Curtea de Apel Brasov. Parti vatamate cu identitate protejata
13 decembrie 2012 | Raluca CÎRSTEA
Curtea de Apel Brașov a hotărât că, în situația în care în rechizitoriu nu se precizează datele reale de identificare ale părţilor vătămate, sancţiunea ce intervine este cea a nulității relative a actului de sesizare, nulitate care nu poate fi înlăturată în nici un alt mod decât prin refacerea actului de sesizare şi a actelor de urmărire penală.
”Potrivit art. 24 alin. 1 Cod procedură penală, persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială, dacă participă în procesul penal se numeşte parte vătămată, dacă exercită acţiunea civilă se numeşte parte civilă, conform al. 2 al aceluiaşi articol, declaraţiile acestora constituind mijloace de probă, astfel încât este firesc să se procedeze de către instanţă la ascultarea lor (art. 326 Cod procedură penală), în primă etapă reţinându-se datele privitoare la identitatea, starea civilă şi materială, alte date personale, iar în a doua etapă, relatările pe care le fac asupra faptei săvârşite şi a împrejurărilor în care a avut loc. Potrivit art. 77 ind. 1 Cod procedură penală, ascultarea părţii vătămate şi a părţii civile poate avea loc în modalităţi speciale, asemănătoare cu cele prevăzute pentru martori, în vederea protecţiei acestora. Astfel, în cazul în care este periclitată viaţa, integritatea corporală sau libertatea părţii vătămate şi a părţii civile, procurorul sau instanţa de judecată poate admite ca aceasta să fie ascultată fără a fi prezentă fizic în locul unde se află şedinţa de judecată, prin intermediul mijloacelor tehnice aflate în dotarea organului judiciar, dispoziţiile privitoare la protecţia datelor de identificare a martorilor neaplicându-se prin analogie.
A interpreta aceste din urmă dispoziţii în sensul aplicării lor şi în privinţa părţii vătămate sau a părţii civile înseamnă a extinde legea penală, respectiv a aplica legea penală la fapte care nu sunt prevăzute în normele sale, situaţie de neadmis şi în contradicţie cu principiul legalităţii.
În speţă, plecând de la prevederile art. 4 din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunii şi având în vedere dispoziţiile legale menţionate privitoare la protecţia datelor de identificare a martorilor, organul de urmărire penală, extinzând legea penală prin analogie, a creat o a treia instituţie, aceea a „victimelor cu identitate protejată”, situaţie de nepermis, aducându-se în primul rând atingere principiului legalităţii.
Ca atare, victimele unei infracţiuni au posibilitatea de a alege, fie în a participa la procesul penal ca şi parte vătămată sau parte civilă, fie să renunţe la această calitate, urmând a fi ascultate ca şi martor.
(…) Procedând la ascunderea identităţii reale a părţilor vătămate, respectiv civile, inculpaţilor li s-a încălcat grav dreptul la apărare şi, în conformitate cu art. 6 alin. 3 lit. a şi b din CEDO orice arestat are, în special, dreptul să fie informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit supra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa, deci inclusiv aducerea la cunoştinţă a identităţii persoanelor care acuză, atunci când participă în procesul penal ca şi părţi vătămate/civile. Procedându-se într-un alt mod decât cu respectarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte audierea părţilor vătămate/civile şi, pe cale de consecinţă, a inculpaţilor, faţă de modul în care s-a realizat, a adus atingere şi principiului contradictorialităţii, sancţiunea fiind nulitatea relativă care nu poate fi înlăturată în nici un alt mod decât prin refacerea actelor de urmărire penală, cu respectarea dispoziţiilor legale încălcate.” (Decizia penală nr. 693 din 22 octombrie 2009 pronunţată în recurs de Secţia penală și pentru cauze cu minori a Curţii de Apel Brașov având ca obiect traficul de minori – Legea nr. 678/2001 – JURINDEX2010648471; judecători: Aurelia Munteanu, Nicoleta Țînț și Laura Popa).
Raluca CÎRSTEA, avocat SVSA
