Secţiuni » Jurisprudenţă » ÎCCJ » Recurs în interesul legii
ÎCCJ. Recurs în interesul legii

RIL admis. Cazurile ce se circumscriu ipotezei legale a dispunerii masurii arestarii preventive in lipsa inculpatului, in procedura de executare a mandatului
18.12.2012 | Andrei PAP

Secţiuni: Recurs în interesul legii, VARIA (alte surse)
JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 849 din 14 decembrie 2012, a fost publicata Decizia ICCJ nr. 14 din 12 noiembrie 2012 (Decizia 14/2012) privind examinarea recursului in interesul legii formulat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Sesizarea nr. 52/C3/1788/III-5/2012, cu privire la interpretarea si aplicarea art. 152 din Codul de procedura penala vizand executarea mandatului de arestare preventiva.

1. Obiectul recursului in interesul legii

Prin recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca, in practica judiciara nationala, nu exista un punct de vedere unitar vizand executarea mandatului de arestare preventiva, dupa cum inculpatul prezent (si ascultat) la solutionarea propunerii de arestare preventiva a lipsit in activitatea de ducere la indeplinire a mandatului, precum si cazurile ce se circumscriu ipotezei legale a dispunerii masurii arestarii preventive in lipsa inculpatului, in procedura de executare a mandatului.

2. Optica jurisprudentiala

a) Intr-o prima orientare a practicii, instantele dispunand arestarea preventiva a inculpatului (prezent la judecarea cauzei si fata de care urmeaza a fi pus in executare mandatul), in conditiile art. 1491 si art. 150 alin. 1 din Codul de procedura penala, au apreciat ca sunt indeplinite conditiile art. 152 alin. 1 din Codul de procedura penala, mandatul de arestare preventiva fiind emis dupa ascultarea inculpatului.

b) Intr-o a doua orientare a practicii, in aceeasi ipoteza (inculpatul prezent si ascultat la judecarea/solutionarea propunerii de arestare preventiva si fata de care urmeaza a fi pus in executare mandatul), dupa executarea efectiva a ordinului de arestare de catre organul de politie (dupa consumarea actului procedural faptic al arestarii preventive) instantele, printr-o incheiere separata, au constatat/au confirmat inceperea executarii mandatului de arestare preventiva.

Dispunand arestarea preventiva a inculpatului, incepand cu data incarcerarii, punerii in executare a mandatului de arestare preventiva (respectiv, data arestarii efective de catre organul de politie a persoanei aratate in mandat), instantele au aplicat procedura reglementata de art. 152 alin. 2 si urmatoarele din Codul de procedura penala. Intr-o asemenea procedura, instantele procedeaza la o noua verificare a identitatii persoanei arestate, care este intrebata daca doreste sa faca declaratii sau sa formuleze obiectiuni.

Justificarea aplicarii procedurii prevazute de art. 152 alin. 2 din Codul de procedura penala (care nu rezulta expres din motivarea hotararilor) pare a fi aceea ca intre momentul pronuntarii hotararii prin care se dispune arestarea si emiterea mandatului (respectiv, intre momentul emiterii mandatului si momentul punerii efective in executare a acestuia) exista o durata in timp. Astfel, intre emiterea mandatului si executarea sa efectiva durata poate fi de ore sau de zile.

Aceasta situatie de fapt care nu isi gaseste corespondent in dispozitiile art. 152 alin. 2 din Codul de procedura penala (masura arestarii nefiind dispusa in lipsa inculpatului, ci, dimpotriva, in prezenta si dupa ascultarea sa) este, totusi, asimilata de instante cu procedura arestarii in lipsa.

In aceasta opinie, instantele considera ca sunt in ipoteza emiterii, in lipsa inculpatului, a mandatului de arestare preventiva si apreciaza incidente dispozitiile art. 152 alin. 2 din Codul de procedura penala.

3. Opinia procurorului general al PICCJ

Procurorul general a apreciat prima solutie adoptata in practica instantelor judecatoresti ca fiind in acord cu litera si spiritul legii.

4. Optiunea Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Inalta Curte a considerat ca se impune admiterea recursului, pronuntand urmatoarea solutie:

“Admite recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 152 din Codul de procedura penala, vizand executarea mandatului de arestare preventiva, stabileste ca:

In toate cazurile in care mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, insa procedura de executare nu s-a putut realiza potrivit art. 152 alin. 1 din Codul de procedura penala, nu sunt incidente dispozitiile privind masura arestarii preventive in lipsa inculpatului.”

Andrei PAP

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti