Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Prof. Simina Tănăsescu despre variabilele revizuirii Constituției
12.02.2013 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Drept constitutional
JURIDICE - In Law We Trust

Prof. univ. dr. Simina Tanasescu a declarat intr-un interviu pentru ziare.com despre nevoia Romaniei de revizuire a Constitutiei:

„In spatiul public romanesc din ultimii ani discutiile si dezbaterile referitoare la revizuirea Constitutiei pot fi asemanate fluxului si refluxului marin: cresc si descresc, oarecum alternativ.

O intrebare, in mod logic, ar trebui sa le preceada, anume de ce este necesara revizuirea Constitutiei. Raspunsul la aceasta intrebare se poate dovedi util pentru a lamuri atat cauzele cat si scopurile unei eventuale revizuiri.

Ca orice constructie omeneasca si Constitutia Romaniei este imperfecta si poate ca lista completa a deficientelor sale ar epuiza spatiul tipografic limitat pus la dispozitie cu generozitate de redactie, insa intelepciunea populara afirma ca „e mai bine sa ai aproximativ dreptate decat sa te inseli in totalitate, iar atunci cand legilor li se pretinde perfectiunea este bine sa fie avuta in vedere si natura umana a creatorilor si beneficiarilor lor.

„Masurarea” sau evaluarea Constitutiilor este deseori realizata de profesionistii dreptului prin prisma a doua functii esentiale pe care acestea ar trebui sa le indeplineasca, anume functia normativa si cea de integrare.(D. Grimm, „Integration by Constitution” (keynote essay), I-CON May 2005, p.193 si urm.)

Functia normativa a Constitutiei se refera la conceptul juridic, adica acel set de reguli si standarde de comportament ce vizeaza membrii unei comunitati umane si care produc efecte juridice mergand de la predictibilitatea conduitelor pana la siguranta personala a indivizilor si de la garantarea unor limite eficiente pentru puterea discretionara a statului pana la echilibrata functionare a autoritatilor publice.

Functia de integrare a Constitutiei face trimitere la efectele meta-juridice ale conceptului juridic, ce se manifesta prin crearea sau intarirea unei stari de solidaritate intre indivizii care isi stabilesc propriile reguli de baza. Prin identificarea si ridicarea la rang de norma suprema a protectiei juridice asigurata anumitor valori, comune tuturor indivizilor care alcatuiesc respectiva colectivitate umana, Constitutia nu face altceva decat sa consfinteasca trasaturile definitorii ale respectivei comunitati si sa stabileasca adevarate linii de demarcatie in plan valoric si social.

In plan strict legal, esecul unei Constitutii se face remarcat in special prin – mult prea – desele abateri de la litera si spiritul sau. In plan meta-juridic, esecul functiei integrative poate fi cauzat si de slabiciunile normative ale textului, dar depinde si de realitatea sociala. Integrarea unei colectivitati umane nu poate fi in intregime creatia unei Constitutii, dar poate fi influentata de buna sa functionare in plan strict juridic.

Istoria a inregistrat si exemple de Constitutii extrem de eficiente in plan legal, dar care au produs fracturi profunde, mergand pana la „dezmembrari” ale societatilor in care au functionat. Cel mai bun exemplu de reusita sub toate aspectele il ofera Constitutia SUA, iar cel mai graitor exemplu de esec in planul integrarii, in ciuda eficientei juridice, il constituie Constitutia germana de la Weimar.(D. Grimm, ibidem)

Pe aceasta scala Constitutia Romaniei adoptata la 8 decembrie 1991 si modificata in 2003 se plaseaza intre cele doua repere mentionate, viabilitatea sa de aproape doua decenii fiind mai degraba o dovada a reusitei decat a esecului. Fara indoiala insa ca aceasta reusita nu este deplina.

O lege fundamentala este oricand perfectibila, trebuie doar cantarit atent momentul (cand), metoda (cum) si doza (ce) de perfectionare care i se administreaza.

In acest context, nu este lipsit de semnificatii faptul ca dorinta de schimbare a Constitutiei Romaniei adoptata in decembrie 1991 si deja revizuita o data in 2003 se face simtita in cele mai diverse straturi ale societatii romane contemporane, insa ea pare sa varieze in intensitate in functie de natura sociologic stabilita a acestor straturi. O alta variabila pare sa fie si anvergura revizuirii dorita ori asteptata. In ce ma priveste am fost si raman adepta unor modificari menite a ajusta treptat si in sens constructiv textul la nevoile sociale generale si nu doar la ceea ce poate parea iminent la un moment dat, insa isi poate pierde importanta pe termen lung.

Tocmai de aceea apreciez ca o revedere a textelor constitutionale poate fi realizata oricand se remarca o reala necesitate de corelare intre realitatea sociala si cea normativa, cu conditia ca ea sa fie facuta in mod intelept.”

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti