Studii, opinii, interviuri ⁞⁞ RNSJ ⁞⁞ ESSENTIALS
 
 
Opinii
5.166 citiri
3 comentarii | 
Print Friendly

Despre legea raspunderii magistratilor

17 decembrie 2012 | Cristi DANILEȚ

Drept civil
Reducere 50% pentru membri

In data de 16 decembrie 2012, organizatia non-guvernamentala FACIAS a postat pe site-ul propriu un comunicat prin care arata ca solicita ca printre prioritatile noului legislativ sa fie si adoptarea unei legi privind responsabilizarea magistratilor. Eu sustin ca solicitarea FACIAS se bazeaza pe o argumentare eronata si priveste o initiativa care deja a fost pusa in practica. Avem un cadru legal bine pus la punct cu privire la raspunderea magistratilor. Fiind convins ca aceasta solicitare e cauzata de o lipsa adecvata de informare, voi obiecta punctual la argumentele aduse de FACIAS.

“Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) atrage atentia asupra faptului ca un nou legislativ trebuie sa aiba printre prioritati si necesitatea adoptarii unei legi de responsabilizare a magistratilor.”

Daca prin „responsabilizare” se intelege „raspundere” (termenii nu sunt echivalenti!), atunci trebuie mentionat ca exista dispozitii cu privire la raspunderea judecatorilor si procurorilor in Titlul IV din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor: art. 94-101 stabilesc temeiurile tragerii magistratilor la raspundere penala, civila si disciplinara, stabilesc abaterile disciplinare si stabilesc sanctiunile disciplinare. De asemenea, Sectiunea a 4-a “Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii in domeniul raspunderii disciplinare a magistratilor” din Capitolul IV al Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii in art. 44-50 reglementeaza modul de sesizare, de efectuare a verificarilor, de efectuare a cercetarii disciplinare, procedura judecatii disciplinare, modalitatile de contestare a solutiei CSM; iar Cap. VI ind.1 reglementeaza in art 64 ind. 1-64 ind. 15 organizarea Inspectiei Judiciare si statutul inspectorilor judiciari.

„Un astfel de act normativ se impune a fi adoptat intr-un stat in care magistratii nu raspund nici pentru deciziile pe care le iau cu rea-vointa sau din grava neglijenta”.

Cum am aratat, actul normativ privind raspunderea magistratilor exista inca din 2004. De asemenea, o lege exact in sensul cerut de FACIAS a fost adoptata deja in legislatura care tocmai se incheie: este vorba de Legea nr. 24/2012 ce a intrat in vigoare la 26 ianuarie 2012, respectiv la 25 mai 2012. Potrivit art. 99 lit. t din Legea 303/2004 modificata prin Legea 24/2012 constituie abatere disciplinara “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”, iar potrivit art. 99 ind. 1 nou introdus (1) Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane. (2) Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav, neindoielnic si nescuzabil, normele de drept material ori procesual.”

De altfel, in fiecare an am avut judecatori si procurori sanctionati disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, asa cum rezulta din evidentele cu privire la judecatori si procurori postate pe site-ul Inspectiei Judiciare.

„Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii si Inspectia Judiciara functioneaza mai curand ca un sindicat si nu ca un organ de control…”

Caracterul de „sindicat” este profund eronat. Acesta ar inseamna ca CSM si IJ reprezinta interesele colectiviste ale magistratilor. Or, noi nu facem decat sa garantam independenta justitiei, care este un drept al cetatenilor si nu un privilegiu al magistratilor, asa cum ne cere Constitutia in art. 133 alin 1. In rest, cine greseste este tras la raspundere.

Astfel, Inspectia Judiciara tocmai a fost reformata prin Legea 24/2012: ea este situata legal in cadrul CSM, dar operational este independenta; atributiile sale sunt de analiza, verificare si control. Controalele efectuate, de exemplu, in 2012, sunt cele enumerate pe site-ul institutiei. Apoi, in materie disciplinara, din 2005 pana in prezent IJ a promovat 105 actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si 58 impotriva procurorilor.

CSM indeplineste, in temeiul art. 134 alin. 2 Constitutia Romaniei, rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor. Incepand cu anul 2005, au fost aplicate pana in prezent 75 de sanctiuni cu privire la judecatori si 38 impotriva procurorilor.

„…iar plata pentru erorile judiciare se face de la bugetul de stat, din buzunarul fiecarui contribuabil. Institutiile din sistemul judiciar nu au reusit niciodata sa se puna de acord asupra unui mecanism prin care judecatorii si procurorii sa raspunda material ori disciplinar pentru situatiile in care pronunta condamnari fara probe sau hotarari contrare legii”.

Dupa cum am aratat mai sus, raspunderea disciplinara a magistratilor cunoaste o reglementare, si inca una foarte amanuntita, iar Legea nr. 24/2012 a modificat legislatia in materie exact in sensul cerut de FACIA acum.

Cat priveste raspundere materiala, aceasta este reglementata in art. 52 alin. 3 din Constitutie, art. 96 din Legea 303 (pentru erori in procesele civile) si intr-un capitol intreg in art. 504-507 C. pr. pen (pentru erori in procesele penale) – iar Legea 356/2006 a modificat C. pr. pen exact in sensul cerut de FACIAS acum.

„Orice condamnare fara probe este inacceptabila intr-un stat de drept. Nu conteaza numele sau calitatea inculpatului. Daca nu sunt probe nu trebuie sa existe condamnari. Un judecator care, din rea-credinta, sub presiunea unor factori de influenta sau din grava neglijenta, condamna fara probe trebuie sa raspunda profesional, civil si penal.”

De acord cu FACIAS. Dar nu trebuie de uitat ca, pentru evitarea erorilor judiciare exista cai de atac care trebuie exercitate de catre parti. Si nu trebuie uitat ca magistratilor trebuie sa li se asigure conditii umane de munca – caci ceea ce este acum, cu mii de dosare pe an de solutionate de catre fiecare magistrat, in conditiile unei presiuni externe continue cu privire la celeritate, in conditiile unei legislatii permanent in schimbare, e imposibil sa nu fie si erori profesionale. Nu am vazut ca FACIAS sa ceara raspunderea legislativului pentru legile imperfecte, pentru legile care incalca drepturile omului, pentru legile care contin contraziceri in acelasi act normativ, pentru Consiliul Legislativ care este inexistent in acest domeniu.

„Erorile judiciare au consecinte deosebit de grave si ireversibile asupra vietilor celor implicati. Dovada o constituie cazuri precum “Tundrea”„Mihai Moldoveanu” sau  „Constantin Rauta”. Acestuia din urma, in anul 2008 i-a fost mentinuta o condamnare cu pedeapsa cu moartea pronuntata in timpul regimului comunist.

Orice sistem de drept din lume are in istoria sa erori judiciare. Evitarea lor presupune eforturi axate pe prevenire si de abia apoi in combatere. Preintampinarea lor presupune o conlucrare a tuturor celor implicati: partile sa colaboreze cu organele judiciare (in cauza Visan a intrat in inchisoare pentru 10 ani mama autorului, care declarase ca ea e autoarea crimei),  martorii sa nu minta (dar la noi asta e „sport national” si exista chiar „martori de profesie”), avocatii alesi sa nu induca organele judiciare in eroare, avocatii din oficiu sa isi indeplineasca functia cum trebuie (in cauza Moldoveanu CEDO insista pe acest lucru), expertii sa fie bine dotati tehnic (in cauza Tundrea, de abia inventarea procedurii de analiza ADN la 10 ani dupa condamnare a ajutat la elucidarea sa), politia judiciara sa fie independenta (ceea ce in Romania nu exista decat in cazul DNA si nimeni nu pare a milita pentru asta), procurorii si judecatorii sa fie extrem de bine pregatiti (aspect care intra in atributia CSM si INM), partile sa isi cunoasca bine drepturile si sa exercite in mod legal caile de atac (in cauza fostului spion DIE C-tin Rauta inteleg ca anul acesta nu a fost exercitat legal acest drept).

„Intr-un caz similiar, in Franta – o tara care din punct de vedere al modului de organizare a sistemului judiciar este cea mai apropiata de Romania, eroarea judiciara si condamnarea fara probe din cazul“Outreau” a determinat Parlamentul sa puna in dezbatere trei legi dure de responsabilizare a magistratilor, iar un judecator a fost audiat de catre o comisie a Legislativului. Cele trei propuneri ale executivului pentru reformarea sistemului judiciar vizau intarirea masurilor disciplinare contra magistratilor, stabilirea modului de intrare si pregatire a acestora in magistratura, si, mai ales, infiintarea institutiei “Mediatorul Republicii’, care sa primeasca de la cetateni plangerile contra magistratilor si sa decida, chiar si peste capul ministrului justitiei (cel care are abilitatea de a sesiza CSM-ul francez cu actiuni disciplinare), trimiterea in judecata disciplinara a unui judecator sau procuror”.

Cauza d`Outreau din 2001 nu e similara cu niciuna din cele trei cauze romanesti enumerate de FACIAS. Din Raportul Adunarii Parlamentare franceze intocmit in 2006 rezulta ca au fost arestate mai multe persoane acuzate de abuz sexual a unui minor, procurorul si judecatorul de instructie avand la baza un raport de expertiza psihiatrica facut de un expert in fata caruia minorul a mintit; toate persoanele au fost achitate la finalul procesului. Dintre cele 80 de propuneri ale reformei judiciare franceze, o buna parte au fost implementate si la noi (de exemplu, prezenta avocatului in cursul urmaririi penale, procedura de recunoasterea de vinovatie, codul deontologic, sistem disciplinar etc), caci legislatia franceza e deseori utilizata ca model in reformele penale, civile si disciplinare din Romania. La intocmirea noul C. pr. pen. care va intra in vigoare in 2014 chiar a venit in Romania celebrul profesor francez Pradel ca si consultant.

„In acelasi timp, in Belgia, controlul judiciar este asigurat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, format din 22 de judecatori si 22 de persoane civile (avocati, profesori universitari, societate civila)…”

Nu este adevarat. Potrivit site-ului Consiliului Superior al Justitiei din Belgia acesta este un organism exterior puterii judiciare dar si puterilor legislativa si executiva, menit sa investigheze disfunctionalitatile din sistemul judiciar, cu respectarea independentei judecatorilor. Nu are nicio competenta in materie disciplinara. De altfel, in Belgia mai exista Comisia de modernizarea a ordinului judiciar si Consiliul consultativ al magistraturii, organisme care se preocupa de luarea masurilor ce se impun pentru eficientizarea justitiei.

Oricum, dupa cum se stie in CSM la noi exista doi reprezentanti ai societatii civile. Nu am auzit ca FACIAS sa se intereseze de modul in care reprezentantii societatii civile in CSM au vreo contributie la responsabilizarea magistratilor. Pana la urma, cei doi ar trebuie sa fie un fel de prelungire a societatii civile, insa acest lucru este ignorat chiar de societatea civila.

„… si de catre Consiliul National de Disciplina, un organ similar Inspectiei Judiciare de la noi”.

Din nou, FACIAS este in eroare. Cat priveste raspunderea disciplinara a magistratilor belgieni, potrivit art. 410 din Codul Judiciar aceasta este initiata de presedintele instantei, respectiv procurorul general, iar sanctiunea o aplica o instanta judiciara disciplinara.

„In ultimii ani, in Romania, CSM a preluat mai toate atributiile ministrului, institutia garant al independentei justitiei devenind, de departe, Consiliul cu cele mai mari atributii din Europa.”

Acest lucru nu e conform realitatii: CSM a preluat in 2004, odata cu pachetul de legi privind reforma justitiei (legile 303, 304 si 312) doar atributiile legate de cariera magistratilor: recrutare, formare, evaluare, sanctionare. Acest lucru a fost solicitat de UE in procesul de negociere a aderarii Romaniei pentru a se asigura independenta reala a justitiei ca o conditie a statului de drept. De asemenea, acest lucru e conform cu instrumentele internationale in materie – a se vedea Avizul nr. 10 din 2007 al CCJE din cadrul Consiliului Europei. Atributiile sunt exact aceleasi ca al oricarui consiliu judiciar din Europa. Pe acelasi subiect, se poate consulta si studiul intocmit de mine “Raspunderea magistratilor, standarde internationale”.

„Rezultatele lasa insa de dorit.”

Cu privire la rezultate, reiterez ce am spus mai sus: zeci de judecatori si procurori sanctionati numai in ultimii 7 ani, unii chiar cu excludere din magistratura, inclusiv pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta. Probabil FACIAS nu a avut acces la documentele care sunt publice relativ de putin timp pe site-ul CSM sau al IJ. Dar rolul CSM nu trebuie sa fie doar cel de a sanctiona magistrati, evident. In activitatea CSM intra si organizarea de concursuri de recrutare in sistem, de promovare in functii de executie, de promovare in functii de conducere, precum si luarea deciziilor cu privire la transferul si detasarea magistratilor. Mai mult, eu cred ca CSM a dovedit in aceasta vara ca poate fi un garant real al independentei justitiei, reactionand puternic si ferm la incercarile de intruziune comise de politicieni si mass-media, aspect laudat de Comisia Europeana in raportul din iulie 2012. Nu am auzit ca FACIAS sa adopte vreo pozitie in sensul sanctionarii publice a incercarilor de subordonare politica a justitiei.

„Justitia romana e plina de erori judiciare…”

Informatia e eronata. Potrivit statisticilor oficiale, marea majoritate a hotararilor pronuntate de instante se mentin in caile de atac. De exemplu, in anul 2011 ponderea de schimbare a hotararilor in caile de atac a fost de 3% pentru cele pronuntate de judecatorii, de 8% pentru cele date de tribunale si de 1,5% pentru cele date de curtile de apel.

„… pe care Inspectia CSM nu le sanctioneaza…,”

Afirmatia e contrara legii: in primul rand nu mai exista Inspectia CSM, ci este Inspectia Judiciara; apoi, nu Inspectia sanctioneaza erorile judiciare. Sa nu confundam institutiile si competentele: erorile judiciare se indreapta prin exercitarea cailor de atac. Daca in legatura cu exercitarea functiei magistratul a avut o conduita care e prevazuta in mod expres ca abatere in art. 99 din Legea 303/2004, numai atunci el poate fi sanctionat si aceasta o face sectia de disciplina pentru judecatori sau pentru procurori a CSM.

„…desi in lege s-a prevazut reaua-credinta si grava neglijenta…”

Dupa cum am aratat, avem deja sanctiuni aplicate pentru asa ceva.

„…. si exista cazuri de condamnare a Romaniei la CEDO, pentru culpe ale unor magistrati”.

In primul rand, din statisticile oficiale ale Curtii de la Strasbourg rezulta ca 97% dintre sesizarile adresate de cetatenii romani sunt respinse ca inadmisibile. Din restul de 3%, unele sunt admise: din datele oficiale rezulta ca avem un numar de condamnari mai mic ca Rusia, Turcia, Italia, Polonia si foarte apropiat de Franta si Ucraina.

Situatiile de condamnare la CEDO au cauze diverse: cele mai multe sunt generate de legislatia informa sau inadecvata, apoi a politiei, apoi a conditiilor din penitenciare, apoi a administratiei publice, apoi a magistratilor. Cat priveste magistratii, acele cauze fusesera solutionate in urma cu 7-10 ani. Atentie, in cauzele respective, CEDO nu a stabilit ca magistratii au decis in mod gresit, caci CEDO nu constituie inca o cale de atac ci ca unele drepturi ale partilor au fost incalcate: de exemplu, dreptul la o aparare efectiva sau intarzierea duratei de solutionare etc. Nu spune nimeni din Strasbourg ca un magistrat a evaluat gresit probele si/sau a aplicat gresit legea. Mai mult, nu orice condamnare e imputabila magistratului: de ex., daca un proces a durat mult, aceasta poate fi din cauza cererilor multiple formulate de parti, expertizelor neefectute la timp, retrimiterii cauzelor spre rejudecare.

In concluzie: solicitarea FACIAS se bazeaza pe o argumentare eronata si priveste o initiativa care deja a fost pusa in practica. Avem cadrul legal cu privire la raspunderea magistratilor. Eu cred ca accentul trebuie pus pe responsabilizarea, nu pe raspunderea magistratilor. Cu alte cuvinte, cum facem sa prevenim erorile judiciare? Evident, printr-un sistem legislativ coerent, prin participanti de buna credinta la proces, prin volum de munca adecvat pentru magistrati si printr-o pregatire continua a acestora, prin transparenta. Cu privire la aceste din urma cerinte, noua conducere a INM si noua componenta a CSM a modificat deja sistemul de recrutare a auditorilor de justitiei si a magistratilor, respectiv conceperea modulelor de cursuri pentru auditorii de justitie, toate hotararile de clasare ale sesizarilor sunt publicate pe site IJ, respectiv hotararile privind sanctiunile disciplinare sunt publicate pe site CSM. Discutiile pe acest subiect trebuie sa fie extrem de serioase si conjugate, nicidecum politicianiste.

Cristi DANILET
judecator, membru CSM


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

conferinte.juridice.ro [ gratuit pentru membrii PLATINUM, reducere 50% pentru GOLD şi PREMIUM ]

20 octombrie 2017: Probleme dificile de drept civil (ed. 6). Conferinţa Valeriu Stoica
23 noiembrie 2017: Probleme dificile de drept comercial (ed. 3). Conferinţa Stanciu Cărpenaru
24 noiembrie 2017: Probleme dificile de dreptul internetului (ed. 2)

ateliere.juridice.ro [ reducere 50% pentru membrii PREMIUM, GOLD şi PLATINUM ]

7 septembrie 2017: Arbitrajul comercial: noua procedură şi examen comprehensiv al soluţiilor pe fond | Cornel Popa
11 septembrie 2017: Camera preliminară. Examen teoretic şi jurisprudenţial al posibilităţilor şi rezultatelor | Teodor Manea
12 septembrie 2017: Lawyers Real Life | Irina Radu
14 septembrie 2017: Clauze abuzive în contractul de leasing | Mădălina Ionescu
18 septembrie 2017: Acordul de recunoaştere a vinovăţiei | Cristian Bălan
20 septembrie 2017: Expertiza contabilă în dosare penale. Studii de caz | Daniel Udrescu
21 septembrie 2017: Curs intensiv de asigurări pentru avocaţi | Gicu Firu
22 septembrie 2017: Ordine şi răspundere în dreptul muncii | Marilena Balabuti
25 septembrie 2017: Retorica şi logica juridică în activitatea juristului | Mihai Hotca
27 septembrie 2017: Spălarea de bani. Pericole concrete şi soluţii de prevenire | Elena Hach
28 septembrie 2017: Executarea silită a contractului de leasing | Cristina Cornaci
30 septembrie 2017: Achiziţii publice de la teorie la practică | Florentina Drăgan
4 octombrie 2017: Interpretarea normelor şi actelor juridice | Valentin Constantin
9 octombrie 2017: Apărarea drepturilor de proprietate intelectuală prin mijloace de procedură civilă | Sonia Florea
13 octombrie 2017: Contestaţia la executare între DA şi NU. Examen de practică judiciară | Roxana Stanciu
16 octombrie 2017: CYBERCRIME | Maxim Dobrinoiu
25 octombrie 2017: Evaziunea fiscală. Aspecte controversate de drept penal şi drept procesual penal | Alexandra Șinc
26 octombrie 2017: Probleme şi soluţii juridice în SPORT | Cristian Jura
27 octombrie 2017: Cum folosim în mod eficient PUBLICITATEA MOBILIARĂ. Reglementări, metode juridice şi procedee tehnice | Irina Oglindă

dezbateri.juridice.ro [ gratuit pentru membri ]

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Despre legea raspunderii magistratilor”

  1. Florin RADU spune:

    cum putem spune ca „Avem un cadru legal bine pus la punct cu privire la raspunderea magistratilor”, din moment ce nici un magistrat nu a raspuns pt faptele sale ilegale/de coruptie ???!!!
    (nu ma refer la sanctiunile date pt nimicuri, cum ar fi intarzieri in motivarea hotararilor ori pt intarzieri la serviciu).

  2. ANONIM spune:

    despre aceasta problema s-a scris destul de mult, in special doua revizuirea Constitutiei din anul 2003, rezultatele nici in acest moment nefiind la nivelul cerintelor legii fundamentale;
    Legea nr. 24/2012 se refera doar la grava neglijenta si rea credinta; eroarea judiciara a ramas in aer, desi este o institutie mai importanta ca primele 2, avand in vedere impactul asupra justitiabililor, multitudinea de cazuri si cu mult anterioara in constiinta legiuitorului constitutional,

    am sa ma refer doar la o hotarare a instantei de contencios constitutional, hotarare referitoare la art. 504 din Codul de Procedura Penala, respectiv Decizia Curtii Constitutionale nr. 45/1998, citez: „Prin urmare se constata ca organul legislativ nu a pus de acord prevederile art. 504 din Codul de Procedura Penala cu cele ale art. 48 alin. 3 din Constitutie (este vorba de vechea numerotare a legii fundamentale, anterioara referendumului din anul 2003). Daca ar fi facut-o, s-ar fi putut, concretizandu-se dispozitia constitutionala, sa se reglementeze atat conditiile specifice de acordare de despagubiri, cat si cele privind calificarea unei solutii juridice ca fiind o eroare judiciara. Curtea Constitutionala nu se poate substitui organului legislativ pentru a stabili aceste aspecte, care ar depasi statutul sau constitutional, afectand rolul de legislator pozitiv al Parlamentului Romaniei, ca unica autoritate legiuitoare a tarii, potrivit art. 58 alin. 1 din Constitutie.”.

    de la data acestei decizii a CCR au trecut vreo 14 ani….

  3. @Florin Radu
    Sunteti intr-o grava eroare rezultatata dintr-o lipsa de documentare, desi informatiile sunt publice de mult timp.

    Cu privire la raspunderea disciplinara, inclusiv pentru rea credinta sau grava neglijenta, consultati
    http://www.inspectiajudiciara.ro/Jurisprudence.aspx
    si
    http://emap.csm1909.ro/site/Pages.aspx?id_page=13

    Pentru condamnari de coruptie ref magistrati, cititi
    http://cristidanilet.wordpress.com/2012/10/16/25-magistrati-condamnati-pt-coruptie-in-6-ani/

Lasă un răspuns

Important
Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real şi care respectă Politica JURIDICE.ro si Condiţiile de publicare. Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare.
Return to Top ▲Return to Top ▲