« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia animalelorProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie. 4 ani de la hotărârea CIJ în cauza „Delimitarea maritimă în Marea Neagră”
07.02.2013 | Ana-Maria BECLENAȘ

JURIDICE - In Law We Trust Video juridice

Ministerul Afacerilor de Externe si Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti au organizat in data de 4 februarie 2013 conferinta Jurisdicţia obligatorie a Curţii Internaţionale de Justiţie. 4 ani de la hotărârea CIJ în cauza ‘Delimitarea maritimă în Marea Neagră’ ”.  

Cu prilejul acestui eveniment a fost lansata dezbaterea publica privind acceptarea Romaniei a jurisdictiei obligatorie a Curtii Internationale de Justitie de la Haga.

Conform  datele prezentate de catre secretarul de stat Bogdan Aurescu  hotararea CIJ in cauza “Delimitarea maritima in Marea Neagra” a constituit prima hotarare adoptata cu unanimitate de catre CIJ si cea de-a o suta hotarare adoptata de Curte cu obtinerea unui rezultat de 80% din platoul continental acordat Romaniei. Astfel, aceasta hotarare a degrevat agenda politica in relatiile internationale reprezentand “un model regional de rezolvare a diferendelor in mod pasnic”.

Procesul Romaniei de la Haga a costat aproape 630.000 euro, premergator acestuia avand loc peste 50 de runde de negocieri intre Romania – fosta Uniune Sovietica si Romania – Ucraina. Pledoariile scrise au avut 1730 de pagini, fiind sustinute peste 18 ore de pledoarii, textele lor depasind 400 de pagini.

In prezent, exista 67 de state care au acceptat jurisdictia obligatorie a Curtii Internationale de Justitie, dintre statele Uniunii Europene numarul acestora fiind de 20 de state din 27.

In cateva cuvinte putem defini  declaraţia privind recunoasterea ca obligatorie a jurisdictiei Curtii ca fiind  un act unilateral al statului prin care, pe de o parte, acesta obtine dreptul de a aduce in fata instantei un alt stat care a acceptat jurisdictia Curtii printr-o declaratie similara si, pe de alta parte, prin care isi asuma obligatia de a aparea in fata instantei internationale in cazul in care un alt stat (care a depus acest tip de declaratie) ar initia proceduri impotriva sa.

Consimtamantul statelor de a aparea in fata instantei de la Haga trebuie sa fie exprimat expres, consensual  si neechivoc. Printre modalitatile de acceptare a jurisdictiei obligatorii a CIJ este depunerea unei declaratii la Secretarul General al ONU  conform art. 36 alin. 2 din Statut prin care un stat se angajeaza sa depuna in fata instantei de la Haga toate diferendele care ar aparea dintr-un conflict cu un alt stat, care a acceptat la randul sau, printr-o declaratie asemanatoare aceasta jurisdictie.

Fiecare stat poate fixa anumite limite, iar declaratiile de acceptare pot fi retrase. Spre exemplu Australia a impus anumite limite de fond  prin care a exceptat disputele maritime.

Dintre cele 192 de state ONU, 67 dintre ele au facut aceste declaratii de acceptare a jurisdictiei CIJ, iar 50 dintre ele au formulat “rezerve”. Acestea din urma sunt declaratii ale statelor prin care scoate de sub jurisdictia Curtii anumite tipuri de diferende, specificandu-le expres domeniile.

Printre avantajele pe care Romania le-ar putea avea ca urmare a acceptarii jurisdictiei obligatorii a CIJ se afla:

– Alinierea Romaniei la pozitia generala a statelor UE, care in marea lor majoritate au depus aceasta declaratie;

– Posibilitatea Romaniei de a se adresa CIJ atunci cand are un diferend cu un alt stat care a formulat la randul sau aceasta declaratie;

– Presiunea asupra negocierilor purtate in conflictul dintre Romania si un alt stat stiind ca exista posibilitatea ajungerii in fata CIJ;

Multe alte informatii printre care si rezervele pe care le-ar putea adopta Romania in declaratia de acceptare a jurisdictiei CIJ, precum si alte avantaje ale acceptarii acestei jurisdictii obligatorii se regasesc pe pagina Ministerul Afacerii de Externe http://www.mae.ro/node/17739 acolo unde este lansata dezbaterea publica pe aceasta tema.

Intrebarile care cauta raspuns sunt : Este oare util ca Romania sa faca o astfel de declaratie? Daca da ar trebui sa facem “rezerve” si ce domenii ar trebui scoase?

Care este opinia dvs.?

Ana-Maria BECLENAŞ

Cuvinte cheie: , , , ,
Secţiuni/categorii: Drept penal, UNIVERSITARIA

Pentru toate secţiunile JURIDICE.ro click aici
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


.
PLATINUM Signature      

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                        

VIDEO   STANDARD