Pentru comunicare profesională JURIDICE.ro recomandă Infinit PR
TOP LEGAL
6 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Încălcarea reglementărilor europene de către România. Efecte asupra afacerilor (studiu de caz)

07.02.2013 | Daniel UDRESCU
Abonare newsletter

Comunitatea Europeană doreşte ca fondurile europene să fie folosite la dezvoltarea unor mici afaceri. De la dorinţă până la putinţă se interpune Guvernul României, care, prin practici incorecte, blochează accesul celor care ȋşi fac un calcul corect, dar ajung faliţi după ce accesează aceste fonduri. Strategia fiscală şi economică implică condiţii corecte de dezvoltare.

Sub masca dorinţei de implimentare a proiectelor Comunităţii Europene, Guvernul României a creat bariere care restrâng accesul la aceste fonduri. Barierele sunt diminuarea fondurilor prin deprecierea cursului de schimb, modificări de taxe şi impozite pe termen scurt, ȋncălcarea legislaţiei fiscale cu privire la rambursare prin nerespectarea termenelor de plată, lipsa unei discipline de sistem, controale fiscale abuzive, repetitive şi pe durate lungi de timp.

De curând am fost solicitat să execut o expertiză extrajudiciară pentru un client care a accesat Măsura 313.  Obiectivul era să stabilesc care este pierderea din diferenţa de curs ȋntre valoarea de 200.000 euro, pe care Comunitatea Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Măsura 313 (FEADR) a aprobat-o şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) care a primit-o, a ȋnregistrat-o şi a raportat-o, respectiv 200.000 euro la cursul din data ȋncasării subvenţiei de către CLIENT, faţă de cursul de schimb utilizat de Banca Central Europeană la data ȋntocmirii studiului de fezabilitate, aprobat de APDRP. 

Situația de fapt 

Clientul a solicitat expres ca ȋn expertiză să iau ȋn considerare că a investit ȋn România pentru că:

  1. Ȋn data 7 mai 2010, Traian Băsescu, Preşedintele României declara oficial, ȋn numele Statului Român, că România nu va majora TVA şi cota unică, după discuţiile cu Guvernul României şi FMI extras din declaraţie obţinută de pe site-ul www.9am.ro/print/articol/151231.
  2. Legea 11/2010 este Legea Bugetului Public Naţional pe anul 2010 care trebuie respectată.  Guvernul, nu poate modifica legislaţia fiscală pentru că modifică Bugetul Public Naţional  şi orice modificare a Bugetul Public Naţional se poate face numai prin LEGE de Rectificare Bugetară, aprobată de Parlament. OUG 58/2010 aprobată prin Legea 279/2010 nu sunt legi de modificare bugetară, nu au respectat procedura legală pentru modificarea Bugetului Public Naţional pe anul 2010, dar modifică Codul fiscal fără a face referire la o Lege de Rectificare Bugetară, fiind ilegale.  Mai mult, ȋn derâderea Constituţiei, Legea 11/2010 a fost modificată ilegal de OG 18/2010 şi OUG 103/2010, fără legătură cu OUG 58/2010 sau Legii 279/2010.
  3. Legislaţia României permite proiecţii financiare. Dar legislaţia a fost modificată ilegal. OUG 58/2010 din 26.06.2010 nu este lege, iar ȋmpreună cu Legea 279/24 decembrie 2010 ȋncalcă atât Art 4 din Legea 571/2003 cu privire la modalitatea de modificare a Codului fiscal cât şi Legea 11/2010, modificând fără acordul parlamentului Bugetul Public Naţional şi ȋncălcând drepturile CLIENTULUI.

Ȋn baza faptului că TVA nu va fi modificat pentru că nu exista condiţia legală de modificare a acestuia, fapt ȋntărit şi de Preşedintele României, ȋn data de 13.05.2010 CLIENTUL a semnat contractele de credit cu BRD luând ȋn calcul bugetul de investiţii aprobat de APDRP, având obligaţia de finanţare a TVA-ului, pentru care a calculat cota de 19%.

În balanța de verificare a CLIENTULUI, imobilizările corporale ȋn curs la 31.10.2012 au fost de 4.419.207.30 lei, din care se vor scădea cele care au avut o cotă de 19% TVA (1.145.188.17 lei) rezultând o valoare de 3.274.019,13 lei, la care s-a calculat valoarea finanţată peste buget, echivalentul măririi de TVA ȋn cotă de 5%, respectiv 163.700.96 lei. Această măsură, pe care Statul Român a impus-o adiţional la nivel naţional, nu a fost planificată şi nu a fost ajustată nici ȋn cadrul contractului, fiind un efort suplimentar adăugat la finantarea proiectului. Din pricina acestei creşteri a cotei de TVA, finanţarea proiectului a avut de suferit, CLIENTUL având o ultimă posibilitate de finanţare a acestor costuri suplimentare prin credit furnizor.

Ȋn data de 24.10.2011 CLIENTUL a ȋnregistrat cererea de rambursare a TVA pentru perioada fiscală a trimestrului III, 2011, ȋn valoare de 129.191 lei.  In data de 26.10.2011 s-a primit decizia de rambursare.  Conform legii, perioada de plată la cererea de rambursare este de 45 de zile de la ȋnregistrarea cererii conform art 70 CPF.  Termenul rambursării a expirat in data de 8 decembrie 2011. În data de 20.12.2011 s-a primit ȋnştiinţarea prin care ANAF planifică rambursarea pe data de 29.12.2011.  Ȋn baza acestei ȋnştiinţări, CLIENTUL a eliberat 2 file de cec cu data de 30.12.2011.  ANAF a plătit rambursarea de TVA ȋn data de 11.01.2012, această ȋncălcare a termenului, a dus la intrarea ȋn incidenţă de plată majoră şi inscrierea ȋn CRB.  Acest lucru a dus la sistarea finanţărilor credit furnizor, cu consecinţa nefinalizării proiectului.

Dacă CLIENTUL ar fi avut diferenţa de TVA, cu care a finanţat Statul Român pentru mărirea de cotă de TVA, CLIENTUL nu ar mai fi avut nevoie de rambursarea de TVA pentru finantarea proiectului propriu.  Din compararea celor două valori, respectiv mărirea cotei de TVA cu impact de 163.700 lei finaţat de CLIENT şi valoarea rambursării de TVA de 129.191 lei, se observă că schimbările de politică fiscală combinate cu neȋndeplinirea unor obligaţii fiscale legale ale Statului Român au dus la intrarea ȋn insolvenţă a CLIENTULUI şi implicit nerambursarea ultimei tranşe.

Ca urmare, impactul schimbării cotei de TVA este o creştere a capitalului de lucru pentru finanţarea proiectului, prin finanţarea Statului Român a diferenţei de 5% a cotei de TVA, respectiv 163.700 de lei, care ȋngreunează finanţarea planificată de CLIENT.  Combinată cu ȋntârzierea la rambursarea TVA de 129.191 lei, CLIENTUL a pierdut posibilitatea finanţării proiectului prin intrarea ȋn incidenţă de plăţi. 

Pentru acest obiectiv am verificat Ghidul Solicitantului pentru Măsura 313 şi Contractul FEADR ȋn sumă de 730.900 lei din 25.03.2009, echivalentul a 200.000 Euro la cursul de 3,65 lei/euro ȋn momentul depunerii proiectului, cu acte adiţionale, la care am verificat cererile de plată ale solicitantului cu toate documentaţiile aprobate de FEADR, ȋmpreună cu extrasele de cont de la Bancă.

Bugetul indicativ al proiectului impreună cu planul financiar sunt exprimate în EURO, aşa cum este stipulat la pagina 18 a GHIDULUI. Din calculul efectuat ȋn baza Măsurii 313 rezultă că sunt două contribuţii:

  • una a Uniunii Europene finanţată pentru 80% din valoarea aprobată pentru proiectul din 25.03.2009 de 200.000 euro x 80% = 160.000 euro
  • una a Guvernului României finanţată pentru 20% din valoarea aprobată pentru proiectul din 25.03.2009 de 200.000 euro x 20% = 40.000 euro

Din calculul pe care l-am pregătit rezultă că APDRP a plătit ȋn lei pentru „dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale ale CLIENTULUI, care să contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor alternative, precum şi la creşterea atractivităţii spaţiului rural,” numai echivalentul a 122.984,75 euro, la data tranzacţiei, ȋn loc de valoarea de 143.550,35 euro, cât ar fi fost Euro la data depunerii proiectului. Din punct de vedere contabil, tranzacţiile exprimate ȋn valută se tranformă ȋn lei la data tranzacţiei, data depunerii proiectului fiind o anomalie.  Pierderea suferită de CLIENT din diferenţe de curs valutar neimputabile unui schimb valutar şi câştigul Guvernului României prin APDRP, până la plata ultimei tranşe a fost de 20.565,59 euro.

Ultima tranşă care trebuia plătită până la 25.03.2012, pentru care am calculat o diferenţă de curs valutar de 9.254,61 euro la data de 25.03.2012, nu a mai fost finanţată de APDRP, aceasta motivând respingerea la plată pentru neplata penalizării de 2% din valoarea care nu a fost ȋncasată, cu menţiunea că plata penalizării nu oferă siguranţa prelungirii contractului.  De menţionat că din cauza neplăţii la timp a rambursării de TVA, CLIENTUL a intrat ȋn incidenţă de plăţi, cu consecinţa intrării ȋn insolvenţă, unde acum se zbate pentru supravieţuire.

Ȋn baza IAS 21, ȋntre Guvernul României şi Comunitatea Europeană există diferenţe de curs neraportate financiar ȋn mod corect. IFRS 9 şi IAS 21 definesc valoarea justă şi recunoaşterea iniţială care trebuie efectuată la data efectuării tranzacţiei. Ȋn situaţiile financiare ale Comunităţii Europene prin FEADR Măsura 313, nefiind luat ȋn considerare efectul devalorizării cursului de schimb, există un prim efect, cel al unei diferenţe de curs ȋn cazul ȋn care contractul făcut de Guvernul României cu solicitanţii, ȋşi mentine clauzele.  Comunitatea Europeană se face vinovată de o raportare incorectă cu privire la alocarea fondurilor, tranşele nefiind finanţate şi urmărite corespunzător şi raportate corect financiar, permiţând astfel Statului Român să valorifice diferenţele de curs ȋn interes propriu. Raportat la contribuţia Comunităţii Europene pentru Măsura 313 şi extrapolat la condiţiile CLIENTULUI, efectul erorii de raportare  pentru valoarea de 544.222.774 euro a Masurii 313 pentru România, ar fi de 85.145.748 euro din pierdere din diferenţă de curs, ȋnsuşită de Statul Român ȋn defavoarea solicitanţilor proiectelor finaţate prin Măsura 313.

Guvernul României a raportat primirea de la Comunitatea Europeană a sumei contribuită de 160.000 Euro. Guvernul României nu a raportat acest câştig din diferenţă de curs şi nu a finanţat nici o porţiune a proiectului pentru Măsura 313 din Contract FEADR cu CLIENTUL.  Guvernul României nu a raportat financiar către Comunitatea Europeană diferenţele de curs pe care şi le-a ȋnsuşit. Menţionăm la acest punct că din Valoarea de 200.000 euro aprobată de  Comunitatea Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală Măsura 313, aceasta a raportat şi a finanţat 160.000 de euro, dar Guvernul României nu a plătit efectiv, (echivalentul penal este delapidare prin schimbarea destinaţiei banilor publici, art 214 indice 1 cod penal), decât echivalentul a 122.984,75 Euro, la data tranzacţiei, restul, inclusiv contribuţia Guvernului României, fiind ȋnsuşit de către APDRP.

Chiar ȋn cazul ȋn care s-ar efectua ultima plată, la data expertizei (29.11.2012 curs 4,5118 lei/euro) rezultatul finanţării Măsurii 313 este următorul:

  • Contribuţie a Comunităţii Europeane prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală in valoare de 160.000 euro sau 80% din valoarea aprobată nerambursabilă a proiectului, sau
  • Pierdere din diferenţă de curs pentru finanţarea CLIENTULUI, care favorizează Statul Român prin Guvernul României ȋn valoare de 31.290,77 euro sau 15,64% din valoarea aprobată nerambursabilă a proiectului
  • Contribuţie a Guvernului României ȋn valoare de 8.709,23 euro sau 4,36% din valoarea aprobată nerambursabilă a proiectului

Comunitatea Europeană prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală nu a verificat modul de redactare al contractului de finanţare permiţănd clauze precum:

  • Autoritatea se angajează să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 730.900 lei echivalentul a maxim 200.000 euro
  • sau specificaţia: „Cursul de schimb utilizat este cursul euro-leu al Băncii Central Europene utilizat la data ȋntocmirii studiului de fezabilitate,

Aici trebuie să analizăm textul pentru a ȋnţelege consecinţele, unui contract care nu face cunoscut efectele materiale, care afectează investiţia. Statul Român stabileşte o valoare de hedging ȋn lei la ambele capete, care depreciabilă valutar a ȋnsemnat o pierdere de 31.290,77 euro net pentru finanţarea CLIENTULUI, dar ȋn cazul unei aprecieri valutare, finanţarea nu poate depăşi 200.000 euro la cursul din data studiului de fezabilitate.

Rezultatul finanţării Măsurii 313 pentru CLIENT este o finanţare reală de 168.709,23 Euro din cei 200.000 euro de care ştie Comunitatea Europeană, din care o contribuţie netă reală a Comunităţii Europeane prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală de 94,84%, şi o contribuţie netă reală a Guvernului României de 5,16%, ȋn cazul achitării ultimei tranşe.

Fără achitarea ultimei tranşe Guvernul României ar avea de achitat Comunităţii Europeane prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală o cotă de 20% din echivalentul finanţat, respectiv din 122.984,75 Euro, cota Comunităţii Europene este 98.387,80 Euro, cu consecinţa returnării de către Guvernul României a 61.612,20 Euro, diferenţa până la 160.000 Euro finanţată iniţial, plus dobânda aferentă.

Măsura 313  are ca obiectiv „Încurajarea activităţilor turistice.”  Statul Român printr-o metodă contabilă tip „LOOPHOLE,” a indus ȋn eroare investitorul ȋn România -CLIENTUL, deoarece niciodată nu a contribuit cu cota lui parte ȋn proiectul de investiţie, păstrând diferenţa de curs.  Statul Român, prin piedicile referitoare la modificarea legislaţiei TVA, depreciere a monedei naţionale şi metodele de rambursare a TVA a creat bariere pentru derularea normală a proiectului, ȋn acest mod proiectul ȋnpotmolindu-se, cu concluzia că Statul Român nu a mai trebuit să finanteze 40.000 euro din proiect, beneficiind de diferenţa dintre contribuţia Comunităţii Europeane prin FEADR Măsura 313 de 160.000 euro şi valoarea decontată de APDRP de 122.984,75 euro, respectiv 37.015,25 euro. Banii viraţi de Comunitatea Europeană au desemnarea EURO, nu echivalent Euro.  Comunitatea Europeană se face vinovată de lipsa de divulgare a unei efect material, fiind o clauză majoră contractuală, ea reprezentând o diminuare a finanţării cu 31.290.77 euro sau 15,65% din valoarea finanţată şi considerată ca valoare materială ȋntr-un contract, pentru că nu a prevăzut măsuri care să explice investitorului care accesează Măsura 313, că ȋn România există pericolul deprecierii monedei naţionale şi nu a prevăzut pierderile masive din decontarea ȋn lei a finanţării.

Cu excepţia dorintei de a crea o afacere de 1,5 milioane de euro, clientul a greşit pentru că nu a luat ȋn considerare abuzurile legislative românești.

Daniel UDRESCU

Abonare newsletter

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicăm şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro, vă rugăm să citiţi Politica noastră şi Condiţiile de publicare.

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “Încălcarea reglementărilor europene de către România. Efecte asupra afacerilor (studiu de caz)”

  1. Alfred PARASCHIV spune:

    Bună ziua ,

    în anul 2008 Ministerul Finanțelor a elaborat și dispus către toate agențiile ANAF din țară, circulara .805492/EC/2008 ,care stabilește prioritățile în rambursării tva -ului către persoanele fizice și juridice angrenate în proiecte europene ! Această circulară dispune rezolvarea cu celeritate a rambursării tva-ului către proiectele europene angrenate în absorbția fondurilor ? Ghici ghicitoarea mea !!! Agențiile ANAF au pus-o în aplicare ?În interesul absorției fondurilor europene ,vă rog să cereți Ministerului de Finanțe textul inegral al acestei circulare și s-o puneți la dispoziția tuturor persoanelor fizice și juridice angrenate în accesarea acestor bani europeni ! (cred că trebuie publicată pe seit-ul APDRP-ului )
    Această circulară a ANAF-ului, chiar dacă ei se prevalează de faptul că este internă ,trebuie pusă la dispoziția persoanelor fizice și juridice angrenate în proiecte europene ,deoarece este elaborată și dispusă special pentru acesetea ,mai mult producând efecte asupra acestora !
    O zi bună!
    Alfred Paraschiv

  2. Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

    Aceste fapte ilicite în cascadă pe care le vom detalia în continuare au împiedicat funcționarea normală a societății, ceea ce înseamnă o ameninţare a existenţei acesteia sau chiar o încetare a acelei activităţi, având acelaşi efect ca exproprierea, o spoliere.

    Aspecte relevante, sunt acelea că ulterior datei la care s-a semnat Contractul de finanțare cu valoare de lege între părți, s-a intervenit în cascadă, ilegal, prin abuz de putere, unilateral, dictatorial, asupra raportului juridic, din voința exclusivă a contractanților finanțatori care sunt și legiuitori.

    Întrucât nici Uniunea Europeană și nici instituția bancară selectată nu a asigurat finanțarea plății TVA-ului pretins la plată de partenerii contractuali (cheltuială neeligibilă pentru Uniunea Europeană), subscrisa societate agreată la finanțare în condiția START-up a trebuit să suport din fonduri proprii plata acestuia. În contextul majorării violent a cuantumului acestei taxe prin derogare de la Lege, în anul 2010, sarcina de plată a devenit și mai împovărătoare.

    În condițiile în care România nu poate adopta un act normativ contrar obligaţiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru, prin intervenția OUG nr. 58/2010, violent, prin derogare de la dispozițiile Legii, statul membru, în fapt, a re-reglementat Decizia Comisiei Europene nr. C(2008)3831 din 16 iulie care a fost emisă conform dispozițiilor legale contemporane la data avizării programului PNDR 2007 – 2013 prin FEADR, fapt ilicit, NEREGULĂ.

    Legislația Uniunii nu poate permite ca normele privind ajutoarele de stat să fie eludate prin crearea de instituții autonome responsabile de alocarea ajutoarelor( )

    Legea nr. 571/2003 publicat în M.Of.nr. 927/23.12.2003, privind Codul Fiscal prevede, la art. 4, alin 2, că : „orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege”.

    Prin urmare, TVA-ul este clauză contractuală pe componenta neeligibilă a Contractului de Finanţare nr. C313M……..\25.03.2009, unde S.C L SRL, firmă START–up, a trebuit să suport din fonduri proprii plata TVA-ul, însă, aceste condiții contractuale mi le-am asumat conform dispozițiilor legale contemporane semnării contractului, respectiv 25.03.2009, și unde modificarea cotei de TVA în România era guvernată de art. 4 alin 2 din Legea nr. 571/2003.

    Cu toate că nu exista condiţia legală de modificare a cotei de TVA în acea perioadă, fapt ȋntărit şi de Preşedintele României, totuși „printr-o buclă la lege” a intervenit Ordonanța de Urgență a Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, care prevede şi majorarea taxei pe valoarea adăugată de la 19% la 24% de la 1 iulie, și a fost publicată, în M.Of. Modificarea cotei standard de TVA, de la 19% la 24%, este reglementată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 58/2010, publicat în M.Of. nr. 431/28.06.2010.

    Prevederile acestei ordonanţe de urgenţă au intrat în vigoare de la 1 iulie, deşi dispozițiile din Legea nr. 571/2003 publicat în M.Of.nr.927/ 23.12.2003, privind Codul Fiscal prevede, la art. 4, alin 2, că : „orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată prin lege”.

    Pentru a crea o impresie de legalitate, și a induce în eroare beneficiarul de proiect și Comisia Europeană că poate intra în vigoare de la 1 iulie 2010, noua Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 58/2010 prevede o „derogare” de la aceste prevederi. „Prin derogare de la dispoziţiile art. 4, alin 2, din Legea nr.571/2003, (…) prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2010, cu excepţia cazului în care în prezenta ordonanţă de urgenţă se prevede altfel”, se arată la art. V al noii Ordonanțe de Urgență a Guvernului nr. 58/2010.

    În speță avem un caz în care nepermis – de la sine putere și fără vreo altă verificare o dispoziție dintr-un act al Uniunii votat de Parlamentul European, Consiliul Europei și din domeniul concurenței, ajutoarelor de minimis, și programului de dezvoltare rurală aprobat de Comisia Europeană este eludat prin derogare de la lege, împrejurare ce a depăşit limitele de predictibilitate firească a oricărui comerciant oricât de diligent.

    În condiţiile în care finanțatorul Guvernul României care este și legiuitor a urmărit să-și atingă obiectivele printr-o societate START-up și prevederile ordonanţei de urgenţă se aplică de la 1 iulie 2010, Ministerul Finanțelor Publice a avut la dispoziţie 30 de zile să elaboreze normele metodologice pentru aplicarea Ordonanței de Urgență a Guvernului, timp în care Guvernul României prin organismele desemnate APDRP (actualmente AFIR), MINISTERUL DE FINANȚE, ANAF, se impunea de urgență să notifice individual beneficiarul, să constituie și să comunice o instanță specifică care să judece cu celeritate și care să asigure protecția juridică, reclarificarea echilibrului contractual, să propună soluții alternative și, să verifice creșterea gradului de reziliență la posibile evoluții adverse a proiectului aprobat și aflat în implementare.
    Se prezumă că pentru determinarea caracterului substanțial sau nesubstanțial al modificării prin intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 58/2010, responsabilul de contract (responsabilul tehnic), responsabilul cu achiziția, consilierul juridic al instituției, directorul economic, responsabilul cu activitatea/viza de control financiar preventiv propriu, conducătorul APDRP (actualmente AFIR) au avut la dispoziţie 30 de zile în care trebuia să verifice dacă modificarea intervine la un contract desemnat proiect eșantion reprezentativ în derulare, este în legătură cu obiectul contractului, dacă prin modificare nu sunt afectați indicatorii de performanță ai contractului, nu se extinde obiectul contractul, nu se schimbă echilibrul economic al contractului în favoarea finanțatorului, nu se schimbă condițiile inițiale de aprobare a contractului.

    Condiția legală nu a fost îndeplinită, NEREGULĂ, iar fapta a fost săvârşită cu violență, opresiv, abuziv, în frauda partenerului contractual beneficiar de proiect S.C. L SRL. Pentru a mușamaliza aceste neregului se induce în sarcina beneficiarului obligații pe care acesta nu și le-a asumat, menționându-se despre majorarea cotei de TVA ca făcând parte din riscul afacerii ! Sunt împrejurări ce depășesc limitele de predictibilitate firească a oricărui beneficiar oricât de diligent.

    Din Raportul de expertiză contabilă judiciară solicitat de administratorul judiciar și depus la dosarul de insolvență la Tribunalul Tulcea, necontestată de Ministerul Finanțelor Publice prin Administrația Județeană a Finanțelor Tulcea, lichidatorul/administratorul judiciar , organismul desemnat APDRP (în prezent AFIR) – Autoritatea contractantă rezultă cu claritate că:

    Obiectiv nr. 4: „Să se determine care a fost impactul creșterii finanțării proiectului prin mărirea cotei de TVA de la 19% la 24%, precum şi pierderea societății ca urmare a schimbării cotei de TVA şi nerambursării la termenul aprobat a TVA.”

    Pentru a răspunde acestui obiectiv am expertizat contractul de finanțare nerambursabilă, împreună cu actele adiționale semnate, acte ce modifică bugetul indicativ al contractului de finanțare. Astfel am constatat că exceptând cheltuielile nepurtătoare de TVA, creșterea cotei de TVA de la 19 % la 24 % a generat o creștere a cheltuielilor neeligibile, implicit a efortului financiar al S.C L SRL pentru implementarea proiectului. Această creștere este : 1.150.738 – 626.287 = 524.451 lei:

    Răspuns nr. 4 : Creșterea cotei de TVA de la 19 % la 24 % a reprezentat un efort financiar suplimentar din partea SC L SRL, de 524.451 lei, pentru finanțarea proiectului. Subvenția încasată de S.C. L S.R.L., pe proiect este în cuantum de 524.604,67 lei.”

    Prin urmare, se observă că statul membru a practicat ceea ce se numește o “angajare iresponsabilă într-o finanțare” care coroborată cu modificările de politică fiscală luate disperat și ilegal, așa cum recunoaște și fostul președinte al României Traian Băsescu, a intodus în executarea contractului un factor de risc ce obligă la creșterea valorii neeligiile a contractului, care coroborat și cu alte elemente, au cauzat în timp partenerului benficiar S.C. L SRL un blocaj cu efecte de necontrolat.

    Prin aceste mecanisme dolosive subvenția acordată în cele patru tranșe în sumă de 524.604,67 lei, „printr-o derogare de la Lege” aplicată dictatorial, contractantul finanțator Guvernul României a recuperat-o in integrum, astfel, 524.451 lei reprezentând majorarea cotei de TVA.

    Or, observăm că prin tot felul de manevre viclene și frauduloase am fost ademeniți și atrași într-o cursă să investim ireversibil în România în aria protejată sit Natura 2000 Rezervația Biosferei Delta Dunării, zonă în care Uniunea Europeană și statul membru au avut interes major. Prin urmare, s-au asigurat beneficiarului S.C L SRL inclusiv garanții de stat prin FNGCIMM S.A IFN în condițiile în care, în fapt, partenerul nostru contractual Guvernul României se afla într-o vădită dificultate financiară și, cu intenție, prin organismul desemnat cu autoritate să semneze în numele finanțatorilor Contractul de finanțare în calitate de Autoritate contractantă, APDRP (actualmente AFIR) dar și organismele delegate MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și ANAF, nu au prezentat situația sa economică reală la momentul semnării Contractului de finanțare la data de 25.03.2009 !

    “Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, luni, vorbind despre efectele crizei financiare din SUA, că România va înregistra, probabil, în a doua parte a anului un ritm de dezvoltare economică de 10%, dar rata de creştere a PIB ar putea scădea anul viitor la un nivel inferior rezultatelor estimate pentru 2008.” (extras din data de 25 Septembrie 2008)
    http://www.mediafax.ro/economic/basescu-romania-nu-va-fi-afectata-profund-de-criza-financiara-din-sua-3226961

    Într-o declarație la televiziune în anul 2017, fostul președinte al României Traian Băsescu recunoaște că partenerul contractual S.C L SRL a fost indus în eroare și, partenerul nostru contractual Guvernul României nu a prezentat factori legați de riscuri pentru stabilitatea financiară a investiției angajate, s-a asuns situația economică dezastruoasă a România și faptul că se află în dificultate financiară majoră : „2018 va fi un an extrem de greu, dacă nu un an de intrare în criză a României, că lumea nu mai intră. Aduceţi-vă aminte anul 2008, când îi duduia economia în cap lui Tăriceanu şi în şase luni am scăzut de la 8 la minus 7 ( anul 2009 când s-a semnat Contractul de finanțare ) , ne-am dus în anul următor (anul 2010) şi au trebuit luate măsuri disperate, …….”, a spus Băsescu într-o emisiune la B1TV
    http://www.stiripesurse.ro/traian-basescu-anun-a-ca-vine-apocalipsa-ce-tie-fostul-pre-edinte-al-romaniei_1221835.html.

    Prin urmare, statul membru inițial a creat aparența că îndeplinea condițiile prevăzute de lege, prezentându-se ca un finanțator solvabil, aspect contrar situaţiei de fapt rezultată din acțiunile ulterioare!

    În Contractul de Finanţare, TVA-ul este clauză contractuală și face parte din componenta neeligibilă a bugetului aprobat, asumat de beneficiar în condițiile legii contemporane semnării contractului. Mai mult, finanțatorii au urmărit să-și atingă obiectivele printr-o firmă START–up, care nu dispune de fonduri proprii, cu scop declarat că încasările și veniturile vor fi cele din exploatarea investiției finanțate, creditate și garantate și activitatea va demara doar la finalizarea investiției.

    Prin clauză contractuală, pentru firma S.C. L SRL cu capital german agreată la finanțare START–up, efortul pentru implementarea proiectului, „prin derogare de la lege” cade abuziv doar în sarcina efectivă a investitorului resortisant, să suporte finanțarea acestuia, iar un contract scris care conține o clauză care cere ca orice modificare sau încetare prin acord să fie în scris nu poate fi modificată sau nu poate înceta în alt fel.

    Orice demers „prin derogare de la lege” care modifică cu influență asupra asupra contractului pe componenta neeligibilă, trebuie realizat numai cu acordul părților semnatare. Pentru Contractul de Finanţare la această dată condiția legală nu este îndeplinită!

    Ca și în procesul de evaluare, selecție și aprobare a contractului, în procesul de schimbare a clauzelor contractuale acțiunile trebuie realizate disciplinat, după anumite reguli, prin parcurgerea câtorva etape obligatorii, pentru a evita abaterile de la contract, de la legislația comunitară în domeniul finanțărilor europene, ori de la alte acte normative incidente.
    Forma de vinovăție în asemenea situație nu poate fi decât gravă și calificată în sensul în care statul membru se face vinovat de lipsa de informații complete, corecte și precise în divulgare a unei clauze majore contractuale, reprezentând o modificare a bugetului de investiții pe componenta neeligibilă şi considerată ca valoare materială ȋntr-un contract, pentru că nu s-au prevăzut măsuri care să explice persoanei juridice investitor german și persoanei fizice resortisant, care accesează Măsura 313 FEADR, că există pericolul de insolvabilitate al finananțatorului Guvernul României, și că acesta „are posibilitatea de a se deroga” de la lege şi nu s-au prevăzut măsuri pentru eliminarea unui astfel de risc constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecințe nedorite să se producă.

    NU E NECESAR SĂ SE PROBEZE EXISTENȚA UNEI INTENȚII DE A INDUCE ÎN EROARE.

  3. Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

    O situație care a adus atingere raportului juridic stabilit la semnarea Contractului de Finanțare nr. C313M………..\25.03.2009 cu valoare de lege între părți, și care evident a condus la o stare de insolvență iar ulterior la faliment, a fost acela că între Comisia Europeană și agenția de plăți APDRP (actualmente AFIR) există diferenţe masive de plății ne raportate în mod corect. Între ce a transmis Comisia Europeană agenției de plății APDRP și între ce aceasta a transmis mai departe beneficiarului de proiect din încălcarea legii prin neaplicare cursului de schimb valutar imperativ prevăzut de art. 13 alin (2) din Regulamentul CE nr. 883/2006, au rezultat diferențe majore de fonduri care au fost însușite fraudulos, delapidate. Agenția de plăți – APDRP (actualmente AFIR) contrar dispozițiilor legale imperative anterior menționate, a aplicat cursul de schimb utilizat este cursul euro-leu al Bancii Central Europene utilizat la data întocmirii studiului de fezabilitate și nu a raportat financiar tranzacțiile în mod corect, de fapt, au ținut evidență contabilă dublă, presupunând atât executarea evidenței contabile oficiale partajate cu Comisia Europeană la cursul valutar prevăzut de art. 13 alin (2) din Regulamentul CE nr. 883/2006, cât și executarea evidenței contabile paralele ilicite cu beneficiarul S.C LIANCE TOUR SRL la Cursul de schimb utilizat este cursul euro-leu al Bancii Central Europene utilizat la data întocmirii studiului de fezabilitate.

  4. Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

    Odată ce contractantul finanțator Guvernul României se află într-o situație „disperată” la scurt timp de la angajare într-un Contract cu finanțare, finanțele sale sunt grav afectate și nu poate susține contractul aprobat, această situație se reflectă în costurile care se modifică nepreconizat și cresc direct și indirect, reprezentând un efort financiar suplimentar doar din parte Beneficiarului S.C Liance Tour srl, se împiedică funcționarea normală a societății, în contextul încălcării de către statul membru a articolului 82 din Tratatul de instituire a Comunității Europene al treilea și al patrulea paragraf litera (c) și (d), care interzice practicile abuzive care constau în „aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalent” și „impunerea unor obligaţii suplimentare care nu au legătură cu obiectul contractului.”

    Neplata la termen a obligaţiei din partea instituţiei ANAF, prin nerespectarea chiar a actului administrativ normativ, Circulara nr. 805492/EC/2008, dispusă de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și care stipula în mod expres soluționarea cu celeritate a solicitărilor de rambursare și obligativitatea respectării termenului de rambursare pentru proiectele cu fonduri europene și constituirea provizioanelor care să asigure realizarea cu succes a obiectivului finanțat, prin urmare ANAF a periclitat patrimoniul investiţional al societăţii şi-al familiei mele.

    ANAF – Central prin Directorul General, motivează tocmai în sensul că această circulară reglementa ordinea priorităților în ceea ce privește soluționarea decontului de rambursat a TVA . “Agenția Națională de Administrare Fiscală, a dispus prin circulara nr.805492/EC/2008, unităților fiscale teritoriale, soluționarea cu celeritate a solicitărilor de rambursare depuse de persoanele impozabile beneficiare ale fondurilor europene”.

    Prin actul administrativ normativ Circulara nr. 805492/EC/2008 observăm un artificiu ingenios și dolosiv pus la punct de administrația națională, în sensul de a induce în eroare contractantul Beneficiar și administrația comunitară. Agenția Națională de Administrare Fiscală face ceva, că e organism desemnat intermediar, însă nu înseamnă că e irefragabil valid și/sau în limita competențelor. În speță avem un caz în care deficitar și deci nepermis – de la sine putere și fără vreo altă verificare o dispoziție dintr-un act al Uniunii votat de Parlamentul European, Consiliul Europei și din domeniul concurenței, ajutoarelor de minimis, și programului de dezvoltare rurală aprobate de Comisia Europeană este eludată.

    Adică avem un exemplu în care Agenția Națională de Administrare Fiscală legiferează peste Parlamentul European, Consiliul Europei și Comisia Europeană, legiferare prin care de facto a anulat ceva legiferat de Parlamentul European, Consiliul Europei și Comisia Europeană, într-un domeniu în care începând cu data de 01.01.2007 competența exclusivă este a Comisiei Europene. Statul membru și-a asumat constituirea de provizioane partajate, netransferabile și demonstrabile, însă prin emiterea actului administrativ normativ Circulara nr. 805492/EC/2008 s-au derobat de la obligații, mai mult decât atât, nici nu a pus-o în evidență.

    Agenția Națională de Administrare Fiscală nu poate stabili o altă regulă decât cea instituită de legiuitorul Uniunii pentru că nu poate juca rolul de instituție autonomă de acordare a ajutoarelor de stat, în sensul că nu se poate substitui Parlamentului European, Consiliului Europei și Comisiei Europeană Comisiei Europene. Legislația Uniunii nu poate permite ca normele privind ajutoarele de stat să fie eludate prin crearea de instituții autonome responsabile de alocarea ajutoarelor.

    Contractantul finanțator Guvernul României, prin administrația națională ANAF – organism desemnat, delegat cu responsabilități specifice, se impune să constituie provizioane partajate, demonstrabile și netransferabile în scopul asigurării contribuţiei publice naţionale totale asumate, inclusiv rambursarea de TVA (TVA-ul face parte din componeneta neeligibilă a bugetului de investiții), pentru investițiile cu fonduri europene contractate și aflate în curs de derulare.

    Constituirea provizioanelor partajate, demonstrabile și netransferabile, are rolul de a susține Obiectivul Finanțat, de a proteja interesul contractanților finanțatori, Uniunea Europeană și Guvernul României, dar și interesul contractantului Beneficiar împotriva riscurilor sistemice care să vulnerabilizeze investiția și, în general, împotriva oricăror alte variabile structurale și a expunerii la orice alți factori de risc legați de riscuri pentru stabilitatea financiară.

    Legislația comunitară aplicabilă strict în speță, impune statului membru prin organismele desemnate, delegate cu responsabilități și autoritate specifică, să asigure provizioane partajate, ca și măsură prudențială care ar putea contribui ca efect secundar ( de tip „Capital Buffer”), constituite special pentru a proteja în mod adecvat aceste instituții împotriva riscurilor, efectuează plățile către contractantul Beneficiar, urmăresc și verifică dacă aceștia primesc cu celeritate suma totală a participării la contractul de finanțare.

  5. Alfred Gabriel PARASCHIV spune:

    Experții Agenției de plăți – APDRP au aplicat cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 13 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 883/2006 care prevede “pentru întocmirea declarațiilor de cheltuieli în euro, agențiile de plăți ale statelor membre care nu aparțin zonei euro aplică pentru fiecare operațiune de plată sau de recuperare, penultimul curs de schimb stabilit de BCE, înainte de luna în care operațiunile sunt înregistrate în conturile agenției de plăți, coroborat cu încălcarea dispozițiilor pervăzute de Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, Art. 80 Integralitatea plăților către beneficiari.

    Toate plățile efectuate de CE în favoarea cocontractantului Autoritatea Contractantă, se bazează pe plățile reale, efectuate în favoarea beneficiarilor finali în moneda națională, transformate în EURO la cursul de schimb prevăzut de legislație, art. 13 alin (2) din Regulamentul(CE) nr. 883/2006, coroborat cu Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune – Articolul 45 Utilizarea euro, Articolul 24 Dispoziții care se aplică tuturor plăților, astfel cum reiese cu claritate în Adresa din data de 30.07.2013 Bruxelles, AGRI M3/EA/13-398 Ares(2013) 2821800 a Directorului General al Direcției Generale de Agricultură si Dezvoltare Rurală a CE domnul A L prin domnul J P, comunicată către S.C. L srl.

    Prin urmare, situația de fapt a programelor operaționale, respectiv a proiectelor finanțate de la bugetul Uniunii cu privire la angajarea și dezangajarea, plățile și recuperările, acestea sunt denominate în euro și trebuiesc evidențiate într-o contabilitate partajată, și aici avem în vedere aplicarea cu prioritate a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, art. 15 Adiționalitate, art. 13 Intervenția proporțională, art. 22 Netransferabilitatea resurselor, art. 80 Integralitatea plăților către beneficiari, art. 81 Utilizarea monedei euro.

    Ca urmare a unor sesizări pe care S.C L.T. srl le-a făcut, însă sumar, nefiind la acea dată în posesia unor documente concludente descoperite ulterior, acesastă problemă deosebit de gravă a apărut și în presă, iar pentru a șterge urmele “a necesitat de urgență o reorganizare” a APDRP – Autoritatea Contractantă sub denumirea de AFIR.
    http://www.national.ro/dezvaluiri/statul-roman-a-smenuit-miliardele-primite-din-fonduri-europene-la-cursul-de-schimb-406054.html/

    http://www.national.ro/dezvaluiri/guvernul-sterge-urmele-%E2%80%9Esmenurilor%E2%80%9D-cu-fonduri-europene-410031.html/

    De asemenea, ulterior, în data de 03.04.2013, statul român „a constat” și recunoaște că : „Beneficiarii privaţi ai proiectelor depuse pe măsurile de investiţii din Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) au semnalat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale dificultăţi în derularea implementării proiectelor.

    Potrivit unui comunicat al ministerului, unul din factorii ce influenţează negativ situaţia financiară a beneficiarilor este suportarea diferenţelor de curs valutar nefavorabil, dintre valoarea ajutorului public nerambursabil ce face obiectul contractului exprimat în euro şi lei (contrar dispozițiilor legale?!) (Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune-Articolul 45 Utilizarea euro (1)), raportat la momentul previzionării bugetului „MADR vrea să suporte diferenţa de curs valutar !” ceea ce reprezintă disimularea realității prin crearea aparenței existenței unei operațiuni care în fapt și legal nu există. Observăm că se încearcă pierderea urmei provenienţei frauduloase de către autorul infracţiunii predicat printr-un act ulterior, manifestare a atributului de dispoziţie asupra produsului infracţiunii, este întrunit conţinutul constitutiv al infracţiunii de spălare a banilor.

    Cu alte cuvinte, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, statul român emite subversiv în scopul ștergerii urmelor, acte normative cu forță superioară dispozițiilor legale comunitare imperativ aplicabile statelor membre care nu aparțin zonei euro?!. Nu există curs valutar favorabil sau nefavorabil, ci doar fraudarea dispozițiilor legale prin neaplicarea legii incidente prevăzută de art. 13 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 883/2006 care stabilește un curs de schimb UNIC, care trebuie aplicat de către agențiile de plăți ale statelor membre ce nu aparțin zonei euro !

    Pe de altă parte, în ceea ce ne priveşte, apreciem că se poate reţine în concurs ideal a infracţiunii din care rezultă că banii supuşi spălării şi a infracţiunii de spălare a banilor în varianta normativă prevăzută la art. 29 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 656/2002 atunci când autorul spălării banilor dobândeşte bunuri provenind din săvârşirea de infracţiuni, și este urmată de un act subsecvent în scopul disimulării originii ilicite a banilor.

    Însă, a fost doar o metodă vicleană folosită de în scopul de a șterge urmele unor infracțiuni, și de a distruge firma S.C L. T. SRL și nu numai . De fapt, „cu intenție s-a semnat sentința la moarte” a societăți comerciale S.C. L.T. SRL care a fost afectatată major, pentru că până în anul 2019, diferențele ilegale apărute din încălcarea art. 13 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 883/2006 nu au ajuns în contul beneficiarului S.C. L. T. SRL.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereCărţiEvenimenteProfesioniştiRomanian Lawyers Week