Răzvan-Horaţiu Radu a coordonat prima reuniune semestrială a Grupului de Lucru Contencios UE
21 februarie 2013 | JURIDICE.roPrima reuniune semestrială a Grupului de Lucru Contencios UE (GLCUE) s-a desfăşurat miercuri, 20 februarie 2013, sub coordonarea Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, Răzvan-Horaţiu Radu, subsecretar de stat în cadrul MAE, potrivit unui comunicat al MAE.
În contextul modificărilor recente în structura Guvernului României, noile ministere înfiinţate au participat, pentru prima dată, la reuniunea GLCUE.
În deschiderea reuniunii, Agentul Guvernamental a făcut o prezentare a bilanţului activităţii de reprezentare desfăşurate în anul 2012, atât în faţa Comisiei Europene, în cadrul acţiunilor în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement procedures), cât şi în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).
Astfel, în ceea ce priveşte acţiunile în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement procedures), în anul 2012 Agentul Guvernamental a gestionat 78 de acţiuni, toate în fază precontencioasă. Comisia a clasat 28 de acţiuni şi a declanşat 30 de acţiuni noi, numărul total al acţiunilor aflate în curs pentru România la finalul anului 2012 fiind de 44.
În cursul anului 2012, România nu a fost acţionată de către Comisie în faţa CJUE pentru neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru.
În ceea ce priveşte procedura cererilor preliminare (art. 267 TFUE), în anul 2012 România a formulat observaţii scrise sau a susţinut pledoarii în 12 cereri preliminare formulate de instanţele naţionale (C-602/10 SC Volksbank România S.A., C-257/11, Gran Via Moineşti, C-627/11, Augustus, C-571/11, S.C. Volksbank România, C-396/11, Radu, C-565/11, Irimie, C-663/11, Scandic Distilleries, C-79/12, Mora IPR, C-81/12, Asociaţia Accept, C-249/12 şi C-250/12, Tulică şi alţii, C-323/12, E.on Energy Trading şi C-123/12, SC Volksbank România) şi în 5 cereri preliminare formulate de instanţe ale altor state membre (C-254/11, Shomodi, C-364/11, Abdel el Karem, C-62/12, Kostov, C-157/12, Salzgitter Mannesmann Handel, C-384/12, Lokkevik).
În anul 2012, CJUE s-a pronunţat în 6 cereri preliminare în care România a formulat observaţii (C-248/11, Nilaş, C-602/10, SC Volksbank România S.A., C-257/11, Gran Via Moineşti, C-627/11, Augustus, C-571/11, SC Volksbank România şi C-364/11, Abdel el Karem).
De asemenea, România a formulat şi o cerere de intervenţie în favoarea unui stat membru UE – Republica Federală Germania (C-148/12), într-o cauză în care Comisia solicita CJUE obligarea acestui stat la plata unor penalităţi cu titlu cominatoriu în cuantum de 148.094,10 EUR pe zi de întârziere pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a unei directive UE.
Cu ocazia bilanţului, Răzvan-Horaţiu Radu a remarcat eforturile depuse de instituţiile naţionale de linie, care au identificat acţiunile aflate pe rolul CJUE relevante pentru domeniul de activitate al acestora, solicitând Agentului Guvernamental să intervină în vederea susţinerii interesului naţional.
În cadrul reuniunii, Răzvan-Horaţiu Radu a subliniat importanţa cooperării interinstituţionale, în baza căreia România a reuşit să formuleze poziţii coerente în cadrul cererilor preliminare în care s-a implicat, dar şi să evite să fie acţionată de către Comisie în faţa CJUE. În acest sens, a afirmat că reuniunile GLCUE au o importanţă deosebită, reprezentând un element semnificativ de sprijin pentru activitatea de reprezentare pe care o desfăşoară Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Totodată, Agentul Guvernamental a arătat că întrebările adresate de instanţele naţionale în cadrul procedurii trimiterilor preliminare îndeplinesc condiţiile calitative necesare şi ating probleme importante de drept european.
În ceea ce priveşte priorităţile pentru anul 2013, Răzvan-Horaţiu Radu a subliniat importanţa întăririi laturii preventive, în vederea evitării declanşării acţiunilor de infringement şi a menţinerii obiectivului de a nu avea nicio condamnare la CJUE.
În cadrul reuniunii, a fost discutată şi noua metodologie de reprezentare a României în faţa CJUE şi a Curţii AELS şi au fost abordate şi alte probleme de interes general, precum prezentarea sintezei semestriale a jurisprudenţei CJUE.
De asemenea, reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice au făcut o scurtă analiză a modalităţilor de plată a sancţiunilor pecuniare, în cazul în care statul român ar fi condamnat printr-o hotărâre CJUE.
Informaţii suplimentare:
Grupul de Lucru Contencios UE (GLCUE) este un grup interministerial permanent format din reprezentanţi ai tuturor ministerelor, dar şi ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale care au competenţe în transpunerea şi implementarea acquis-ului european şi cu care reprezentaţii Agentului Guvernamental au luat contact în cauzele în care s-a implicat Guvernul României.
GLCUE se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar pentru a asigura o cooperare interinstituţională eficientă în scopul reprezentării şi apărării României în relaţia cu CJUE sau cu Comisia Europeană. GLCUE dezbate probleme generale privind reprezentarea României, identifică soluţii în vederea cooperării interinstituţionale în această materie, precum şi implicaţiile pentru instituţiile din România ale jurisprudenţei recente a Curţii de Justiţie şi a Tribunalului UE.
