Litigii, achiziţii publice, arbitraj, banking, concurenţă, drept civil, drept penal, dreptul familiei, dreptul muncii, executare silită, fiscalitate, fuziuni & achiziţii, insolvenţă, Internet, procedură civilă, proprietate intelectuală, societăţi
Afaceri transfrontaliere, asigurări, construcţii, contencios administrativ, contravenţii, drept comercial, drept constituţional, dreptul sportului, dreptul UE, energie, health & pharma, infrastructură, jocuri de noroc, media & publicitate, mediere, piaţa de capital, protecţia consumatorilorprotecţia mediului, telecom
 
Contencios administrativ
DezbateriCărţiProfesionişti
Baroul Bucureşti - Societatea de Ştiinţe Juridice
Documentare juridică pentru avocaţi
JURIDICE
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Contractul de Farm-Out

20 decembrie 2012 | Cătălin Gabriel STĂNESCU

ABSTRACT:
Contractul de transfer al drepturilor derivate din acordurile de concesiune petroliera (cunoscut drept contractul de Farm-Out, este unul dintre cele mai uzitate contracte in industria petroliera, inclusiv in Romania. Cu toate acestea pana in prezent mediul academic nu i-a acordat suficienta atentie. Articolul de fata doreste sa umple acest vid si sa ofere celor interesati o prezentare de ansamblu a contractului din perspectiva legislatiei romane in materie. De asemenea, fara a fi exhaustiv, articolul analizeaza in detaliu cele mai importante aspecte, atat teoretice cat si practice,  ale contractului, cu dorinta declarata de a oferi juristilor care activeaza in domeniu un instrument care sa le fie cat mai util in activitatea lor. Nu in ultimul rand, speram ca articolul sa fie doar punctul de start al analizei unui domeniu de o importanta capitala si care, din motive inexplicabile, a fost ignorat pana acum de doctrina juridica romaneasca.

Cuprins:
1. Prescurtari si abrevieri
2. Aspecte introductive
3. Definitie si caractere juridice
4. Conditii de valabilitate
4.1. Conditii cu privire la Farmee
4.2. Conditii cu privire la Farmor
4.3. Conditiile si procedura de autorizare
5. Obiectul transferului
6. Drepturile si obligatiile partilor
a) Drepturile si Obligatiile Farmor-ului
b) Drepturile si Obligatiile Farmee-ului
7. Drepturile si obligatiile tertilor
a) Drepturile si obligatiile Agentiei
b) Alte drepturi si obligatii ale tertilor
8. Incetarea contractului
9. Concluzii
10.  Bibliografie

1. Prescurtari si abrevieri
Legea nr 238/2004 a Petrolului – Lege(a)
Normele metodologice de aplicare ale Legii Petrolului – Norme(le)
Agentia Nationala a Resurselor Minerale – ANRM
Noul Cod Civil – N.C.C.
Joint Operating Agreement – JOA

2. Aspecte introductive

Operatiunile petroliere in Romania se desfasoara in conformitate cu dispozitiile Legii Petrolului nr. 238/07.06.2004, republicata[1] (denumita in continuare Legea) si ale Normelor metodologice de aplicare a Legii Petrolului[2] (denumite in continuare Normele). La baza se afla in majoritatea cazurilor[3] acordul de concesiune petroliera incheiat in forma scrisa si aprobat de Guvern[4], intre reprezentantul statului roman, Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM) si persoana juridica, romana sau straina, desemnata castigatoare in urma apelului public de oferta organizat de autoritatea competenta[5] fie din initiativa proprie, fie din initiativa persoanei juridice romane sau straine[6].

De asemenea, in vederea desfasurarii operatiunilor petroliere, in cazul in care castigatorul apelului public este o persoana juridica straina, aceasta are obligatia ca in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a acordului sa infiinteze si sa mentina pe toata durata concesiunii o filiala sau sucursala in Romania[7]. Operatiunile petroliere pot fi desfasurate direct sau indirect (prin subcontractori) de catre titularul acordului or acesta poate transfera, total sau partial, drepturile si obligatiile din acord unei terte persoane. Contractul prin care se efectueaza un astfel de transfer, total sau partial, de drepturi rezultand dintr-un acord petrolier poarta in mod generic denumirea de FARM-OUT.

Articolul isi propune sa defineasca caracterele juridice ale contractului, sa analizeze conditiile de fond si de forma ale validitatii acestuia, sa detalieze drepturile si obligatiile partilor, atat ale celor implicate cat si ale tertilor, sa mentioneze cele mai importante motive de reziliere, urmand ca apoi sa tragem cateva concluzii. Articolul omite insa orice referire la regimul fiscal aplicabil. De asemenea, desi mentionate, articolul nu va analiza si acordurile de concesiune petroliera sau acordurile de operatiuni comune (joint operating agreements –  JOA). Mentionam doar ca existenta primului (acordul petrolier) este o conditie sine qua non a semnarii contractului de Farm-out, pe cand cel de-al doilea este, de regula o consecinta si o anexa a acestuia.

Din punct de vedere al exprimarii, am optat pentru denumirile de Farmor si Farmee, utilizate in versiunile in limba engleza ale contractului analizat.

3. Definitie si caractere juridice

Contractul de Farm-out este un contract nenumit in legislatia romana, denumirea provenind din dreptul anglo-saxon. In Romania, sediul materiei sale se afla in art. 34 din Lege coroborat cu art. 97-101 din Norme.

Dat fiind ca este vorba de un contract nenumit, nu exista nicio definitie legala pentru acest tip de contract[8], fiind necesara o incercare de definire a acestuia de catre doctrina, pe baza dispozitiilor legii si prin raportare la doctrina internationala in materie.

Astfel, prin referire stricta la textele de lege, putem defini contractul de farm-out drept contractul prin care titularul unui acord petrolier (denumit Farmor) transfera, total sau partial, unei alte persoane juridice (denumita Farmee) drepturile si obligatiile asumate, numai cu aprobarea prealabila in scris a ANMR si cu indeplinirea cumulativa a tuturor conditiilor prevazute de lege.

Din definitia de mai sus se pot distinge astfel caracterele juridice ale contractului de farm-out/farm in: este un contract bilateral, solemn, sinalagmatic, cu titlu oneros, mixt.

Este un contract bilateral deoarece asa cum se mentioneaza in Lege el poate fi incheiat intre titularul acordului petrolier si o alta persoana juridica, romana sau straina, dispusa si in acelasi timp capabila (conform legii) sa preia atat drepturile cat si obligatiile asumate prin acordul petrolier. Nimic nu il impiedica pe titular (Farmor) sa transfere drepturile si obligatiile din acordul de concesiune catre mai multe persoane juridice interesate (Farmees). Acest lucru insa se va intampla prin contracte incheiate in mod separat cu fiecare Farmee[9].

Este un contract solemn deoarece valabilitatea acestuia depinde de acordul scris, prealabil al ANRM, in lipsa acestuia, contractul fiind nul de drept. Acordul scris al ANMR se manifesta printr-un Ordin emis de catre conducatorul ANMR[10].

Este un contract sinalagmatic, deoarece, odata incheiat, el da nastere unor obligatii reciproce si interdependente pentru ambele parti, fiecare obligatie a uneia dintre ele avand cauza juridica in obligatia respectiva a celeilalte.

Este un contract oneros deoarece, fiecare dintre parti isi urmareste propriile scopuri patrimoniale. Astfel, Farmorul recupereaza total sau partial parte din investitia facuta in obtinerea acordului de concesiune si eventual, in functie de stadiul operatiunilor la momentul incheierii contractului de farm-out/farm in, din cheltuielile efectuate cu aceste operatiuni, dar obtine si participarea financiara a Farmee-ului in operatiunile care urmeaza sa fie efectuate dupa incheierea transferului. In acelasi timp, Farmee-ul obtine participarea intr-un acord petrolier deja existent, imparte la randul sau costurile operatiunilor ce urmeaza sa fie efectuate din momentul realizarii transferului si obtine, in functie de prevederile contractuale, parti interese in orice descoperiri care se vor face.

Este un contract mixt deoarece transferul presupune doar existenta certa a acordului petrolier si a sumei ce va fi platita in avans de catre Farmee, precum si a sumelor minimale ce urmeaza sa fie investite, dar nu exista nicio certitudine cu privire la descoperirile ce vor fi facute, totalitatea sumelor care vor fi investite si a profitului realizat, acesta urmand sa rezulte din evenimente ulterioare, dincolo de controlul efectiv al partilor. Astfel, contractul de farm-out, prezinta in aceasta privinta, atat caracteristici ale contractelor comutative cat si ale contractelor aleatorii, ceea ce ne determina sa-l consideram drept un contract mixt.

4. Conditii de valabilitate

Pentru a se realiza transferul drepturilor si obligatiilor prevazute in acordul petrolier, legislatia romana a impus o serie de conditii ce trebuie indeplinite in prealabil incheierii contractului. Totodata, exista si conditii ce reies din formularile legale, fara insa a fi mentionate de lege drept conditii de valabilitate exprese.

4.1 Conditii cu privire la Farmee

Astfel, legea mentioneaza ca se poate face transferul drepturilor si obligatiilor din acordul petrolier unei alte persoane juridice[11]. Textul nu mai mentioneaza daca este vorba atat de persoane juridice straine sau romane, asa cum a facut-o in cazul titularilor de acorduri, dar fiind vorba de un transfer de drepturi si obligatii emanand dintr-un astfel de acord, probabil legiuitorul nu a mai considerat necesara dubla mentiune. Este evident ca atata vreme cat titularul unui acord de concesiune poate fi o persoana juridica straina sau romana, si cel catre care se face transferul poate fi o persoana juridica straina sau romana. Urmand aceeasi logica prin care titularul (Farmor) si cel catre care se efectueaza transferul (Farmee) isi transmit drepturi si obligatii contractate fata de statul roman, urmeaza ca in ipoteza in care Farmee-ul este o persoana juridica straiana, aceasta va trebui sa infiinteze si sa mentina la randul ei o filiala si sucursala in Romania.

De asemenea, pentru a putea solicita aprobarea transferului ANRM-ului, Farmee-ul va trebui sa faca dovada prealabila a capacitatii tehnice si financiare necesara efectuarii operatiunilor petroliere in conditiile stabilite prin acord[12]. Totodata, Farmee-ul trebuie sa fie o persoana juridica specializata pentru executarea de operatiuni petroliere sau sa desemneze ca operator o firma autorizata care sa detina capacitatea tehnica adecvata operatiunilor petroliere prevazute in acord[13]. Aceasta pentru ca una din obligatiile comune ale Farmor-ului si Farmee-ului este aceea de a mentine conditiile existente ale concesiunii, astfel cum au fost stabilite prin acordul de concesiune petroliera[14] daca in urma negocierilor cu autoritatea competenta nu au fost stabilite alte conditii prin act aditional[15].

4.2 Conditii cu privire la Farmor

Farmor-ul trebuie sa indeplineasca o singura obligatie principala: sa fie titularul acordului[16], iar acordul sa fie inca in vigoare[17], ceea ce presupune ca titularul (Farmor-ul) si-a indeplinit toate obligatiile rezultand din acordul petrolier pana la momentul transferului[18]. De la aceasta ultima conditie exista insa si o exceptie legala, si anume aceea ca in ipoteza in care nu toate obligatiile asumate au fost indeplinite, atunci persoana juridica catre care se efectueaza transferul (Farmee-ul) agreaza in mod expres sa preia si obligatiile neindeplinite. Indeplinirea sau neindeplinirea obligatiilor asumate trebuie sa reiasa dintr-un raport privind stadiul operatiunilor desfasurate de titular (Farmor) pana la data solicitarii transferului. Intocmirea si depunerea raportului la ANRM cade in sarcina Farmor-ului.

Totodata, prin acordul de transfer, Farmor-ul trebuie sa indeplineasca si conditia comuna de a mentine conditiile existente ale concesiunii, astfel cum au fost stabilite prin acordul petrolier, daca in urma negocierilor cu autoritatea competenta nu au fost stabilite alte conditii prin act aditional[19].

4.3 Conditiile si procedura de autorizare

Inaintea transferului formal al drepturilor si obligatiilor de la Farmor catre Farmee, este necesara obtinerea unui acord scris in acest sens din partea ANRM[20]. Acordul ANRM, care nu poate fi refuzat fara un motiv temeinic, reprezinta o puternica restrictie formala a dreptului titularului unui acord de concesiune petroliera de a-si valorifica drepturile, si urmareste apararea in special a drepturilor statului roman, in calitatea sa de concedent.

Astfel, prin verificarea posibilitatii Farmee-ului de a indeplini conditiile din acordul petrolier se asigura faptul ca nu sunt ocolite sau inselate conditiile acordului public de oferta care au dus la stabilirea unui anume castigator, conform legii. De asemenea, concedentul se asigura ca stie in orice moment cine este titularul/cine sunt titularii actual/i ai acordului petrolier. In acelasi timp, sunt aparate drepturile tertilor, prin rolul publicitar al acordului ANRM si nu in ultimul rand sunt aparate drepturile Farmee-ului care poate afla astfel daca Farmorul si-a indeplinit obligatiile.

Consecinta juridica a lipsei unui acord prealabil este nulitatea de drept a transferului[21]. Conform clauzelor standard din acordurile petroliere ale ANRM, acest acord nu poate fi refuzat in mod arbitrar de catre Agentie, ci doar in ipoteza in care conditiile expres prevazute de lege nu sunt indeplinite.

In vederea obtinerii respectivului permis, Farmor-ul si Farmee-ul trebuie sa se adreseze, in scris, autoritatii competente cu o cerere comuna, semnata si stampilata de catre reprezentantii legali ai celor doua persoane juridice. Cererea trebuie sa fie insotita de o serie de documente[22], dupa cum urmeaza:
– certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comertului privind persoana juridica la care urmeaza sa fie transferat acordul sau alta forma echivalenta in cazul firmelor straine
– hotararile organelor de conducere ale celor doua persoane juridice, prin care aproba transferul drepturilor dobandite si al obligatiilor asumate
– copie certificată pentru conformitate de pe actul constitutiv si de pe certificatul de inregistrare ale persoanei juridice la care urmeaza sa fie transferate drepturile si obligatiile asumate
– raport privind operatiunile desfasurate de titular pana la momentul solicitarii aprobarii transferului drepturilor dobandite si ale obligatiilor asumate, cu mentionarea expresa a stadiului de indeplinire a obligatiilor stabilite prin acordul de concesiune si a rezultatelor obtinute.

Agentia are la dispozitie 30 de zile sa analizeze si sa hotarasca asupra solicitarii iar, in ipoteza in care sunt indeplinite conditiile legale, au fost depuse toate documentele solicitate, insa nu toate obligatiile asumate au fost indeplinite dar persoana juridica catre care se efectueaza transferul (Farmee-ul) a agreat in mod expres sa preia si obligatiile neindeplinite, conducatorul ANRM aproba prin ordin transferul.

5. Obiectul transferului

Specificarea exacta a partii de interes transferate este esentiala pentru determinarea conditiilor de forma necesare in vederea efectuarii transferului.

In primul rand in Romania, bogatiile de interes public ale subsolului si resursele naturale fac obiectul exclusiv al proprietatii publice[23]si sunt inalienabile, putand fi concesionate[24] in conditiile legii. Regimul concesiunii proprietatii publice este in prezent reglementat de Noul Cod Civil[25] care prevede intre altele faptul ca in calitatea pe care o are, concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigura exploatarea bunului.[26]

Astfel, este posibil ca pana in momentul transferului, titularul acordului petrolier sa fi efectuat deja lucrari de suprafata si in subsol, care, la randul lor, pot sa faca sau nu, obiectul acestui transfer. In aceasta categorie de bunuri corporale intra de exemplu: tuburi, conducte, pompe, compresoare, rezervoare, cisterne de petrol, echipamentul folosit pentru a opera sondele, etc, dar si cladiri.

Transferul bunurilor mentionate mai sus se poate face fie printr-o mentiune in contractul de farm-out, fie printr-un act separat, insa indiferent de modalitatea aleasa, este evident ca in cazul cladirilor actul prin care se realizeaza transferul acestora trebuie sa imbrace forma ceruta de lege. De asemenea, consideram ca transferul acestor bunuri prin contractul de farm-out intervine doar daca ele sunt mentionate expres in contract, altfel urmand sa se prezume ca ele nu au facut obiectul intelegerii partilor.

De notat insa este faptul ca nu numai drepturile si obligatiile continute in acordul petrolier pot face obiectul contractului de farm-out, ci si alte drepturi si obligatii convenite de parti.

In al doilea rand este necesara definirea precisa a drepturilor transmise. Desi legea nu distinge, apreciem ca pot face obiectul transferului nu numai cota totala sau partiala din intregul obiect al acordului petrolier, ci partile sunt libere sa defineasca obiectul in functie de propriile interese.

Astfel, este posibila in opinia noastra, transferarea unei anumite suprafete de teren din intreaga suprafata concesionata, cu conditia identificarii ei precise, pentru evitarea eventualelor probleme de localizare. De asemenea se poate transfera o anumita sonda (sau mai multe), subsolul de la sau pana la o anumita adancime, fiind necesara in aceasta ultima situatie, o expertiza efectuata de profesionisti in domeniu pentru a se defini cu precizie zona transferata[27].

O problema legata de definirea obiectului contractului deriva din transferurile multiple. Sa presupunem ca A transfera lui B totalitatea drepturilor sale, retinand pentru sine o cota de 1/5 din totalitatea productiei de petrol si gaze. La randul lui, B transfera lui C ½ din totalitatea drepturilor sale. Cum C nu este parte a acordului dintre A si B este posibil sa considere ca a dobandit ½ si din viitoarea productie de petrol si gaze, cand in realitate el a dobandit doar ½ din ceea ce i-a ramas lui B, adica 4/5 din totalitatea drepturilor initiale. Opinam ca in virtutea dispozitiilor legii romane, problemele de interpretare ar trebui rezolvate cu usurinta, pe de o parte pentru ca B nu poate transfera mai multe drepturi decat are, iar pe de alta pentru ca la data transferului de la B la C are loc verificarea validitatii titlului lui B, care este transferul initial. Chiar si asa, in tacerea contractului, s-ar putea argumenta ca B si-a asumat acoperirea drepturilor lui A, prin nementionarea precisa in contract a obiectului transferului catre C. Definirea exacta a drepturilor ce se transmit, printr-o redactare corecta si responsabila a contractului de farm-out, poate evita insa probleme de acest gen.

6. Drepturile si obligatiile partilor

In aceasta sectiune vom adresa doar drepturile si obligatiile ce reies din contractul de Farm-out dupa ce a fost primita aprobarea de la ANRM, deoarece obligatiile Farmor-ului si Farmee-ului includ in mod normal si pe cele solicitate a fi indeplinite inaintea aprobarii, despre care am facut vorbire in sectiunea precedenta. Spre deosebire insa de obligatiile legale, cele mentionate in aceasta sectiune sunt obligatii pur contractuale. Ca atare, ele variaza de la un caz la altul, in functie de ceea ce au negociat si agreat partile.Trebuie mentionat ca, desi simple in aparenta, drepturile si obligatiile ce deriva din contractul de Farm-out sunt complexe.

6.1 Drepturile si obligatiile Farmor-ului

Farmor-ul este indreptatit sa primeasca suma stabilita (in cazul in care o astfel de suma a fost stabilita) prin contract in schimbul partii de interes pe care o transfera (fie aceasta totala sau partiala). De asemenea este indreptatit la toate beneficiile rezultand din partile interese pe care si le-a pastrat in acord cu prevederile contractuale.

In ceea ce priveste obligatiile sale, el va trebui sa plateasca contributia care ii revine din totalul lucrarilor ce urmeaza a fi efectuate. In mod obisnuit cota care ii revine este egala cu cota de parti interese care i-a ramas, desi alte tipuri de intelegeri pot fi negociate[28].

6.2 Drepturile si obligatiile Farmee-ului

Farmee-ul este indreptatit ca odata cu plata sa beneficieze de toate drepturile ce ii revin in cota partilor interese dobandite. O discutie interesanta ar fi care este momentul in care devine titularul partilor interese, in conditiile in care pe langa plata unei sume initiale, Farmee-ul si-a asumat si plata sau efectuarea unor lucrari viitoare. Din redactarea contractelor studiate ar rezulta ca transferul intervine pe loc, de la semnarea contractului, dupa aprobarea ANRM. In atare situatie, s-ar putea concluziona ca pozitia legislatiei romanesti ar fi aceea ca conditia platii este una pur contractuala, care nu tine de esenta contractului de Farm-out, ceea ce ar afecta caracterul sinalagmatic al contractului. Inclinam insa sa credem ca in realitate, transferul partilor de interes rezultand dintr-un acord petrolier are loc sub conditie rezolutorie, Farmee-ul urmand sa se bucure de deplinatatea drepturilor sale numai in ipoteza in care isi indeplineste pe parcursul desfasurarii contractului si la termenele agreate toate obligatiile asumate.

In acelasi timp, trebuie mentionat ca odata cu drepturile expres mentionate in contractul de Farm-out, Farmee-ul va beneficia si de drepturile implicite rezultand din acesta si din acordul de concesiune petroliera, cum ar fi de exemplu dreptul de a efectua lucrari de suprafata, de se folosi de utilitati, de conducte, porturi si alte instalatii necesare efectuarii operatiunilor petroliere, sa se foloseasca de sursele de apa supra- si sub-terane, sa construiasca drumuri si cai ferate necesare, sa solicite extinderea perimetrului sau sa se asocieze cu alte persoane juridice in vederea realizarii operatiunilor petroliere, etc.

In ceea ce priveste obligatiile Farmeeului, astfel cum aratam mai sus, ele deriva pe de o parte din acordul petrolier incheiat de catre Farmor cu ANMR-ul, iar pe de alta parte din contractul si lucrarile agreate cu Farmee-ul. Obligatiile stabilite in acordul petrolier au caracter obligatoriu derivand din lege si pot afecta – in cazul neexecutarii lor – existenta insesi a contractului. Cel mai adesea insa, ele atrag si penalitati constand in plata catre ANRM care va vira catre bugetul de stat, sumele estimate a fi cheltuite pentru operatiunile notificate si acceptate de catre ANRM, dar care nu au mai fost executate din vina titularilor de acorduri. In ceea ce priveste obligatiile derivand exclusiv din Contractul de Farm-out, acestea trebuie indeplinite conform celor agreate de comun acord, cu consecintele de rigoare.

7. Drepturile si obligatiile tertilor

7.1 Drepturile si obligatiile ANRM

Transferul de drepturi derivand dintr-un acord petrolier are in mod evident impact asupra concesiunii initiale, in special daca este doar partial. In ceea ce priveste drepturile ANRM, aceasta, in pozitia sa de concedent are dreptul de a nu i se modifica drepturile stabilite prin acordul petrolier. Asa cum aratam, aceste drepturi pot face obiectul renegocierii, ceea ce ar putea conduce la o novatie a contractului initial. Insa, in lipsa renegocierii si a acordului expres al ANRM, partile implicate in contractul de Farm-out nu pot modifica unilateral drepturile ANRM.

Ca atare, indiferent de numarul de transferari, ANRM este indreptatit printre altele: sa urmareasca plata redeventei stabilite, sa detina proprietatea asupra tuturor datelor primare ce provin din operatiunile petroliere (inclusiv datele geologice, geofizice, petrofizice si de proiectare),  sa suspende contractul (in cazul in care titularul sau titularii nu respecta hotararea unei instante judecatoresti cu privire la litigiile aparute in executarea operatiunilor petroliere, este supus organizarii judiciare sau falimentului, pericliteaza prin modul de executare operatiunile petroliere sau aduce grave incalcari privind sanatatea si securitatea muncii), sa rezilieze contractul (in caz de neindeplinire culpabila a obligatiilor contractuale, in cazul furnizarii cu buna stiinta de date false, in cazul nerealizarii programului minim de lucrari agreate, ori se executa operatiuni petroliere fara autorizatiile prevazute de lege).

La momentul analizarii cererii de transfer, ANRM are obligatia de a verifica indeplinirea pana la acel moment a obligatiilor asumate de catre titularul acordului petrolier. Legea mentioneaza ca aprobarea transferului nu se poate face in cazul in care se constata ca acestea nu sunt indeplinite, decat daca Farmee-ul accepta expres sa le preia. Astfel, pe langa obligatia de verificare, ANRM este inzestrata si cu dreptul de a refuza transferul, pe de o parte, dar si cu cel de alocare a obligatiilor contractuale, prezente si viitoare, pe de alta parte.

Ar fi interesant de analizat daca raspunderea partilor, in cazul unui transfer partial de drepturi decurgand dintr-un acord petrolier, este solidara sau individuala. Este evident ca in cazul in care Farmee-ul a acceptat asumarea obligatiilor neexecutate de Farmor, el il va fi tinut de indeplinirea acestora (avand loc o novatie cu schimbare de debitor), urmand ca Farmorul sa-l despagubeasca ulterior[29]. In ceea ce priveste obligatiile prezente sau urmatoare, titularii de acord vor fi obligati fiecare pentru partea de obligatie care le revine conform partilor interese detinute. Chiar daca unul din titulari este numit operator, si este imputernicit sa actioneze in numele celorlalti titulari non-operatori, aceasta nu inseamna ca titularii vor fi tinuti in solidar, daca nu exista dispozitie expresa in acest sens[30]. De cele mai multe ori insa, ANRM, prin ordinul de aprobare al transferului, mentioneaza in mod expres ca raspunderea partilor va fi una solidara. In atare conditii, ANRM va putea sa tina ca raspunzatoare orice parte a contractului de Farm-out, urmand ca ulterior, situatia sa se regleze intre titularii acordului in functie de intelegerea existenta intre ei.

7.2 Drepturile si obligatiile altor parti

Sub denumirea de alte parti clasificam aici alti titulari de drepturi derivand din acordul de concesiune petroliera prin contracte de Farm-out incheiate anterior. In functie de prevederile acordului de operatiuni comune (JOA), acesti Farmees pot sau nu fi operatori, ceea ce va afecta intr-o oarecare masura natura drepturilor pe care le au. Cum insa drepturile operatorului derivand din acorduri de operatiuni comune nu fac obiectul prezentului articol, nu vom face nicio alta mentiune cu privire la ele urmand sa le adresam intr-un articol viitor.

Drepturile Farmee-lor precedenti nu pot fi incalcate, cu toate ca existenta lor poate da nastere la discutii sau chiar litigii[31]. Insa desi nu pot fi incalcate prin acorduri viitoare, ele pot fi afectate de activitatea ulterioara, in special de activitatea Farmee-ului desemnat operator.

Aceasta pentru ca drepturile lor sunt strans legate de mentinerea in fiinta a acordului petrolier, care este sub controlul operatorului si care, la randul lui, poate accidental sau voluntar sa-l inceteze. Terminarea accidentala are loc in ipoteza in care Farmee-ul desemnat operator, din neglijenta, omite sa indeplineasca vreuna din obligatiile contractuale sanctionate cu rezilierea acordului si acesta se produce. Se naste de aici un drept de despagubire al Farmee-lor non-operatori impotriva Farmee-ului operator, natura si intinderea acestora fiind definita de JOA.

8. Incetarea contractului

Contractul de Farm-out poate inceta din cauze multiple si dat fiind ca soarta sa este strans legata de existenta acordului de concesiune petroliera, practic orice incetare a acestuia din urma va afecta in mod evident si contractul de Farm-Out. Astfel, contractul poate inceta:
– prin ajungere la termen
– prin expirarea/incetarea concesiunii (fie voluntara sau accidentala dupa cum am aratat mai sus)
– prin renuntarea la concesiune sau la o parte din concesiune, considerata esentiala de catre titulari
– prin epuizarea zacamantului
– prin reziliere, in cazul neindeplinirii fie a obligatiilor asumate de catre parti una catre cealalta, ori in cazul in care nu sunt indeplinite obligatiile asumate fata de stat.
– prin disparitia unuia dintre titulari.
– conform altor dispozitii contractuale agreate de parti.

9. Concluzii

Contractul de Farm-out este unul dintre cele mai uzitate contracte din domeniul petrolier, beneficiile sale fiind evidente atat pentru concedent, care se asigura astfel ca obligatiile de explorare, informare si exploatare stabilite prin acordul petrolier vor fi indeplinite, cat si pentru titularul acordului petrolier, care beneficiaza astfel fie de finantare suplimentara, fie de know-how si expertiza sau doar de o realocare a riscurilor. Data fiind bogatia de resurse minerale a Romaniei, juristii si avocatii din domeniu trebuie sa se aplece cu atentie asupra clauzelor contractelor de Farm-out deoarece, asa cum am aratat, in ciuda aparentelor, este vorba de un contract complex, cu consecinte juridice multiple.

Articolul de fata nu este exhaustiv. Ne-am propus sa punem la dispozitia celor interesati mai intai o prezentare generala a acestuia, insistand asupra aspectelor esentiale, intrand in detalii numai acolo unde am considerat necesar. Ca atare, lucrarea de fata este pasibila de completari si imbunatatiri. Data fiind legatura stransa cu acordurile de concesiune petroliera si cu contractele de operatiuni comune (JOA) ar fi necesara si o analiza similara a acestora pentru a avea o imagine de ansamblu, completa asupra domeniului. De asemenea, date fiind diferentele de abordare, apreciem ca fiind oportun si un studiu comparativ intre legislatia romana si cea americana.

10. Bibliografie:
a) Legea nr 238/2004 a Petrolului
b) Hotararea nr 2075/2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii Petrolului
c) Noul Cod Civil (N.C.C.)
d) Constitutia Romaniei.


[1] Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 535/15.06.2004
[2] Publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1170/10.12.2004
[3] Operatiunile petroliere includ si lucrarile de explorare care, conform art. 28 alin. 1 din Lege, pot fi executate si numai pe baza de permise neexclusive de prospectiune, acordate de autoritatea competenta pe baza primirii unei solicitari scrise.
[4] A se vedea dispozitiile art. 31 din Lege.
[5] Procedura de licitatie este descrisa pe larg in cuprinsul dispozitiilor art. 30 din Lege, coroborate cu dispozitiile art. 27-31, 36-38, 32-35, 39-51, 52-56, 24-26 (24-51) din Norme si nu face obiectul prezentului articol.
[6] A se vedea dispozitiile art. 30 alin. 2 si 3 din Lege, coroborate cu dispozitiile art. 27 si 28 din Norme.
[7] A se vedea dispozitiile art. 33 din Lege.
[8] Cea mai apropiata forma de o definitie este explicatia continuta in art. 97 alin. 1 din Norme.
[9] Cu toate acestea, acordul de operatiuni comune (JOA) ii va cuprinde pe toti titularii de drepturi si obligatii rezultand din acordul de concesiune petroliera.
[10] A se vedea dispozitiile art. 101 din Norme.
[11] A se vedea atat art. 31 alin. 1 din Lege cat si art. 97 din Norme.
[12] A se vedea art. 34 alin. 3 din Legea Petrolului si art. 98 lit. d) din Norme.
[13] A se vedea art. 98 lit. f) din Norme.
[14] A se vedea art. 98 lit. e) din Norme.
[15] In conformitate cu dispozitiile art. 100 alin. 2 din Norme, prin acordul partilor se pot modifica unele conditii ale acordului petrolier prin incheierea unui act aditional intre noul titular si ANRM.
[16] A se vedea art. 34 alin. 1 din Lege si art. 97 alin. 1 din Norme.
[17] A se vedea art. 98 lit. a) din Norme.
[18] A se vedea art. 98 lit. c) teza 1 din Norme.
[19] A se vedea supra, notele 13 si 14.
[20] A se vedea dispozitiile coroborate ale art. 34 din Lege (“titularul… poate transfera… numai cu aprobarea prealabila scrisa”) cu cele ale art. 97 alin. 1 din Norme.
[21] Legea, prin dispozitiile art. 34 alin. 2 prevede ca “orice transfer facut fara aprobarea autoritatii competente este lovit de nulitate”, precizarea in sensul ca nulitatea este una de drept, derivand din formularea art. 97 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare: “transferul realizat fara aprobarea ANRM este nul de drept”.
[22] A se vedea art. 99 alin. 2 din Norme.
[23] A se vedea art. 136 alin. 3 din Constitutia Romaniei si art. 859 alin. 1 din N.C.C.
[24] A se vedea art. 136 alin. 4 din Constitutia Romaniei si art. 861 alin. 1 si 3 din N.C.C.
[25] A se vedea art. 871-872 din N.C.C.
[26] A se vedea art. 872, alin 1 din N.C.C.
[27] Problemele de masurare a adancimii depind in functie de modalitatea de masurare aleasa: adancimea verticala sau adancimea sondei. Dat fiind faptul ca in timpul forajului apar deseori devieri, este posibil ca adancimea sondei sa fie mai mare decat adancimea verticala, astfel ca pentru evitarea unor eventuale neintelegeri este recomandat sfatul expertilor inainte de redactarea contractului.
[28] De exemplu, intr-unele din contractele studiate cu toate ca partile stabilisera cote interese de 50-50%, respectiv 35, 14 si 51%, Farmee-ul si-a asumat obligatia de a plati 75%, respectiv 80% din totalul lucrarilor comune pana la descoperirea de zacaminte respectiv pana la finalizarea primei faze a lucrarilor comune. Asa cum poate fi lesne observat, in stabilirea drepturilor si obligatiilor contractuale partile beneficiaza de o mare libertate de miscare.
[29] A se vedea art. 1432 alin. 1 din N.C.C.
[30] Conform dispozitiilor art. 1426 alin. 2 din N.C.C., in lipsa de stipulatie contrara, creditorii si debitorii unei obligatii indivizibile nu sunt legati in solidar.
[31] A se vedea supra, pct. 4, ultimul paragraf.


Catalin-Gabriel STANESCU
avocat Baroul Prahova, LL.M. in International Business Law (2011) – Central European University, Budapesta/New-York, Candidat S.J.D. in International Business Law – Central European University, Budapesta/New-York; avocat in cadrul Diviziei Explorare si Productie a NIS Petrol SRL Romania


Aflaţi mai mult despre , , ,

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Contractul de Farm-Out”

  1. Simona PETRE spune:

    Contractul de Farm-out poate fi asimilat pe legislatia romana cu un contract de cesiune si in legislatia romana operatiunea se numeste „transfer”. (pe legea petrolului nr.238/2004 si pe normele ei de aplicare)
    Referitor la punctul 5 Obiectul transferului, la exemplul cu transferuri multiple, e putin probabil ca in practica sa se iveasca un astfel de caz precum cel din exemplu, avand in vedere ca toti presupusii titular de accord sau viitori titular trebuie sa se adreseze ANRM cu o cerere comuna si un dosar cu documentele cerute de lege, deci e putin probabil sa se execute transferuri fara ca toate partile A, B, C sa fie implicate si implicit informate despre obiect si astfel sa existe neintelegeri de procente intre A,B si C.Mai mult, cum nu exista Farm-out Agreement fara sa existe un JOA, in JOA se stabileste in clar procedura de transfer si in ceea ce priveste relatia dintre eventuale A,B,C in cazul unui transfer ulterior.
    La punctul 7.1 parerea mea este ca raspunderea ce deriva dintr-un contract de Farm-out este una solidara fata de statul roman, asa cum reiese din lege si implicit din aprobarile date de ANRM pana in prezent la astfel de transferuri.

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.