Raportul DNA pentru 2012
28 februarie 2013 | Paula VÂRBAN
Raportul privind activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie, prezentat de procurorul şef Laura Oprean, arată că anul 2012 a marcat o creștere fără precedent a numărului persoanelor condamnate definitiv – cu 150% față de anul anterior şi că a continuat pronunţarea unor soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie, printre persoanele condamnate definitiv fiind 8 demnitari (un ministru, un deputat – secretar de stat la momentul săvârşirii infracţiunilor, 1 senator – comandant al S.M.F.T. la data săvârşirii infracţiunii, 1 secretar de stat, 1 secretar general adjunct la Ministerul Agriculturii, 1 subprefect, 2 directori adjuncţi ai unui serviciu de informaţii – cu rang de subsecretari de stat).
De asemenea, s-a menţinut rata mare a condamnărilor şi a celorlalte decizii prin care instanţele de judecată au stabilit vinovăţia, respectiv 90% din totalul persoanelor faţă de care s-au pronunţate decizii definitive în anul 2012.
Pe fondul creşterii volumului de activitate – cu 12% a cauzelor aflate în instrumentare şi cu 8% a cauzelor soluţionate – Direcţia Naţională Anticorupţie a menţinut atenţia privind soluţionarea cauzelor importante şi complexe finalizate prin rechizitorii. Acest aspect este reflectat de numărul de rechizitorii – 234, de menţinerea valorii produsului infracţional reţinut prin rechizitorii – echivalentul a 330 milioane euro şi de creşterea valorii măsurilor asigurătorii dispuse de procurori, în cuantum de 264 milioane de euro.
Procurorii DNA au trimis în judecată 828 de inculpaţi, din care 25 persoane juridice iar 120 de inculpaţi au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv. Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 332 persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante, dintre care amintim: 7 demnitari, 1 consilier personal al ministrului, 1 vicepreşedinte de Consiliu judeţean, 10 magistraţi, 17 avocaţi, 31 de poliţişti, un director al D.G.I.P.I., 28 de lucrători vamali (din care un director D.R.A.O.V.), 7 comisari de Gardă Financiară, 12 inspectori fiscali ( 3 directori şi 8 inspectori D.G.F.P., 1 inspector A.N.A.F.), 1 vicepreşedinte de sindicat, 1 rector, 1 prorector, 10 directori de companii/societăţi naţionale, 13 directori din alte instituţii publice, etc.
Problematica combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene a reprezentat obiectul unei analize speciale în cadrul Raportului, mai ales că rezultatele obţinute în anul 2012 au fost mai bune decât cele din anul precedent: 54 de rechizitorii privind 124 de inculpaţi, din care 12 persoane juridice şi 1 inculpat arestat. Comparativ, în anul 2011, au fost întocmite 45 de rechizitorii privind 95 de inculpaţi. În anul 2012, prin 34 de hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 50 de inculpaţi în acest tip de dosare.
Prejudiciul total reţinut în cauze privind fraude cu fonduri europene este în valoare de peste 92 milioane de lei (echivalentul a peste 20 milioane de euro), valoare de patru ori mai mare comparativ cu anul anterior. În vederea recuperării acestui prejudiciu, au fost dispuse măsuri asigurătorii în 49 de cauze. Fondurile europene prejudiciate au fost acordate în cadrul unor finanţări provenite din: Fondul European de Garantare în Agricultură, SAPARD, PHARE, Fonduri Structurale – POSDRU, Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală.
O treime din rechizitorii (33%) au fost întocmite în dosare având la bază sesizări ale DLAF şi OLAF.
Ca şi în anii precedenţi, corupţia în instituţiile de aplicare a legii a constituit o prioritate a activităţii DNA, dovadă fiind faptul că, din cei 803 inculpaţi persoane fizice trimişi în judecată, 13% îşi desfăşurau activitatea în instituţii de aplicare a legii. În mod corelativ, au fost condamnaţi definitiv 5 magistraţi (3 judecători şi 2 procurori), 71 de poliţişti (din care 8 ofiţeri cu funcţii de conducere), 45 de inculpaţi din instituţii financiare de control şi alte instituţii de control (lucrători vamali, comisari ai Gărzii Financiare, inspectori fiscali, etc.). Au fost condamnaţi definitiv 12 avocaţi iar prin hotărâri nedefinitive 14 avocaţi.
Valoarea produsului infracţional recuperat în cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire este în sumă de 28 milioane lei, echivalentul a 6,3 milioane de euro, de circa 6 ori mai mare decât suma recuperată în anul precedent. Prin 214 hotărâri judecătoreşti definitive, instanţele de judecată au dispus măsuri de confiscare şi recuperare a produselor infracţionale în sumă totală de 477.775.000 lei, echivalentul a 107.365.000 euro, în creştere cu 172% comparativ cu anul precedent.
La prezentarea raportului de activitate au fost prezenţi reprezentanţii principalelor instituţii judiciare din România, după cum urmează: judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Daniel Marius Morar, prim – adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Alexandra Mihaela Şinc, secretar general în cadrul Ministerului Justiţiei, procuror Oana Schmidt – Hăineală, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii Gheorghe Muscalu şi Bogdan Gabor, membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Ilie – Ionel Nicula, procuror şef adjunct al D.I.I.C.O.T.
Toţi invitaţii au apreciat ca fiind foarte bune rezultatele muncii procurorilor DNA, situaţie care este marcată şi în concluziile Raportului Comisiei Europene privind Progresul României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dat publicității la data de 30 ianuarie 2013.
Rodica Aida Popa, vicepreşedinte al Î.C.C.J., a remarcat că activitatea procurorilor de urmărire penală şi a celor de şedinţă a fost confirmată prin soluţiile de condamnare dispuse de judecătorii Î.C.C.J. şi ai celorlalte instanţe. De asemenea, vicepreşedintele Î.C.C.J. consideră că percepţia opiniei publice asupra activităţii judecătorilor şi procurorilor depinde de modul în care societatea acceptă sau nu un instrument de combatere a corupţiei, însă conştientizarea fenomenului corupţiei depinde şi de creşterea performanţelor profesionale ale procurorilor. De asemenea, în acest demers, procurorii DNA au dat dovadă de sacrificii personale, fapt ce reflectă pasiune, luciditate şi responsabilitate.
La rândul său, preşedintele C.S.M. Oana Schmidt – Hăineală a apreciat că DNA a devenit o structură modernă şi matură, care răspunde unor necesităţi sociale. Calităţile profesionale ale persoanelor care activează în DNA au făcut din această instituţie un standard de raportare profesională iar consecvenţa şi fermitatea explică rezultatele prezentate.
Daniel Morar, prim – adjunct al Procurorului general al P.Î.C.C.J., a remarcat că anii anteriori – marcaţi de desfăşurarea anchetelor de corupţie la nivel înalt – au fost urmaţi de perioada 2010 – 2012 în care s-au pronunţat hotărâri definitive de condamnare faţă de persoane extrem de importante. Daniel Morar i-a îndemnat pe procurori să rămână şi pe viitor curajoşi, determinaţi şi profesionişti, indiferent de atacurile şi criticile care se aduc instituţiei din partea celor vizaţi de aceste anchete.
De asemenea, acesta a recomandat procurorilor DNA să participe la selecţia organizată de Ministerul Justiţiei pentru ocuparea funcţiilor de conducere la DNA, considerând că experienţa în combaterea corupţiei şi rezultatele obţinute sunt argumente în ocuparea unei astfel de funcţii. Daniel Morar a apreciat în mod deosebit activitatea procurorilor din cadrul Secţiei judiciar penale care au susţinut în instanţe dosare extrem de grele.
Alexandra Mihaela Şinc, Secretar General în cadrul Ministerului Justiţiei, a transmis mesajul Ministrului Justiţiei care i-a felicitat pe procurorii DNA pentru munca depusă, impresionantă ca rezultate şi efort. De asemenea, Alexandra Mihaela Şinc a comunicat că, la nivelul Ministerului Justiţiei, se realizează o analiză a propunerilor de modificări legislative referitoare la competenţele DNA şi a exprimat preocuparea ministerului pentru evitarea suprapunerilor de competenţe. În plus, aceasta a comunicat că MJ este preocupat de reducerea duratei de soluţionare a cauzelor penale.
Alexandra Mihaela Şinc a subliniat faptul că Ministerul Justiţiei nu susţine modificări ale legilor justiţiei, a competenţelor DNA (altele decât cele stabilite în comun) sau a statutului procurorilor.
Procurorul Bogdan Gabor, membru C.S.M., a apreciat rezultatele DNA, dând asigurări că Secţia pentru procurori se va preocupa să apere şi să răspundă aşteptărilor procurilor. De asemenea, acesta a comunicat că CSM este implicat în procedura de modificare a Constituţiei.
La rândul său, procurorul Gheorghe Muscalu, membru C.S.M., a constatat că rezultatele activităţii se datorează capacităţii profesionale a fiecărui procuror de a finaliza o anchetă şi că unul din obiectivele DNA – combaterea corupţiei la nivel înalt – a fost atins. De asemenea, acesta a constatat că analiza activităţii magistraţilor trebuie să se realizeze printr-o procedură predictibilă.
:: sursa: www.pna.ro
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
