dezinvestire a completului si la o noua repartizare a cauzei aceluiasi complet,  se ridica urmatoarele concluzii si  intrebari:

• Problema desesizarii completului este o problema de «legalitate» a repartizarii  si nu de «oportunitate» la aprecierea completului sau a presedintelui de sectie, avand in vedere si disp. art. 5 alin. 2 lit. a, b si f din R.O.I.[13]
• Se confirma existenta unor “instructiuni de repartizare aleatorie a cauzelor urgente” cu caracter ocult, a caror verificare nu este la indemana justitiabilului si uneori nici a celor care, potrivit Regulamentului, au obligatia de a verifica respectarea principiului repartizarii aleatorii.

Vom cita si din alte «note interne» care confirma ca, in realitate, in unele situatii, repartizarea este predictibila si nu aleatorie.

Astfel, intr-un referat intocmit de grefierul insarcinat cu repartizarea aleatorie se explica care este “practica efectiva de repartizare a sectiei” in cauzele cu termen de  solutionare urgent:
– “se modifica astfel incat sa poata fi repartizat in cel mai scurt termen al sectiei si anume trei saptamani SE” (s.n. se intelege ca e vorba de modificarea sistemului)
– “intervalul efectiv de repartizare al cauzelor in sistem aleatoriu este format atat din intervalul start si stop, care delimiteaza in timp perioada de repartizare a cauzelor, cat si blocarea intervalelor de complete de judecata care au atins numarul maxim de cauze primite spre solutionare“
– “in cazul termenului de repartizare “3 saptamani SE” cu toate ca nu se atinge numarul maxim de dosare cu caracter urgent de solutionare pe sedinta publica, se trece la deschiderea unei noi perioade  de repartizare a cauzelor (…)”
Desi in acest referat se retine ca aceasta este « practica sectiei », intr-un alt  referat din acelasi dosar se constata ca “nu s-au respectat instructiunile de repartizare aleatorie pentru repartizarea cauzelor urgente”.

Intr-o alta nota, acelasi grefier stabileste niste “pasi” tehnici de urmat in repartizarea aleatorie care implica: stergeri de termen repartizate aleatoriu initial, blocarea de la repartizare a tuturor completelor de judecata pentru perioada x; deblocarea tuturor completelor pentru o alta  perioada, etc.

Intr-o alta nota, acelasi grefier revine asupra notei anterioare si precizeaza ca procedura  mentionata in acea nota nu e posibila  din cauza lipsei de temei legal.

Intr-o nota interna intocmita de grefierul desemnat cu repartizarea se solicita incuviintarea  presedintelui de sectie pentru:
a. “stergerea dosarului si inregistrarea dosarului prin “alocarea unui nou numar“.
b. “blocarea temporara a completului x” pana la repartizarea dosarului nou inregistrat.

Motivul acestor «practici» era ca dosarul a fost repartizat aceluiasi complet – incompatibil  ca urmare a admiterii cererilor de recuzare.

Inconsecventele si practicile utilizate in repartizarea dosarelor rezultate din aceste note/referate  date cu titlu de exemplu si la care justitiabilul nu are acces in mod obisnuit, pot conduce in mod firesc la urmatoarele concluzii:
– daca repartizarea aleatorie se efectueaza dupa  «practica efectiva de repartizare a sectiei» si nu dupa niste reguli scrise clare, predictibile si transparente, atunci orice repartizare depinde de persoanele care fac aceasta « practica » si transforma procedura de repartizare «aleatorie» intr-una potential  «dirijata»;
– daca in acea noua « perioada de repartizare » exista un singur complet caruia i se aloca dosare cu caracter urgent, nu mai exista niciun hazard, ci este o repartizare cu adresa precisa;
– daca e posibila blocarea temporara a unui complet la simpla decizie a persoanelor desemnate cu repartizarea, ce garantii exista ca nu ar fi posibila si blocarea unuia sau mai multora, atunci cand nu ar subzista un motiv temeinic ca acela al existentei starii de incompatibilitate deja stabilite?

O astfel de situatie neconforma cu principiul analizat a fost confirmata si de analizele efectuate de diverse organizatii neguvernamentale care confirma lipsa unor parghii reale de control al respectarii principiului repartizarii aleatorii.

Intr-o declaratie publica data de SoJust  agentiei de stiri Hotnews.ro  expertii SoJust (dintre care unii au ajuns chiar membrii CSM ulterior studiului) au aratat ca: ”este posibil ca o anumita cauza sa fie dirijata catre un anumit judecator. Situatia este posibila prin intermedierea grefierului/judecatorului desemnat sa se ocupe de repartizarea computerizata a dosarelor. Astfel, se poate anticipa completul de judecata caruia ii va reveni o anumita cauza: fie operatiunea nu se efectueaza in ordinea intrarii dosarelor, fie se introduc variabile de timp pentru o perioada in care este doar o singura posibilitate de atribuire (un singur complet).”[14]

In acelasi sens au fost si concluziile studiului Institutului pentru Politici Publice „Indicatori de performanta – un instrument fundamental pentru masurarea calitatii actului de justitie in Romania”[15]: potrivit unui studiu sociologic, „Un sfert dintre procurori si unul din cinci judecatori apreciaza ca sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor este aplicat necorespunzator”; jumatate dintre magistratii intervievati (50,1% dintre procurori si 44,8% dintre judecatori) considera ca sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor poate fi influentat sau viciat.

Intr-un raport realizat de catre Transparency International Romania se arata ca: “Programele informatice folosite nu sunt suficient perfectionate astfel incat sa poata asigura impredictibilitatea rezultatului. Totodata programul nu solutioneaza acele situatii ivite in urma solutionarii incidentelor procedurale, precum si a cauzelor unde se impune solutionarea de urgenta”[16].

Studiul programului „Initiativa pentru o justitie curata” – „Vulnerabilitati ale sistemului juridic” identifica  si urmatoarele aspecte:  „ (…)este posibil ca o anumita cauza sa fie atribuita unui anumit judecator prin intermedierea grefierului/judecatorului ce are aceasta atributie si care, prin activitatea indelungata cu soft-ul, poate anticipa completul de judecata caruia ii va reveni o anumita cauza: fie operatiunea nu se efectueaza in ordinea intrarii dosarelor, fie se introduc variabile de timp pentru o perioada in care este doar o singura posibilitate de atribuire (un singur complet)[17], fie se introduc criterii de complexitate eronate pentru a ghida dosarul catre un anumit complet[18]. In materie civila nu sunt reglementate insa  aceste criterii de complexitate printr-o hotarare a CSM, asa cum se intampla in materie penala. Ele au ramas la stadiul de studiu in curs.[19]

Fata de aspectele mai sus invederate consideram ca nu exista certitudinea respectarii dreptului la un proces echitabil, in acceptiunea « instanta instituita de lege » si transpusa in dreptul intern in principiul repartizarii aleatorii.

Din moment ce nu exista un act normativ care sa indice reguli precise, clare, transparente, verificabile prin inscrisurile care atesta modul de utilizare al  parametrilor de repartizare din sistemul informatic de repartizare al dosarelor, se poate concluziona ca orice «instructiune» a unui presedinte de sectie avuta in vedere de personalul care a dispus repartizarea,  este nelegala si arbitrara.

La fel de nelegale sunt si „practicile” instantei, de care se pot prevala persoanele insarcinate cu repartizarea aleatorie la nivelul instantelor (presedinte de sectie, grefier, informatician).

Aceasta situatie lasa loc arbitrariului si transforma repartizarea «aleatorie» intr-o repartizare cu caracter previzibil, dirijata, incompatibila cu principiul consacrat de lege.

Intrucat utilizarea sistemului ECRIS este o problema care tine de activitatea si ordinea interioara a instantelor de judecata, rezulta ca reglementarea modului de utilizare al sistemului informatic de repartizare al dosarelor trebuie sa fie cuprinsa in Regulamentul de ordine interioara al instantelor.

Adoptarea acestuia este atributia Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art. 39 alin. 1  din Legea nr. 317/2004, iar elaborarea lui este atributia comuna a Consiliul Superior al Magistraturii si a Ministerului Justitei, potrivit  art. 139 alin. 2 din Legea nr. 304/2004.

Cu toate acestea, CSM intarzie sa reglementeze utilizarea sistemului informatic de repartizare a dosarelor, desi problemele aparute in practica au facut de multe ori obiectul  analizei acestuia.[20]

Prin Hotararea CSM nr. 1176/16.12.2009 – sectia judecatori, prin care a fost aprobat Raportul privind controlul tematic pe distribuirea aleatorie a cauzelor in sistem informatic ECRIS si prin care s-a stabilit printre altele: „trebuie eliminat dreptul utilizatorului de acces la interfetele care permit modificarea parametrilor de repartizare aleatorie a unui dosar”; „pentru unificarea practicii si eliminarea posibilitatii de eludare a sistemului prin modalitatea asocierii ulterioare a partilor, se impune o modificare a aplicatiei ECRIS in sensul imposibilitatii repartizarii aleatorii a dosarului daca nu au fost respectate anumite conditii”; „inserarea unor dispozitii in Regulamentul de ordine interioara pentru  personalul IT din cadrul instantelor, care sa reglementeze operatiile de interventie autorizate in sistem ECRIS; sesizarea Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti cu privire la modificarile aplicatiei”.

Avand in vedere ca pana in prezent nu s-a actionat in niciun mod pentru rezolvarea problemelor structurale  identificate chiar prin raportul CSM mai sus indicat, ne intrebam in mod firesc: de ce nu se doreste reglementarea acestui domeniu atat de important ce constituie premisa garantiilor procesuale ale desfasurarii procesului in mod echitabil ?

Putem concluziona asupra problemei analizate urmatoarele:
– sistemul de repartizare permite introducerea de mai multe ori a unui dosar in sistem (prin atribuirea unui alt numar),  pana cand este repartizat la un anume complet;
– exista posibilitatea blocarii mai multor complete (asa cum e posibila blocarea unuia), astfel incat cel care ramane in sistem pentru repartizare sa fie doar unul sau anumite complete;
– pot fi eliminate unele complete pe motiv ca ar fi incident parametrul „gradul de incarcare” al completului, fara ca justitiabilul sa poate verifica in concret daca acest parametru trebuia in mod real aplicat;
– poate fi aleasa o perioada de repartizare in raport de „caracterul urgent al cauzei” in care sa fie un singur complet care are sedinta, etc.
– in „fisele dosarului” care se depun la dosarul cauzei nu se reflecta parametrii de repartizare si nici respectarea disp. art. 95 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti privind repartizarea in ordinea inregistrarii la instanta a dosarelor;
– la solutionarea dosarelor avand ca obiect incidente procedurale nu se respecta principiul repartizarii aleatorii, din moment ce se procedeaza la repartizarea directa la completul imediat urmator.[21]

Utilizarea arbitrara a oricaruia dintre acesti parametri de repartizare sau a altora care nu sunt cunoscuti, atrage nulitatea actului  de  repartizare.

Fara a analiza in detaliu care ar fi mijloacele procedurale prin care ar putea fi pusa in discutie nelegalitatea unui act de repartizare sau efectul nerespectarii principiului,  mentionam in acest context doar ca, in situatiile in care se constata sau exista banuiala ca nu s-a procedat la repartizarea dosarului cu respectarea principiului repartizarii aleatorii,  se pot invoca:

a) exceptia privind nerespectarea principiului distribuirii aleatorii a dosarului
Doctrina o califica ca pe o veritabila exceptie de procedura  dilatorie si absoluta, avand in vedere ca normele de organizare judiciara au caracter imperativ[22]. In practica ICCJ o astfel de exceptie a fost considerata mai degraba o problema de ordin administrativ, care nu ar fi de competenta completului in fata caruia se ridica problema in discutie, ci de competenta organelor de conducere ale instantei.

b) exceptia de nelegalitate a actului administrativ de repartizare a cauzei in temeiul disp. art. 4 din Legea nr. 554/2004, daca se analizeaza actul de repartizare al unui dosar si instructiunile de utilizare a ECRIS ca fiind acte administrative care indeplinesc conditiile prevazute de art. 2 lit.c din Legea nr. 554/2004

c) incalcarea disp. art. 1 din Legea nr. 554/2004, prin formularea unei actiuni in contencios administrativ din perspectiva vatamarii suferite de justitiabil prin emiterea actelor si instructiunilor de repartizare a dosarului, solicitandu-se anularea acestor acte

4. NECESITATI DE REGLEMENTARE/PROPUNERI DE LEGE FERENDA

Intrucat repartizarea aleatorie este una din garantiile de esenta ale procesului echitabil, in lipsa careia orice judecata de fond echitabila devine o utopie, este nevoie de reglementarea urgenta a utilizarii sistemului ECRIS, prin elaborarea si adoptarea unui act normativ care sa puna in aplicare principiul instituit de legea de organizarea judecatoreasca cu privire la repartizarea aleatorie prin reglementari concrete pe urmatoarele aspecte:
– procedurile utilizate de persoanele care raspund de repartizarea aleatorie a  dosarelor, limitele si conditiile de acces in sistem;
– stabilirea parametrilor de repartizare folositi de ECRIS, a modului si conditiilor de utilizare ale acestora astfel incat modul de repartizare aleatorie sa aiba reguli precise, transparente si verificabile de justitiabil;
– actele care se intocmesc de personalul responsabil cu repartizarea aleatorie sa contina toate datele din care sa rezulte introducerea parametrilor de repartizare la fiecare dosar in parte, precum si celelalte prevederi;
– stabilirea expresa a sanctiunilor pentru situatia in care nu este respectata obligatia atasarii in dosar a actelor care atesta toate elementele mai sus mentionate ;
– stabilirea expresa a sanctiunilor care intervin in cazul  nerespectarii acestor criterii si reguli de care trebuie sa se tina seama la repartizare: nulitatea actului  de repartizare si  caracterul de abatere disciplinara grava pentru fapta persoanei vinovate de nerespectarea acestor dispozitii;
– stabilirea organelor competente sa verifice respectarea regulilor de utilizare ale sistemului informatic de repartizare;
– stabilirea regulilor procedurale de solutionare a exceptiei de nelegala investire a instantei atunci cand se invoca nerespectarea principiului repartizarii aleatorii;
– modificarea art. 99 alin. 6 din R.O.I.[23] pentru incompatibilitatea normei cu art. 11 si 53 din lege si cu art. 6 par. 1 din Conventie , fiind constante situatiile in care judecatorii investiti cu solutionarea cauzei in rejudecare fie nu se abtin, fie cererile de abtinere sunt respinse;
– prevederea unor controale regulate din partea unor auditori externi (avocati, ONG etc) privind respectarea utilizarii corecte a sistemului de repartizare aleatorie.

Elaborarea actului normativ de reglementare a utilizarii transparente a parametrilor ECRIS ar corespunde rolului pe care CSM  trebuie sa il aiba in sistemul de justitie si in indeplinirea actului de justitie in interes public.

Avem in vedere, sub acest aspect, ca organizarea judiciara se instituie având ca finalitate asigurarea respectarii drepturilor si a libertatilor fundamentale ale persoanei prevazute, in principal in Carta internationala a drepturilor omului, Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum si pentru garantarea respectarii Constitutiei si a legilor tarii.

Organizarea judiciara are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de catre instante judecatoresti in mod impartial si independent de orice influente. Numai printr-o reglementare transparenta a utilizarii sistemului ECRIS aceste scopuri al organizarii judiciare pot fi atinse cu adevarat.

Numai in acest mod se vor putea atinge si obiectivele si recomandarile din Raportul  din 18  iulie 2012 al Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare si anume:
– „adoptarea unor masuri preventive prin care sa se reduca oportunitatile de savarsire a actelor de coruptie si riscurile ca acestea sa fie savarsite, cum ar fi aplicarea de catre institutiile publice a unor proceduri transparente si a unui sistem decizional previzibil.
– stabilirea unei politici comune intre CSM si Guvern pentru promovarea raspunderii si a integritatii in cadrul sistemului judiciar (…);
– consolidarea capacitatii si a performantei Inspectiei Judiciare atât pentru a asigura raspunderea judiciara in cursul instrumentarii cazurilor individuale, cat si pentru a promova eficacitatea, consecventa si bunele practici ale sistemului judiciar prin intermediul revizuirii periodice ale practicilor la toate nivelurile sistemului judiciar.”

Intre aceste „bune  practici” trebuie sa se afle cu prioritate si asigurarea garantiilor privind respectarea principiului repartizarii aleatorii, ca premisa a desfasurarii unui proces echitabil.

---

[1] F.Sudre – Drept European si international al drepturilor omului, Ed. Polirom, 2006, pag. 282
[2] Hotararea in cauza Lavents c. Letoniei, 28 noiembrie 2002; Engel si altii c. Tarile de Jos, 8 iunie 1976
[3] In acest sens Corneliu Birsan, Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Ed. All Beck, 2005, pag. 488, paragraf 251; Lavents c. Letoniei; Coeme c. Belgiei, 22 iunie 2000;  Rossi c/Frantei.
[4] J.Fr.Renoucci – Tratat de Drept european al drepturilor omului, Ed. Hamangiu, 2009, care citeaza cauza Fedotova c. Rusia, 13 aprilie 2006. Curtea  a decis ca tribunalul care a pronuntat hotararea in litigiu nu putea fi considerat un tribunal constituit conform legii, intrucat nu au fost respectate cerintele esentiale referitoare la procedura de desemnare a magistratilor neprofesionisti.
[5] Comisia, 12 oct. 1978, Zand c. Austriei
[6] http://www.echr.coe.int/NR/rdonlyres/ACD46A0F-615A-48B9-89D68480AFCC29FD/0/FactsAndFigures_EN.pdf
[7] Masurile prevazute pentru realizarea  obiectivului specific nr. 3:
„1. implementarea strategiei de integritate in sistemul judiciar;
2. reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului si statutului Inspectiei Judiciare;
3. cooperarea in domeniul integritatii cu organizatiile si institutiile reprezentative ale profesiilor juridice si conexe;
4. elaborarea, aprobarea si implementarea unui plan de actiune unitar pentru promovarea integritatii la nivelul institutiilor publice implicate in buna functionare a justitiei ca serviciu public.
Responsabili: CSM, ICCJ, MP, MJ si structurile subordonate, instante si parchete”
[8] CEDH 12.07.2001, Prince Hans-Adam II de Liechtenstein c/ Germaniei
[9] C.Birsan, Conventia Europena a Drepturilor Omului, Comentariu pe articole, Ed. C.H.Beck, 2010, pag. 351 si urm., Dragos Bogdan, Mihai Selegean, „Drepturi si libertati fundamentele in jurisprudenta CEDO”, Ed. AllBeck, 2005, pag. 197 si urm., Radu Chirita – „Dreptul la un proces echitabil”, Ed. Universul Juridic, 2008, pag. 9
[10] Decizia nr. 5103 din 1 noiembrie 2011 a Sectiei de contencios administrativ; sursa: http://www.scj.ro/SCA%20rezumate%202011/SCA%20dec%20r%205013%202011.htm
[11] Robert Klitgaard, Ronald Maclean-Abaroa, H. Lindsey Parris, „Corrupt Cities – a practical guide to cure and prevention”, World Bank, 2000 – tradusa in limba româna la Editura Humanitas, 2006, p. 42
[12] Sursa: http://sar.org.ro/files/Raport_Vulnerabilitati_ale_sistemului_juridic.pdf
[13] Art. 5 alin. 2 lit. a , b si f din R.O.I. „Instantele (judecatorii) au ca indatoriri sa asigure  prin activitatea desfasurata respectarea legii, sa respecte prevederile legale, sa participe la sedinta de judecata in completele stabilite conform legii”. Prin urmare, asigurarea respectarii legii presupune si verificarea respectarii reglementarii din art. 95, in special cea prevazuta de art. 95 alin. 10 si  art. 99⁴ din R.O.I.
[14] Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2972317-cum-manevreaza-dosarele-baietii-destepti-din-justitie.htm Cum manevreaza dosarele baietii destepti din Justitie, 9 mai 2008
[15] Studiu elaborat in 2008 de I.P.P.  in parteneriat cu I.N.M. cu finantare din partea Comisiei Europene, prin programul Phare 2005 „Consolidarea Democratiei in Romania”, mentionat in aceeasi sursa indicata la  nota de subsol 2.
[16] Citat de aceeasi sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-2972317-cum-manevreaza-dosarele-baietii-destepti-din-justitie.htm
[17] Exemplul citat de studiu: o actiune de chemare in judecata introdusa la registratura azi, primeste un termen de judecata peste un numar de zile; daca e introdusa peste trei zile si variabilele sunt identice, termenul de judecata „fixat” de computer va fi cu trei zile mai tarziu. Cunoscandu-se componenta completului dinainte, se poate ‚alege’ ziua in care sa fie introdusa actiunea. A se vedea si „Dedicatie. O grefiera il ajuta pe C. sa câstige Parcul B”, in cotidianul „Gardianul” din 01.02.2008 la http://tinyurl.com/grefiera.
[18] Acest lucru a fost posibil mai ales ca, din martie 2005 si pâna in mai 2008 nu au fost stabilite criterii de complexitate unitare. De abia prin Hotararea CSM  nr. 461 din 15 mai 2008 (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/04_08_2008__16587_ro.pdf) s-au stabilit gradele de complexitate unice nationale in cauzele din materie penala.
[19] Raportul  intalnirii grupului de lucru nr. 5  „Organizarea instantelor si parchetelor” din data de 12 iunie 2007 (Nr.  2826/DAERIP/14.06.2007 – studiu realizat  in cadrul masurilor Planului de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar, aprobat prin H.G. nr. 232/2005 (masura 4.I.1.1.) sursa: www.csm1909.ro/csm/linkuri/27_11_2007__12762_ro.doc
[20] Intr-o nota a Inspectiei  judiciare  a CSM se arata ca:  „Modul in care este stabilit in prezent algoritmul de repartizare aleatorie a cauzelor in aplicatia ECRIS si procedura de inregistrare a actelor de sesizare a instantei nu prevad printre parametrii de repartizare si vechimea cauzei, astfel incat nu este prevazuta nici posibilitatea persoanei cu atributii in materie de a interveni asupra parametrilor deja existenti si de a-i modifica in functie de aspectele constatate in legatura cu vechimea cauzei.
In conditiile regulamentare actuale si in lipsa unei decizii a colegiului de conducere prin care sa se stabileasca situatiile exceptionale, in care repartizarea anumitor cauze sa se faca prin derogare de la dreptul comun, nu se poate dispune de catre presedintele de sectiei sau de catre persoana responsabila cu repartizarea aleatorie, doar in anumite dosare, care au durata mare a procedurii, masuri speciale in vederea repartizarii, derogatorii de la cele aplicate pentru toate celelalte acte de sesizare a instantei.” Sursa: www.csm1909.ro/csm/linkuri/14_11_2011__45258_ro.doc
[21] Desi sesizat cu o exceptie de nelegalitate a disp. art. 98 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti  in raport de disp. art. 11 si 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara republicata, ICCJ a decis ca nu este incidenta o astfel de exceptie. In acest sens decizia ICCJ mai sus citata.
[22] M. Tabarca – Exceptiile procesuale in procesul civil, pag. 272
[23] „(6) Cauzele trimise spre rejudecare dupa desfiintare/casare revin la completul initial investit. Dispozitiile art. 98 se aplica in mod corespunzator in situatia existentei unui caz de incompatibilitate.”

---

Monica LIVESCU
Centrul de Studii si Cercetari Juridice
avocat, Decan al Baroului Vâlcea

---