Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Recuperare creanţe
Recuperare creanţe
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti

Avem un Cod… Cum procedăm?
27.02.2013 | Andreea DUMITRESCU

Secţiuni: Procedură civilă, Protecția consumatorilor, Recuperare creanțe, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

După mai multe prorogări a datei de intrare în vigoare, după numeroase adăugiri, modificări şi schimbări la modificări, iată că a sosit şi ziua în care mult aşteptatul (?), comentatul şi polemizatul Cod de Procedură Civilă începe să îşi producă efectele.15 februarie 2013 este o zi care cu siguranţă prezintă importanţă majoră pentru practicienii dreptului şi nu numai.

Publicată în Monitorul Oficial nr. 485 din 15.07.2010, Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă a fost programată să intre în vigoare iniţial la data de 1 septembrie 2012. Contrar caracterului deosebit de cuprinzător al noului cod, s-a constatat necesitatea existenţei unui act normativ de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010. Astfel, a fost adoptată Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, act normativ publicat în Monitorul Oficial nr. 365 din 30.05.2012 care, elaborat de un legiuitor de-a dreptul „prolific”, modifica deja substanţial o serie de articole din noul cod.

S-a spus că normele de drept există, dar că lipsesc logistica şi instrumentele necesare aplicării acestor norme, fapt ce ar fi putut duce la imposibilitatea implementării dispoziţiilor Noului Cod de Procedură Civilă.

Pentru acest motiv, termenul de 1 septembrie 2012 (stabilit de legea de punere în aplicare a codului) a fost prorogat până la 1 februarie 2013, moment la care se preconiza că Legea nr. 134/2010 va intra în vigoare. Nici această dată nu a fost definitivă, întrucât prin adoptarea O.U.G. nr. 4/2013 prin care se modifică Legea nr. 76/2012, termenul a fost prelungit pentru a treia oară la data de 15 februarie 2013. Un ultim act completator al Noului Cod de Procedură Civilă îl constituie Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor de judecată.

De fapt, coroborând textele de lege amintite, reţinem că majoritatea dispoziţiilor noului cod[1]  intră în vigoare la data de 15 februarie 2013, această regulă comportând şi excepţii. Astfel, modificările aduse Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive vor intra în vigoare la 1 iulie 2013; aplicarea sancţiunii inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată în lipsa dovezii informării cu privire la mediere va intra în vigoare începând cu data de 1 august 2013; dispoziţiile privitoare la cercetarea procesului sau dezbaterea fondului în camera de consiliu şi cele privitoare la pregătirea dosarului de apel sau de recurs se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Avem deci cod, un cod complex şi… etapizat care, deşi  intrat în vigoare, se află încă „în chinurile facerii”.

S-a spus că necesitatea adoptării unui nou Cod de procedură civilă a fost reclamată de o aşa zisă ineficienţă a vechii reglementări care, în opinia unora, nu mai ţinea pasul cu cerinţele socio-juridice actuale şi care fusese de nenumărate ori condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului[2]. În acest context, s-a considerat că principalele obiective ale noii reglementări procesual civile vor avea drept finalitate instituirea de remedii juridice pentru sporirea celerităţii şi a predictibilităţii procedurilor în faţa instanţelor judecătoreşti prin introducerea unor proceduri mai simple şi accesibile, descurajarea practicii neunitare a instanţelor de judecată, asigurarea unui proces echitabil, crearea premiselor pentru pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti corecte, toate cu scopul îmbunătăţirii actului de justiţie.

S-a mai susţinut şi că adoptarea noilor coduri juridice, printre care şi cel de procedură civilă, face parte din pachetul de angajamente post aderare pe care România le-a acceptat şi pe care trebuie să le onoreze, în caz contrar riscându-se aplicarea unor sancţiuni din partea instituţiilor Uniunii Europene.

Demersurile în vederea adoptării unui Nou Cod de Procedură Civilă fuseseră iniţiate încă din perioada anterioară aderării României la Uniunea Europeană şi, într-o primă fază, acestea s-au materializat în Tezele prealabile ale proiectului Codului de Procedură Civilă, aprobate prin H.G. nr. 1527/2007, document de principiu care a precedat etapa informării şi a dezbaterilor publice.

Afişat spre informare publică pe siteul Ministerului Justiţiei în martie 2008, trimis spre analiză instanţelor de judecată, reprezentanţilor şcolii de drept române şi tuturor categoriilor de profesionişti direct interesaţi (avocaţi, notari, consilieri juridici şi reprezentanţi ai autorităţilor publice), proiectul noului act normativ îşi găseşte sursa de inspiraţie într-o serie de coduri de legi, printre care amintim: Codul de Procedură Civilă al Provinciei Quebec, Codul de Procedură Civilă francez, italian, german, finlandez şi olandez şi chiar în conţinutul Codului de Procedură Civilă pentru America de Sud. De asemenea, Noul Cod de procedură Civilă transpune o serie de dispoziţii din diverse regulamente şi directive europene[3] şi nu în ultimul rând din Principiile UNIDROIT.

Din punctul de vedere al conţinutului său, Noul Cod de Procedură Civilă restructurează majoritatea instituţiilor de procedură civilă, începând cu competenţa instanţelor de judecată, procedura de citare, procedura de judecată în faţa instanţei de judecată şi în căile de atac şi până la procedurile necontencioase şi executarea silită. Totodată, noul cod reconfirmă o serie din regulile consacrate care guvernează procesul civil (regula continuităţii membrilor completului pe tot parcursul judecăţii, caracterul excepţional al amânărilor), dar introduce şi proceduri şi instrumente juridice cu totul noi, cum ar fi procedura sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept sau contestaţia privind tergiversarea procesului. În acest context, efortul îndelungat şi concentrat care a condus la elaborarea şi adoptarea noului act normativ este de necontestat.

Deşi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă au dat naştere la numeroase discuţii mai mult sau mai puţin aprinse (cel puţin cu ocazia desfăşurării şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturi), cele mai frecvente dezbateri au avut drept obiect data intrării în vigoare a noului cod şi lipsa unui calendar exact.

Că datorită modificărilor radicale pe care le aduce, aplicarea noului cod va necesita un efort logistic şi material deosebit, a fost un fapt cunoscut şi acceptat practic în unanimitate. Cu toate acestea, deşi atât instanţele de judecată cât şi Consiliul Superior al Magistraturii semnalaseră nu doar o dată lipsa mijloacelor financiare, tehnice, administrative şi a resurselor umane necesare aplicării Noului Cod de Procedură Civilă, reformarea legislativă nu a fost însoţită şi de o reformă în plan logistic.

Şi astfel, în cea de-a doua jumătate a anului 2012, a început să se contureze cât mai mult ideea amânării intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, determinată de lipsa mijloacelor amintite mai sus şi de lipsa unui calendar exact de punere în aplicare, situaţie care a dus la prorogarea termenului până la data de 15.02.2013.

Deşi majoritatea acestor deficienţe încă subzistă, dar cu speranţa că ele vor putea fi remediate în timp, începând cu data de 15.02.2013, dispoziţiile Noului Cod de Procedură Civilă au intrat în mare parte în vigoare. Legiuitorul a înţeles însă, în sfârşit, faptul că există şi unele dispoziţii ale noului cod care nu pot avea o aplicabilitate imediată. Şi astfel a fost materializată sugestia Consiliului Superior al Magistraturii în sensul stabilirii unui calendar de aplicare a normelor, fapt consfiinţit de O.U.G. nr. 4/2013 şi de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor de judecată.

Cu toate că este acceptat de toată lumea că adoptarea şi implementarea unui act normativ de importanţa şi de anvergura Noului Cod de Procedură Civilă reprezintă un demers dificil şi de durată, s-a pus întrebarea dacă excesul de modificări privind Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă nu conduce, de fapt, la o dereglementare… De ce intrarea în vigoare a noului cod a trebuit să fie condiţionată de adoptarea unei legi de aplicare, a unor ordonanţe modificatoare şi completatoare şi a unui ultim act normativ (pentru degrevarea instanţelor de judecată)? La această dilemă numai legiuitorul ne poate răspunde.

Noi nu putem opina decât că, într-un sistem legislativ funcţional, o dată publicat în Monitorul Oficial, un act normativ de importanţa Noului Cod de Procedură Civilă ar fi trebuit să îmbrace o formă completă şi clară care să satisfacă toate cerinţele şi care să nu mai reclame modificări, îmbunătăţiri sau amânări ulterioare. Aceasta este însă o situaţie ideală, total diferită de o realitate „extrem de reglementată”. Ce vom face noi cu toate aceste reguli? Noi, ne vom adapta…..


[1] Legea nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă
[2] Conform Raportului Agentului guvernamental pentru C.E.D.O. pentru anul 2007
[3] Directiva 2000/35/CE privind combaterea întârzierii la plată în tranzacţiile comerciale; Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 44/2001 privind competenţa, recunoaşterea şi hotărârilor în materie civilă şi comercială; Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 805/2004 privind crearea unui titlul executoriu european privind creanţele necontestate; Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1896/2006 privind instituirea procedurii europene a somaţiei de plată.


Andreea DUMITRESCU
avocat, Baroul Argeş

Cuvinte cheie: , , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti