Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
PIPEREA & ASOCIATII
 
PLATINUM+ PLATINUM Signature     

PLATINUM ACADEMIC
GOLD                       

VIDEO STANDARD
BASIC




 1 comentariu

Procedura insolvenței. Creanțe fiscale născute în perioada de observație. Problema rangului creanței fiscale: art. 123 alin. 3 sau art. 123 alin. 4 din Legea 85/2006
18.02.2013 | Nicoleta MIHĂILĂ

JURIDICE - In Law We Trust

Potrivit Legii nr. 85/2006, creantele creditorilor reprezentand credite acordate dupa deschiderea procedurii, cu accesoriile acestora, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii, vor fi inscrise de lichidatorul judiciar in tabelul creditorilor (suplimentar) cu ordinea de prioritate prevazuta la art. 123 alin. 3.

Vor fi obligati acesti creditori sa suporte concursul creditorilor bugetari ale caror creante s-au nascut in perioada de observatie? Pot fi inscrise creantele bugetare nascute in perioada de observatie, cu rangul de prioritate art. 123 alin. 3 din lege?

Opinam in sensul inscrierii creantei fiscale nascute dupa deschiderea procedurii insolventei, doar cu rangul prevazut la art. 123 alin. 4, motivat de urmatoarele argumente:

1. Legiuitorul, in cuprinsul legii insolventei, distinge intre creditori garantati si creditori a caror creanta nu este garantata. Creditorii ale caror creante sunt garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel, urmeaza procedura expres prevazuta la art. 121 din Legea 85/2006, privind distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor ce fac obiectul garantiei.

Pentru creditorii a caror creanta nu este garantata, legiuitorul intelege sa confere unora dintre acestia, de iure, o serie de privilegii. Cu titlu de exemplu, indicam creantele salariale, inscrierea acestora in tabelul creditorilor fiind cu rangul prevazut de art. 123 alin. 2, in ordinea de prioritate la impartire imediat cheltuielilor cu procedura insolventei.

Pentru creantele bugetare neinsotite de garantii (fie datorita inexistentei bunurilor in patrimoniul debitoarei, fie datorita pasivitatii organelor fiscale in conservarea creantei lor), legiuitorul dispune ca aceste creante vor fi inscrise cu rangul prevazut de art. 123 alin. 4, fiind platite dupa indestularea creditorilor ale caror creante s-au nascut in timpul procedurii (art. 123 alin. 3), dar inaintea tuturor celorlalti creditori chirografari.

Din aceasta prima clasificare stabilita de legiuitor, rezulta fara echivoc faptul ca o creanta fiscala poate fi dupa caz, creanta fiscala garantata, cu aplicarea dispozitiilor  art. 121 din Legea 85/2006, sau, daca nu exista garantii constituite, creanta bugetara, inscrisa in tabel cu ordinea de prioritate art. 123 alin. 4.

2. Prin interpretarea logica a prevederilor Legii 85/2006, prin prisma adagiilor: “exceptiile sunt de stricta interpretare si aplicare”, “unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem”, folosind si argumentele de interpretare: argumentul per a contrario, argumentul de analogie, rezulta fara echivoc faptul ca o creanta bugetara nascuta in timpul procedurii insolventei poate fi inscrisa doar cu rangul prevazut de art. 123 alin. 4 din Legea 85/2006.

Sa urmarim traiectul creditorilor chirografari ale caror creante s-au nascut dupa deschiderea procedurii insolventei. Situatia acestor creditori chirografari este reglementata in cadrul art. 3 pct. 13. “Creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii insotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activitatilor curente in perioada de observatie”.

De remarcat faptul ca legiuitorul face distinctie intre cele doua etape importante din procedura insolventei: creditori ale caror creante sunt anterioare deschiderii procedurii insolventei si creditori ale caror creante sunt noi, in cursul procedurii.

In schimb, atunci cand defineste creantele salariale, legiuitorul dispune: art. 3 pct. 10 teza I: “creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia”, fara ca legiuitorul sa diferentieze intre creante salariale anterioare deschiderii procedurii insolventei si creante salariale nascute in perioada de observatie. Aceasta deoarece, indiferent cand ar fi nascute, aceste creante nu pot fi trecute de practicianul in insolventa in tabelul creditorilor decat in temeiul art. 123 alin. 2 din Legea 85/2006. In caz contrar, daca s-ar merge pe rationamentul potrivit caruia toate creantele din perioada de observatie (inclusiv salariale) se inscriu conform art. 123 alin. 3, s-ar crea o situatie dezavantajoasa intre salariatii cu creante nascute inaintea deschiderii procedurii si cei cu creante nascute in perioada de observatie. S-ar incalca insusi beneficiul dat de legiuitor in favoarea acestei categorii speciale de creante, scopul legii (interpretare teleologica) nemaifiind atins.

In mod identic, trebuie procedat si cu dispozitiile art. 3 pct. 11 din lege, “creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;”. Atat timp cat legiuitorul nu distinge intre creante bugetare anterioare deschiderii procedurii insolventei si creante bugetare nascute dupa data deschiderii procedurii, nici noi nu trebuie sa distingem.

In ceea ce priveste interpretarea teleologica si anume, stabilirea intelesului unei norme juridice civile pornind de la scopul urmarit de legiuitor in momentul elaborarii normei, aratam ca:

Legiuitorul, prin ordinea instituita la art. 123 alin. 3 din Legea 85/2006, a asigurat creditorii chirografari care isi asuma riscul contractarii cu o societate aflata in stare de insolventa, in perioada de observatie, de a isi recupera cu prioritate creantele, inaintea celorlalti creditori ale caror creante s-au nascut anterior deschiderii procedurii.

Ceea ce mai caracterizeaza aceste tipuri de creante este faptul ca ele sunt nascute din relatii comerciale de natura a aduce plus valoare, de a imbogati patrimoniul debitorului, in scopul indestularii a cator mai multi creditori.  O definitie o da insusi legiuitorul in art. 3 pct. 14 din Legea 85/2006:

14. “activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau, cum ar fi:
a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;
c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;

15. perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment.”

Trebuie sa mai subliniem si ca acesti creditori, daca societatea se afla in stare de insolventa in perioada de observatie, pot fi lesne platiti doar pe seama prezentarii documentelor justificative (art. 64 pct. 6 din lege).

Inscrierea acestor creditori in tabelul suplimentar se realizeaza numai in conditiile in care societatea intra in faliment, pentru a fi platiti, pentru ratiunile sus expuse, din valorificarea bunurilor debitoarei falite si inaintea altor creditori.

Or, niciunul dintre elementele care descriu o creanta din cursul procedurii nu caracterizeaza si nu se regasesc in ceea ce priveste creanta bugetara. Creanta bugetara nu este un fapt de comert ori o operatiune financiara; creanta fiscala este o obligatie decurgand din faptul legii si nicidecum o creanta in sensul art. 123 alin. 3 din Legea 85/2006.

Avand in vedere aspectele sus-mentionate, consider ca toate creantele bugetare nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei trebuie inscrise in tabelul suplimentar/definitiv consolidat cu rangul 123 alin. 4 din Legea 85/2006.

Nicoleta MIHĂILĂ
Avocat, Baroul Bucuresti

Aflaţi mai mult despre , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Procedura insolvenței. Creanțe fiscale născute în perioada de observație. Problema rangului creanței fiscale: art. 123 alin. 3 sau art. 123 alin. 4 din Legea 85/2006”

  1. Domenikos THEOTOKOPOULOS spune:

    Nici in privinta tuturor celorlalte creante prevazute la art. 123, legiuitorul nu distinge dupa cum s-au nascut dupa data deschiderii procedurii insolventei sau anterior, cu exceptia tocmai a categoriei „creantelor nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei”. Ar trebui sa concludem, daca e sa continuam analiza dvs, ca daca oricare din celelalte creante prevazute in art. 123, (mai putin „creantele nascute dupa data deschiderii procedurii insolventei”) sunt nascute ele-insele dupa data deschiderii procedurii insolventei, ele nu se incadreaza in art. 123 alin. 3. Ceea ce ar insemna ca nicio creanta nu se incadreaza in art. 123 alin. 3 si textul nu produce efecte

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.