Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
CMS CMK
 
Print Friendly, PDF & Email

Biletul la ordin, bilet de aventura?
10.12.2012 | Constantin STANCU


Prin Decizia nr. 13/2012[1], Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit la data de 12 noiembrie 2012 ca: “In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 61 alin. (4) din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificarile si completarile ulterioare, in raport de dispozitiile art. 3733 alin. (11) din Codul de procedura civila, stabileste ca:

Incheierile prin care s-a dispus investirea cu formula executorie a unui titlu de credit (cambie, bilet la ordin, cec) nu sunt supuse caii de atac a recursului.”

Desi legile mai sus aratate sunt aplicate din anul 1934, ca legi specifice economiei de piata bazata pe dreptul privat de proprietate, dupa anul 1989, practica judiciara a fost contradictorie si inconstanta. O institutie juridica simpla a produs efecte nebanuite de oamenii de afaceri care s-au vazut in situatia neplacuta de a astepta mai mult decat au crezut de la justitie.

Investirea cu formula executorie a titlurilor de credit (biletul la ordin, cambia, cecul) se face in camera de consiliu, fiind o procedura necontencioasa, judecatorul nu are obligatia de a chema partile sa dea relatii, ci doar obligatia sa verifice daca inscrisul indeplineste conditiile prevazute de lege.

Investirea cu formula executorie este o procedura cu caracter necontencios, in cadrul careia nu se repune in discutie fondul pricinii. In cadrul acestei proceduri se realizeaza doar un control formal al inscrisului ce urmeaza a fi investit, fara sa se administreze probe pentru stabilirea intinderii obligatiei debitorului.

In mod corect instanta de fond admite cererea daca sunt indeplinite cerintele prevazute de Legea nr. 58/1934 privind cambia si biletul la ordin, cu modificarile si completarile ulterioare sau Legea nr. 59/1934 privind cecul.

Biletul la ordin reprezinta titlu executoriu, provine de la emitenta si este transmis prin banca in vederea incasarii, dar debitoarea nu are disponibil banesc asigurat pentru a putea fi incasat.

Ca atare, conform art. 106 si art. 61 din Legea nr. 58/1934, in mod corect instanta dispune investirea, tinand cont si de practica ICCJ stabilita prin decizia nr. 4/2009.

De retinut decizia nr. 4 din 19 ianuarie 2009[2] pentru examinarea recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in legatura cu interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3741 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 459/2006, raportate la prevederile art. 61 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 53 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la investirea cu formula executorie a cambiei, biletului la ordin si cecului.

Prin aceasta decizie, s-a stabilit obligatoriu ca dispozitiile art. 3741 din Codul de procedura civila, raportate la art. 61 din Legea nr. 58/1934, cu modificarile si completarile ulterioare, si, respectiv, la art. 53 din Legea nr. 59/1934, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca biletul la ordin, cambia si cecul se investesc cu formula executorie pentru a fi puse in executare.

S-a retinut faptul ca este utila investirea cambiei, biletului la ordin sau cecului cu formula executorie, cu toate ca inscrisurile au valoare de titluri executorii, pentru a se da posibilitatea judecatorului sa examineze indeplinirea conditiilor formale de validitate ale acestora.

Numai prin investirea cu formula executorie, cambia, biletul la ordin si cecul devin efectiv titluri executorii pentru suma inscrisa pe ele si pentru accesoriile determinate conform dispozitiilor legale ce au fost mentionate.

Cu toate ca legea recunoaste valoare de titlu executoriu respectivelor instrumente de plata, punerea lor in executare este conditionata de aplicarea formulei executorii.

A considera altfel inseamna a nesocoti legea in vigoare care, in cuprinsul aceluiasi text (art. 61 din Legea nr. 58/1934, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 53 din Legea nr. 59/1934, cu modificarile si completarile ulterioare), stabileste valoarea de titlu executoriu a cambiei, biletului la ordin, respectiv a cecului, dar in aceeasi masura se refera si la cerinta investirii cu formula executorie a acestor titluri de credit de catre instanta competenta, judecatoria de la locul incasarii sumei, conform Codului de procedura civila.

In practica insa operatorii economici s-au izbit de situatii neasteptate[3]. Unele instante de judecata au considerat ca incheierile prin care au fost admise cererile de investire cu formula executorie a titlurilor de credit mentionate mai sus pot fi atacate cu recurs, stabilind termene de recurs diferite, respectiv 5 zile de la comunicare sau 15 zile de la comunicare. Aceste termene au fost stabilite uneori de judecatori din aceeasi instanta.

Conform dispozitiilor art. 61 alin. (4) din Legea nr. 58/1934 privind cambia si biletul la ordin, incheierea de investire pronuntata de judecatorie nu este supusa apelului. Conform art. 106 din acelasi act normativ, aceleasi norme sunt aplicabile si biletului la ordin.

Aceste norme sunt derogatorii de la dreptul comun, reprezentat de prevederile art. 3733 alin. (11) din Codul de procedura civila si sunt aplicabile cu prioritate fata de legea generala care prevede ca incheierea prin care s-a admis cererea de investire cu formula executorie nu este supusa niciunei cai de atac.

Cu referire la investirea cu formula executorie a cecului, s-a aratat ca aceasta materie este, de asemenea, supusa unei reglementari speciale, continute in art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934, care  deroga de la dreptul comun. Instantele au considerat ca incheierile de investire cu formula executorie a titlurilor de credit mai sus aratate sunt supuse recursului si se pot ataca conform art. 299 alin. (1) Cod procedura civila, deci trimiterea s-a facut la procedura civila, in final.

Totusi, alte instante au stabilit ca incheierile prin care sunt admise cererile de investire cu formula executorie a titlurilor de credit utilizate in economie nu sunt supuse niciunei cai de atac, iar recursul exercitat impotriva acestora este inadmisibil.

S-a motivat ca dispozitiile legilor speciale adoptate inca din anul 1934 se completeaza cu prevederile continute in art. 3733 alin. (11) din Codul de procedura civila, deoarece trebuie tratate in contextul istoric concret in care au fost adoptate, atunci recursul constituia o cale extraordinara de atac, iar pe cale de consecinta interzicerea exercitarii apelului din cele doua legi speciale avea semnificatia lipsei caii de atac asupra incheierilor emise de instanta  competenta.

Dupa anul 1989 s-au cristalizat mai multe aspecte legate de incheierile prin care au fost  admise cererile de investire cu formula executorie a titlurilor de credit mentionate mai sus: o cale de atac cu recurs in 5 zile, recurs in 15 zile de la comunicare si o solutie prin care s-a stabilit ca nu exista cale de atac impotriva acestora. Decizia din 12 noiembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a stabilit unitar ca aceste incheieri prin care au fost admise cererile de investire cu formula executorie a titlurilor de credit nu sunt supuse vreunei cai de atac.

Decizia vine cu o intarziere de mai multi ani, in aceasta perioada au avut de suferit operatorii economici care nu si-au putut recupera creantele la timp pe baza acestor titluri de credit, unii emitenti debitori in aceasta perioada fie au fost dizolvati, fie au intrat in procedura insolventei, fie administratorii lor au disparut si nu si-au mai exercitat atributiile, raspunderea lor volatilizandu-se prin practici vicioase cunoscute, de altfel, in economie.

De retinut ca efectele acestei practici neunitare la instantele de judecata din Romania a avut efecte dramatice prin prisma comunicarilor facute de Banca Nationala a Romaniei. In octombrie 2012 sumele refuzate la plata in economie cu instrumente de debit au fost in total de 1023674,3 mii lei[4]. In acest mod blocajul financiar s-a accentuat, iar situatia economica a operatorilor economici a avut de suferit si, indirect, bugetul de stat care nu a mai beneficiat de incasari pe diferitele capitole.

Ceea ce este simplu, uneori, devine complicat in fata judecatorului…

Pentru profesionist, insa, toate aceste proceduri, ezitari, etc. reprezinta capital de lucru si au alta valoare raportat la practica judiciara.


[1] Decizie nepublicata inca in Monitorul Oficial, dar facuta public de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe site-ul propriu.
[2] Publicata in Monitorul Oficial cu numarul 381 din data de 4 iunie 2009.
[3] Procurorul General al Romaniei a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu recurs in interesul legii in vederea interpretarii si aplicarii dispozitiilor art. 61 alin. (4) din Legea nr. 58/1934 si a dispozitiilor art. 53 alin. (4) din Legea nr. 59/1934 raportat la art. 3733 alin. (11) din Codul de procedura civila cu referire la calea de atac ce poate fi exercitata impotriva incheierilor prin care s-au investit cu formula executorie titlurile de credit (cambie, bilet la ordin, cec). Admisibilitatea recursului impotriva acestor incheieri. Sesizarea s-a rezolvat prin Decizia nr. 13/2012 de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
[4] Raport statistic – Indicator de risc bancar – Centrala Incidentelor de Plati, pe site-ul BNR.


Constantin STANCU

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate