Secţiuni » Sistemul judiciar
Sistemul judiciar
Alegeri CSMActivitate parchete

Alegerile pentru conducerea CSM in anul 2013. Proiectul jud. Mircea Aron (ICCJ)
03.01.2013 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Sistemul judiciar
JURIDICE - In Law We Trust

Pe ordinea de zi a sedintei Plenului CSM din 4 ianuarie 2013 se afla alegerea noii conduceri (pentru anul 2013).

JURIDICE.ro va transmite live online sedinta, incepand cu ora 11:00: LIVE.JURIDICE.ro.

La sedinta de alegeri va participa si Presedintele Romaniei.

Pana in acest moment si-a anuntat candidatura pentru functia de Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii  jud. Mircea Aron (ICCJ). Suntem in masura sa va prezentam Proiectul acestuia, care a fost inaintat membrilor CSM.

Dintre ideile cuprinse in Proiect remarcam, avand in vedere atmosfera de adversitate si suspiciune care insoteste uneori dezbaterile din cadrul sedintelor CSM, dorinta jud. Mircea Aron de a determina o atmosfera de colaborare in interiorul CSM, referiri la Noile Coduri Esentiale si ideea imbunatatirii comunicarii si cooperarii cu ministrul justitiei, legislativul si executivul.

:: Proiect candidatura Presedinte CSM Mircea Aron

Textul integral al Proiectului:

PROIECT

de candidatura la functia de

Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii

I. De ce candidez?

De-a lungul carierei de 31 de ani de magistratura nu am avut nici o functie de conducere in sistemul judiciar. Cea mai inalta calitate pe care am detinut-o a fost aceea de presedinte de complet. Sa fi fost de sute, poate mii de ori.

Prin urmare, daca experienta mea de magistrat poate fi considerata relativ bogata, in functii administrative, aceasta se reduce la cei doi ani de mandat in actualul CSM, in calitate de simplu membru. Daca mai adaug lipsa mea de apetenta pentru functiile de conducere, pe care majoritatea membrilor Consiliului o cunosc, intrebarea este indreptatita. Consider ca intrebarea si deopotriva raspunsul la aceasta constituie o premisa obligatorie pentru o minima reusita.

In conditiile de astazi ale Romaniei, in care atmosfera este intoxicata, sufocata de tot felul de crize, speranta publica in buna credinta a celor care exercita functii de demnitate a devenit o himera.

Prin urmare, oricine isi asuma candidatura la o astfel de functie trebuie sa devina constient ca angajamentul in functii de decizie in serviciul public se expune suspiciunii, erodarii propriei imagini si invadarii spatiului intim dincolo de limitele rezonabile. Daca mai adaug modul in care o buna parte din media, in goana dupa subiecte si audienta amplifica aceasta ambianta, trebuie sa ai o determinare serioasa in demersul de ocupare a unei functii de conducere, fie ea si aceea de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii pe termen de un an.

Acestea fiind premisele, ce ma determina sa candidez?

1. Faptul de a fi muncit ani buni in sistemul judiciar mi-a desavarsit credinta ca justitia este o componenta esentiala in viata societatii. Dreptul, justitia, fac parte din civilizatie, masoara gradul de cultura al unei populatii, cuantifica modul in care persoanele si institutiile se raporteaza la valori fundamentale (viata, libertate, proprietate, etc.).
Consiliul Superior al Magistraturii, parte a autoritatii judecatoresti cu rolul de garant al independentei justitiei, participa la realizarea principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat si, in calitate de administrator al sistemului judiciar, are functia de a pune valorile in matca lor autentica, prin promovarea adevaratelor competente in cadrul acestui sistem. Prin urmare, cel care coordoneaza activitatea Consiliului pe durata unui an trebuie sa constientizeze rolul si functiile Consiliului. Cred ca in acest cadru pot sa-mi asum acesta raspundere.

2. Cand observ derapaje de la functionarea normala a autoritatilor statului ma intorc mereu la alin. 4 al articolului 1 din Legea fundamentala si constat ca art. 133 din Constitutie este un lucru bine facut pentru a asigura o parghie eficienta principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. Observ ca membrii Consiliului gandesc in acelasi sens. Ramane ca fiecare dintre noi si toti impreuna sa dam forta prevederilor constitutionale referitoare la rolul Consiliului.

Am facut in mod repetat in cursul mandatului de membru CSM interpretarea notiunii de „consiliu” in sensul ca acesta este organ colegial in care deciziile se iau dupa dezbateri serioase, cu argumente lipsite de emotivitati si partizanate, ca asumarea deciziilor in afara spatiului care defineste CSM-ul ca organ colegial este riscanta, pernicioasa.

Am respect pentru cultura dialogului si acceptarea argumentelor pertinente. Am rabdare si sunt receptiv la demonstratii juridice coerente, dupa cum ati putut constata in acesti doi ani.

Cred in dezbaterile in comisiile pe domenii si grupurile de lucru instituite in CSM, in sedintele de plen si de sectii. Nu pot accepta ca vreun membru al Consiliului sa nu ia in serios deprinderea dialogului, a dezbaterii si a deliberarii din instanta. Stiu insa ca este nevoie de mai mult exercitiu. In practica magistraturii acestea fac parte din a doua natura. A refuza de plano argumentul, a prejudeca o chestiune inainte de dezbatere inseamna a te departa de spiritul justitiei. Imi este dezagreabila atmosfera de adversitate si suspiciune care insoteste uneori dezbaterile.

Din acest punct de vedere presedintele impreuna cu vicepresedintele trebuie sa impuna o atmosfera de mai buna colaborare in Consiliu.

3. Un alt motiv care ma determina sa candidez este imprejurarea ca sunt unul din judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie trimis de acestia in Consiliul Superior al Magistraturii.

Or in perioada de 20 de ani de cand sunt in aceasta instanta, Curtea nu s-a confruntat cu o conditie atat de grea: 29 de judecatori lipsa din schema acesteia. Paradoxal cea mai importanta si cea mai grea instanta din tara se confrunta cu cea mai rea situatie de personal. Am staruit in cei doi ani, de cand aceasta se agraveaza, in remedierea ei. S-a mers in mai rau. S-a ajuns ca judecatorii din completele de judecata sa termine uneori sedintele de judecata dupa ora 24:00. Nu este locul aici pentru a cauta raspunderi. Important este sa se revina la normal. Desigur, pentru presedintele Consiliului Superior al Magistraturii aceasta trebuie sa devina o prioritate. Cine ar putea sa inteleaga mai bine in Consiliu aceasta prioritate decat un judecator al instantei supreme care s-a confruntat cu aceasta problema.

4. Anul 2013 se anunta asa cum precizeaza si conducerea Inaltei Curti, o perioada de modificari radicale in competenta acestei instante, prin intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila care instituie mecanisme procedurale noi in rezolvarea cauzelor civile.

Aceste modificari vor fi concomitente cu pregatirea instantei supreme pentru intrarea in vigoare a noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala.

Avand in vedere rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in sistemul instantelor din Romania, vazand si dispozitiile art. 38, alin. 5 din Legea nr. 317/2004, potrivit carora Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justitiei cu privire la necesitatea initierii sau modificarii unor acte in domeniul justitiei, este oportun ca in aceste imprejurari sarcina de coordonare a activitatii Consiliului Superior al Magistraturii sa fie asumata de un judecator din cadrul acestei instante, fie si pentru situatia previzibila ca in procesul de reforme impus de implementarea noii legislatii, va aparea nevoia modificarii unor acte normative.

5. Nu in ultimul rand, hotararea mea de a candida este rezultatului indemnului transparent al unei majoritati consistente din randul judecatorilor, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin urmare, candidatura mea la functia temporara de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii reprezinta, pe de o parte, raspunsul la increderea pe care majoritatea judecatorilor mi-au aratat-o, sperantei ca impreuna, judecatori si procurori, vom putea aduce un spor de imagine institutiei, ca vom putea face fata greutatilor reformei, de la care se asteapta mult, ca vom comunica transparent si numai in interesul realizarii scopului pentru care Consiliul a fost creat si nu in beneficiul personal.

Pe de alta parte, experienta mea in cadrul Consiliului ma indreptateste sa am convingerea ca toti membrii, judecatori sau procurori, au reale calitati ce i-au adus aici, ramanand important ca aspiratiile comune ale acestora sa fie valorificate de viitoarea conducere in sensul unirii eforturilor necesare in anul care vine si care nu pare sa fie prea linistit.

6. De mare importanta va fi comunicarea Consiliului Superior al Magistraturii cu ministrul justitiei, cu legislativul si cu executivul. Consider o oporunitate ca actualul ministru al justitiei este un magistrat care a plecat in actuala functie din calitatea de judecator al Inaltei Curti, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care si-a manifestat disponibilitatea pentru colaborare si care are un mare capital de simpatie din partea sistemului judiciar. Cred ca idiosincraziile ne pot afecta colaborarea normala si pana la urma sarcina de a servi interesele justitiei.

Aceste consideratii sunt cateva dintre raspunsurile la intrebarea de ce candidez.

II. Care sunt prioritatile Consiliului Superior al Magistraturii si ale conducerii acestuia in anul 2013?

Inainte de a proceda la intocmirea acestui proiect de candidatura, le-am recitit pe cele ale conducerii din anii 2011 si 2012. Tehnice, sintetice, abordand stilul manualelor de management, impresioneaza prin concizie si siguranta. Nu ofera posibilitatea sa le contrazici.

Referitor la aspectul tehnic al proiectului meu, mai mult analitic si exemplificativ, iata cateva dintre gandurile, care puse alaturi de cele ale membrilor Consiliului, ar putea constitui o buna premisa de cooperare pentru binele justitiei in anul 2013.

Fara a subestima lucrarile in specialitatea management, folosita tot mai des si in mediul magistratilor, mai ales de catre cei ce indeplinesc functii de conducere in instante, consider ca cele mai aplicabile manuale de conducere, organizare, coordonare a activitatii Consiliului sunt Constitutia si legile justitiei.

• Din aceasta perspectiva prima preocupare a Consiliului trebuie sa fie aceea de a actiona in calitate de garant al independentei justitiei. Anul acesta s-ar putea sa fie anul unor provocari, in adevaratul sens al cuvantului. Acesta este motivul pentru care staruinta mea asupra semnificatiei literale a notiunii de „consiliu”, a continutului sau, capata o relevanta mai accentuata.

Va fi nevoie de unitate, coeziune, analiza matura, la obiect.

Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene, dar si un deziderat al societatii romanesti. Or acesta poate fi realizat doar printr-o justitie performanta, eficienta si mai ales independenta.

Asa fiind, vazand si motivatia membrilor Consiliului pentru dezvoltarea acestor calitati ale justitiei ramane ca actiunile noastre sa capete mai multa forta si unitate, nu in ultimul rand sa fie concepute la o maniera care sa puna Consiliul la adapost de susceptibilitati de partizanat politic.

• In ce priveste functionarea Consiliului, consider ca este necesar sa punem mai multa ordine in activitatea acestuia, sa stabilim precis orarul saptamanal in care vor avea loc sedintele de plen, de sectie, dar si intalniriile membrilor comisiilor pe domenii de activitate si ale grupurilor de lucru.

Sunt de parere ca cele 3 comisii trebuie sa ramana, impreuna cu atributiile lor, asa cum au fost stabilite prin Hotararea Plenului CSM nr. 3/12.01.2012. Argumentul principal este ca in aceasta organizare membrii Consiliului au prilejul unor intalniri consistente, comisiile fiind locul in care se dezbat, se analizeaza, se argumenteaza chestiunile care fac obiectul hotararilor Consiliului.

Este evident ca membrii Consiliului vor decide cum vor considera de cuviinta in ce comisii vor lucra in continuare, odata cu alegerea coordonatorilor. Ramane ca in prima parte a anului sa se revada activitatea grupurilor de lucru constituite in cadrul comisiilor pentru actualizarea componentei acestora si a problemelor de care se ocupa.

• Referitor la atributiile Consiliului prevazute de art. 38, alin 5, din Legea nr. 317/2004, in prima partea a anului trebuie finazlizate lucrarile Comisiei nr. 1, referitoare la modificarile legilor justitiei ce urmeaza sa fie prezentate ministrului justitiei in vederea sesizarii Parlamentului.

Din dezbaterile ce au avut loc in cadrul Comisiei nr. 1, dar si din cele care au loc in spatiul public rezulta ca ar fi oportuna o mai accentuata contributie a sectiei de procurori din CSM in numirea sefilor la varf din cadrul Ministerului Public, ca este necesara regandirea sistemului de evaluare a activitatii magistratilor pentru eficientizarea acestuia. Propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 au fost deja trimise in teritoriu, urmand sa se faca o ultima analiza dupa primirea raspunsurilor.

• In ce priveste atributiile in domeniul raspunderii disciplinare a magistratilor, avand in vedere prevederile stufoase, uneori prolixe ale art. 99 din Legea nr. 303/2004, revine Consiliului sarcina de a crea o practica unitara si previzibila, mai ales referitor la raspunderea pentru solutiile pronuntate de magistrati in activitatea de judecata. In acelasi sens se impune crearea unei practici coerente si previzibile in ce priveste art. 76 din Legea nr. 317/2004. Inspectia judiciara trebuie sa efectueze cu celeritate verificarea sesizarilor referitoare la buna reputatie a magistratilor. In aceasta chestiune conducerea consiliului va trebui sa fie prima preocupata de echilibru si de inlaturarea oricaror posibilitati de injonctiuni.

• In ceea ce priveste inspectia judiciara cu privire la care a fost desavarsita noua legislatie, revine Consiliului, si prin urmare trebuie sa stea in atentia conducerii acestuia, modul, domeniile si limitele in care trebuie activate dispozitiile art. 74 lit. b, c, d, f – h din Legea nr. 317/2004.

• Avand in vedere prevederile regulamentare referitoare la aparatul propriu al Consiliului potrivit carora sub autoritatea presedintelui si a vicepresedintelui, secretarul general coordoneaza si asigura buna functionare a compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului, noua conducere va trebui sa asigure transparenta in organizarea si desfasurarea examenelor pentru ocuparea posturilor din cadrul aparatului prevazute la art. 78 din Regulamentul de organizare si functionare al CSM.

• In alta ordine, in ce priveste reforma sistemului judiciar prin adoptarea unui plan comun de asigurare a punerii in aplicare a celor patru coduri, de ajustare a resurselor umane si ale investitiilor in infrastructura judiciara, restructurarea instantelor si parchetelor, chestiune cuprinsa in Raportul Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu, privind progresele Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare publicat in 18 iulie 2012, Ministerul Justitiei impreuna cu CSM-ul, cu consultarea Curtilor de Apel, au intreprins in ultima parte a anului 2012 redistribuirea in sistem a unui numar de 37 de judecatori si distribuirea a 150 de posturi de judecatori, precum si a 250 de posturi de grefieri, urmand ca din 2014 sa mai primeasca 250 de judecatori. S-au propus spre desfiintare peste 20 de judecatorii si parchete cu activitate redusa.

In referire la aceasta chestiune, va trebui sa ramana in sarcina Consiliului si evident in sarcina conducerii acestuia ca, in baza datelor statistice, a concluziilor celor doua proiecte in derulare, finantate de Banca Mondiala si a efectelor reale ale implementarii noilor coduri asupra instantelor, sa se reexamineze necesitatea reasezarii schemelor pe baze echitabile in asa fel incat, in timp sa se reduca dezechilibrele majore in ce priveste incarcatura pe judecator.

• O chestiune ce va trebui sa stea in atentia conducerii CSM-ului este statutul magistratului judecator si procuror.

Fata de discursul public al unor oameni politici si nu numai, referitor la conditia magistratului judecator sau procuror s-a creat un disconfort major, rar intalnit la magistratii din alte tari. Exista pericolul ca din sistem sa plece multi magistrati, ceea ce ar produce un imens rau statului si cetateanului. Din aceasta perspectiva conducerea Consiliului va avea sarcina, in calitate de reprezentant in relatiile cu executivul si legislativul, sa pondereze adversitatea fata de sistemul judiciar, care face parte din cadrul democratiei constitutionale si sa ceara instituirea unor masuri similare cu cele din sistemul judiciar in care magistratul este sanctionat pentru imixtiuni politice. E firesc sa existe in mod simetric interdictia imixtiunii in actul de justitie din partea celorlalte puteri in afara cadrului legal. De altfel, in acest sens sunt si recomandarile din cuprinsul Raportului Comisiei Europene in cadrul MCV, publicat in 18 iulie 2012.

Anul 2013 a fost declarat si anul unor reforme constitutionale profunde. Va fi important ca statutul magistratului sa nu fie degradat, ca independenta justitiei sa nu fie afectata, Consiliul sa-si pastreze rolul de garant al independentei justitiei, unul dintre factorii de echilibru in functionarea statului.

• O atentie speciala va trebui sa acorde conducerea CSM-ului Mecanismului de Cooperare si Verificare.

In Raportul Comisiei publicat in 18 iulie 2012 privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare s-a facut o ampla analiza pentru perioada 2007 – 2012. Au fost remarcate progrese, dar s-au facut si recomandari in domeniile: 1. respectarea statului de drept; 2. reforma sistemului judiciar; 3. raspunderea sistemului judiciar; 4. consecventa si transparenta actului de justitie; 5. eficienta actiunii judiciare.

In ce priveste recomandarile de la primul punct – respectarea statului de drept si a independentei sistemului judiciar – s-a facut o singura referire care poate avea legatura cu CSM-ul, respectiv introducerea unui proces transparent de numire a Procurorului General si a Procurorului-sef DNA. Procesul este intr-o faza avansata, decizia se afla in mainile altei institutii. Pe de alta parte, asa cum am aratat, in discutiile din Comisia nr. 1, la discutarea modificarilor din Legea nr. 303/2004, s-a conturat ca CSM-ul sa aiba o mai mare pondere in decizia de numire in astfel de posturi.

Referitor la reforma sistemului judiciar, o parte din recomandari au fost trecute deja prin Consiliu, care impreuna cu Ministerul Justitiei, a facut ce tinea de competenta lui, respectiv propuneri de ajustare in domeniul resurselor umane si restructurarea instantelor si parchetelor. Raman in derulare cele doua programe cu Banca Mondiala, „Analiza privind eficienta sistemului judiciar” si „Proiectul referitor la volumul optim de munca”.

Viitoarea conducere a Consiliului, impreuna cu Comisia nr. 2, va trebui sa aiba discutii active cu expertii astfel incat rapoartele sa capete o cat mai aplicata utilitate pentru sistem in elaborarea unei politici de resurse umane.

Ca ordonator principal de credite, voi incerca sa asigur stabilirea prioritatilor valorificarii bugetului atat sub aspectul cheltuielilor materiale cat si a celor de personal, accentul fiind pus pe eficientizarea propriilor resurse umane in sensul stabilirii unor atributii mai concrete fiecaruia din personalul propriu al institutiei, dar si pe dotarea in principal cu mijloace informatice de ultima generatie.

In stabilirea prioritatilor financiare, un loc important il constituie alocarea resurselor pentru formarea continua profesionala a magistratilor si personalului auxiliar de specialitate in programul INM si SNG.

Nu in ultimul rand, preocuparea pentru identificarea unui sediu propriu al CSM care sa evite plata chiriei care afecteaza semnificativ bugetul acestei institutii.

Cu precizarile ca nu sunt atotstiutor, cu ceva experienta de magistrat, cu o fire deschisa ci directa, dupa cum ati putut constata, cu totala inapetenta spre expunerea propriei imagini, cu credinta ca s-ar putea mai bine, am prezentat cateva dintre actiunile pe care Consiliul va trebui sa le intreprinda in 2013. Adaugandu-le pe cele ale DVS, sunt sigur ca va fi nevoie de efort si solidaritate intre membri spre a le infaptui.

Pentru rabdarea cu care veti fi rasfoit aceste pagini, va multumesc foarte mult.

Judecator Mircea Aron”

Cuvinte cheie: , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti