Secţiuni » Jurisprudenţă » ÎCCJ » Recurs în interesul legii
ÎCCJ. Recurs în interesul legii

RIL admis. Stabilirea caracterului politic al deportarii si prizonieratului in fosta URSS anterior datei de 6 martie 1945
14.12.2012 | Andrei PAP

Secţiuni: Recurs în interesul legii, VARIA (alte surse)
JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2012, a fost publicata Decizia ICCJ nr. 15 din 12 noiembrie 2012 (Decizia 15/2012) privind examinarea  recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, in ceea ce priveste stabilirea caracterului politic al deportarii si prizonieratului in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945.

1. Obiectul recursului in interesul legii

Obiectul recursului in interesul legii priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, in ceea ce priveste stabilirea caracterului politic al deportarii si prizonieratului in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945.

2. Optica jurisprudentiala

In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari s-a constatat ca interpretarea dispozitiilor legale mai sus indicate s-a realizat in mod diferit de catre instantele de judecata, ceea ce a condus la aplicarea lor diferita si la pronuntarea unor solutii neunitare.

a) Potrivit primei orientari jurisprudentiale, deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu sunt masuri administrative cu caracter politic in sensul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

In sustinerea acestei opinii, s-a aratat ca, astfel cum rezulta din insusi titlul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si din prevederile art. 1 alin. (1) si art. 4 alin. (1) ale legii mentionate, acest act normativ are ca obiect de reglementare doar condamnarile cu caracter politic si masurile administrative pronuntate/dispuse dupa data de 6 martie 1945, pana la data de 22 decembrie 1989.

Intrucat cele doua masuri analizate au fost luate anterior datei de 6 martie 1945, s-a considerat ca ele nu se incadreaza obiectiv si temporal in domeniul de aplicare a acestei legi, chiar daca au continuat si dupa instaurarea regimului totalitar comunist.

Din interpretarea dispozitiilor art. 4 alin. (2), ale art. 1 alin. (3) din Legea nr. 221/2009, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a concluzionat ca pentru ca o masura administrativa sa intre sub incidenta Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, este necesar ca aceasta sa indeplineasca o dubla cerinta: pe de o parte, sa aiba caracter politic, in sensul de a constitui o manifestare, ca forma de opozitie fata de regimul comunist totalitar, iar, pe de alta parte, masura administrativa sa fi fost dispusa de organele fostei militii sau securitati in cadrul perioadei de referinta a legii.

Ca atare, nu prezinta relevanta faptul ca masura deportarii/prizonieratului s-a prelungit pe o perioada ce depaseste data de 6 martie 1945, in conditiile in care textele de lege mai sus invocate se refera la momentul dispunerii masurii, si nu la durata acesteia. Pe de alta parte, cele doua masuri administrative nu au fost dispuse de organele fostei militii sau securitati.

Astfel, s-a retinut ca masura deportarii si punerea ei in aplicare s-au realizat de trupele de ocupatie sovietice care se aflau pe teritoriul Romaniei, stat ostil U.R.S.S., aflat sub armistitiu din 12 septembrie 1944, si ale carui guverne provizorii din perioada 23 august 1944-6 martie 1945 aveau puteri limitate. In intervalul octombrie-noiembrie 1944 si pana in ianuarie-februarie 1945, trupele sovietice de ocupatie aflate pe teritoriul tarii au decis, ca masura de represalii impotriva Germaniei naziste si aliatilor sai, deportarea in U.R.S.S. a tuturor etnicilor germani (cu exceptia femeilor insarcinate, batranilor si copiilor), cetateni romani, valizi de munca, aflati pe teritoriul Romaniei, pentru a ajuta la reconstructia republicii sovietice, cu titlu de despagubire de razboi, prin prestatii in munca. Contributia statului roman la punerea in aplicare a masurii deportarii a constat in identificarea etnicilor germani in localitatile ori resedintele de domiciliu. Ordinul de deportare sovietic a avut in vedere toti barbatii cu varste intre 17-45 ani si toate femeile cu varste intre 18 si 30 de ani.

De asemenea, s-a retinut ca si prizonieratul in fosta U.R.S.S. a fost rezultatul unor actiuni militare, in contextul istoric al participarii Romaniei la cel de-al Doilea Razboi Mondial. Pe de alta parte, au existat si alte acte normative care au stabilit reparatii pentru persoanele ce au fost supuse acestor masuri abuzive.

Astfel, prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, s-a reglementat acordarea unor drepturi pentru persoanele deportate in strainatate dupa 23 august 1944, persoanele constituite in prizonieri de partea sovietica dupa aceasta data ori care, fiind constituite ca atare, inainte de 23 august 1944, au fost mentinute in captivitate dupa incheierea armistitiului.

In acelasi sens, prin Ordonanta Guvernului nr. 105/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 189/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, s-au stabilit masuri reparatorii pentru cetatenii romani care in perioada regimurilor instaurate cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 au avut de suferit persecutii din motive etnice.

Aceste categorii de persoane nu se regasesc in textul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, fapt ce s-a considerat ca denota intentia legiuitorului de a reglementa masuri reparatorii exclusiv pentru consecintele represive dispuse de regimul politic imediat dupa data de 6 martie 1945, iar nu de a repara si consecintele nefaste cauzate de abuzurile armatei sovietice, motiv pentru care, in baza principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, aceste situatii nu pot intra in sfera de reglementare a acestei legi.

b) Potrivit celei de-a doua orientari a practicii judiciare, deportarea la munca in reconstructia U.R.S.S. si prizonieratul de razboi sunt masuri administrative cu caracter politic in sensul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Instantele au retinut ca prin dispozitiile art. 5 alin. (4) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se face trimitere la prevederile Decretului-lege nr. 118/1990, iar acest din urma act normativ prevede in mod expres, la art. 1 alin. (2), persoanele care au fost deportate in strainatate dupa data de 23 august 1944, care au fost constituite in prizonieri dupa aceasta data ori, fiind constituite ca atare, inainte de 23 august 1944, au fost retinute in captivitate dupa incheierea armistitiului.

Pe de alta parte, s-a retinut ca Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, are caracter de complinire si nu inlatura drepturile deja stabilite prin legile anterioare.

Aceasta interpretare ar rezulta si din modul in care au fost redactate prevederile art. 1 alin. (2) si (3) si art. 3 din lege, care trimit, prin enumerare, la ratiunile politice ce au stat la baza reglementarii anumitor infractiuni sau fapte fara caracter penal, condamnate sau sanctionate de regimul comunist.

Ca atare, din interpretarea sistematica si istorico-teleologica a tuturor dispozitiilor legale evocate, instantele de judecata au constatat ca deportarea, respectiv constituirea in prizonier in fosta U.R.S.S. si mentinerea acestor situatii si dupa data de 6 martie 1945 se circumscriu notiunii de masuri administrative abuzive cu caracter politic, in sensul prevazut de dispozitiile Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Caracterul abuziv al celor doua masuri analizate, in opinia instantelor, rezulta si din contextul istoric in care acestea au fost dispuse si mentinute, precum si din efectele produse asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, consfintite ulterior prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului adoptata de Adunarea Generala ONU la 10 decembrie 1948.

Pe de alta parte, instantele respective au stabilit caracterul politic incontestabil al acestor masuri, in conditiile in care Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, la care face trimitere Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza, astfel cum rezulta din chiar titlul sau, acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, neavand nicio relevanta faptul ca cele doua masuri administrative analizate nu se regasesc printre cazurile expres prevazute de art. 3 din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

S-a considerat ca prin adoptarea Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a intentionat repararea abuzurilor savarsite asupra cetatenilor romani de etnie germana, cu concursul autoritatilor nationale, care au pus in aplicare ordinul de deportare dat de puterea sovietica si nu au intreprins nicio masura de impiedicare a acesteia.

In acelasi context, s-a retinut culpa statului roman, care ar rezulta din imprejurarea ca nu s-a depus nicio diligenta pentru recuperarea cetatenilor sai deportati sau aflati in prizonierat ori pentru incetarea masurilor vadit abuzive luate impotriva lor.

3. Opinia procurorului general al PICCJ

Procurorul general a apreciat prima solutie adoptata in practica instantelor judecatoresti ca fiind in acord cu litera si spiritul legii.

4. Optiunea Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Inalta Curte a considerat ca se impune admiterea recursului, pronuntand urmatoarea solutie:

“In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu reprezinta masuri administrative cu caracter politic, in sensul Legii nr. 221/2009.”

Andrei PAP

Cuvinte cheie: , , , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti