Asociația Procurorilor din România: unitatea magistraților este mai importantă decât orice altceva
8 ianuarie 2013 | JURIDICE.ro
Asociația Procurorilor din România a dat publicității marți, 8 ianuarie 2013, un comunicat semnat de conf. dr. proc. Constantin Sima, președintele APR:
„Asociația Procurorilor din România își exprimă regretul pentru lipsa de transparență și comunicare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care a provocat o profundă nemulțumire judecătorilor.
În alte condiții, alegerea unui procuror în funcția de președinte anual al corpului magistraților ar fi fost, poate, considerată o recunoaștere a contribuției acestora la eficiența justiției.
În condițiile în care această alegere este motiv de dezbinare între magistrați, de frustrare și tristețe pentru judecători, nu avem nicio satisfacție.
Nu dorim să analizăm aici cine are dreptate, unitatea magistraților este mai importantă decât orice altceva, iar acest lucru a fost evident în lunile septembrie și octombrie 2009 cu ocazia protestului judecătorilor și procurorilor.
Apreciem poziția AMR și UNJR care în exprimările lor publice s-au străduit să nu-și ofenseze colegii procurori.
De unde totuși nemulțumirea judecătorilor? Nu pot procurorii să ocupe funcția de președinte a Consiliului Superior al Magistraturii? Nici o dispoziție legală nu se opune, numai că într-un for profesional al magistraților trebuie să existe quasiconsens cel puțin pentru deciziile importante.
Nemulțumirile sunt generate și de unele imperfecțiuni ale statutului procurorilor.
Încă din 1302 când Filip cel Frumos a semnat ordonanța care este considerată actul de naștere al Ministerului Public, partidele sau grupurile politice s-au străduit să obțină o cât de mică influență asupra parchetelor prin reglementarea apartenenței lor la Executiv.
Aceeași eroare s-a comis și în legislația românească: Constituția din 1991 revizuită în 2003 a consacrat autoritatea ministrului justiției asupra procurorilor.
Chiar dacă Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a atenuat mult dependența de ministrul justiției, chiar dacă Curtea Constituțională a recunoscut egalitatea de poziție și carieră juridică a judecătorului și a procurorului, în conștiința opiniei publice procurorii nu sunt independenți.
Ce este de făcut?
Divergențe între judecători și procurori există în toate statele europene și pentru acest motiv Consiliul Europei a adoptat ca document oficial Declarația de la Bordeaux, un set de principii care trebuie să reglementeze relațiile dintre judecători și procurori.
Mai presus de orice, însă, este necesar să se elimine ambiguitățile legislative.
În acest sens, Executivul și Legislativul care și-au propus obiectivul major al revizuirii Constituției să îndrepte statutul procurorului aducându-l în poziția de egalitate perfectă cu judecătorul, în folosul adevărului, binelui public, justiției românești.
În ceea ce privește actualul diferend de la Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale vor fi prezente la următoarea ședință a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și vor face eforturi concertate de instaurare a unui climat de conciliere, transparență și încredere.
Președintele Asociației Procurorilor din România
Conferențiar dr. Constantin Sima”
