« Secţiuni « Articole « RNSJOpiniiPovestim cărţi
Opinii
7 comentarii

Avocații, mediatori de drept? Dar de facto?
05.03.2013 | Ilie DORIN

Drept Timisoara
Secţiuni: Mediere, Opinii | Toate secţiunile

Cuvinte cheie: , , ,
JURIDICE - In Law We Trust

Avocatii nu au privit cu ochi buni mediatorii inca de la inceputurile medierii. Chiar si in SUA, tara mama a medierii, in anii 1970, cand medierea se institutionaliza, si incepea sa isi formeze propria identitate in spatiul juridic, era deseori contestata de unele voci. Procesul de institutionalizare a medierii, ca proces distinct de orice procedura judiciara existenta pana atunci, a vut o reusita incontestabila si datorita faptului ca in acest proces erau direct implicate instantele judecatoresti. Judecatorii au dorit medierea, si-au dat seama de avantajele in fapt ale unei astfel de proceduri, si-au dat seama ca poate fi o procedura viabila pentru foarte multe cazuri, si in demersul lor au cooptat si avocati, juristi, procurori. Probabil ca au avut aceasta viziune a solutionarii prin dialog a diferendelor datorita sistemului lor de justitie, sistem in care juriul abordeaza mai mult partile dintr-un litigiu si mai mult fondul problemei, decat sistemele de judecata prin judecatori care abordeaza mai mult juridic litigiul.

Dupa ce medierea s-a institutionalizat, conturandu-se ca institutie de sine statatoare si ca procedura speciala in rezolvarea conflictelor, avocatii, pana sa o inteleaga, s-au luptat cu ea dar mai ales cu mediatorii.

Acest lucru s-a intamplat peste tot in lume, acolo unde medierea s-a introdus. Fie ca vorbim de Franta, Italia, Anglia, Spania, Australia, ori orice alta tara, medierea la inceput a avut parte numai de critici din partea avocatilor, fapt ce a durat pana medierea s-a conturat in acel stat, si avocatii au observat rand pe rand ca in fapt medierea este o procedura speciala, un proces special, un proces care trebuie invatat si exersat pentru a fi de succes, si pentru a isi atinge scopul. Au inteles treptat ce inseamna sa fii mediator.

In Romania nu putea fi altfel. Dar nu a fost nici cum a fost in tarile la care faceam referire.

Andrei Plesu potrivea o zicala poporului roman “Nici asa, nici altminteri”.

In Romania, Legea Mederii intra in vigoare in 2006. Sunt 7 ani de cand medierea este in spatiul juridic romanesc, ani in care medierea si profesia de mediator au urcat timid treptele “integrarii social-juridice”. Abia din anul 2010 se face referire mai directa la mediere in Legea Micii Reforme, ulterior apar alte acte normative care fac referire la alegerea medierii ca procedura distincta si alternativa la instanta de judecata, actul culminant introducand obligativitatea unei Sedinte de Informare privind medierea inaintea sau in timpul unui proces judiciar.

Conditiile de a putea profesa ca mediator au fost stabilite inca din 2006 cand Legea Medierii a intrat in vigoare. Printre conditiile de baza pentru a se autoriza ca si mediator erau (si inca sunt) minim 3 ani de vechime in munca – in orice domeniu – si un curs de deprindere a tehnicilor si strategiilor de mediere, a procedurii de mediere a rolului mediatorului etc. Stupefiant pentru juristi a fost si inca este neprevederea unei cerinte de studii juridice de licenta ori masterat ca si conditie de autorizare. In fapt in nici o tara din lume nu se prevede obligativitatea mediatorului de a fi jurist.

In timp ce avocatii si juristii erau “jonglerii” litigiilor si doar ei aveau contactul cu partile unui conflict/litigiu atat inainte cat si in timpul unui proces judiciar, au constientizat deodata ca obiectele pe care le “jonglau” au disparut din mainile lor. Partile unui litigiu incep sa contacteze mediatorii, sa intre mai intai in birourile de mediere, sa dialogheze decent cu acestia.

Evident si-au pus intrebarile de rigoare: De ce, cine, cum, ce inseamna acest lucru?

Unii au ajuns la concluzia ca niste impostori necunoscatori ai juridicului au intrat in piata managementului conflictelor/litigiilor unde deodata locul lor a trecut in plan secund. Mediatorii autorizati aveau ca scop solutionarea litigiilor inafara instantelor, in birourile de mediere. Aceasta procedura nu excludea si nu exclude participarea avocatilor, insa acestia s-au simtit lezati de aceasta procedura care ii implica, insa in care activitatea lor a fost putin redusa, punandu-se partile in prim plan pentru solutionarea de catre ele insele a litigiului lor.

Legea profesiei de avocat nr. 51/1995 prevede ca “serviciile de mediere” pot face parte din activitatea avocatului. Este avocatul mediator de drept in baza acestui articol?

Unii sunt de parere ca orice avocat este mediator in baza acestei prevederi, altii sunt de parere ca nu poate fi mediator si nu poate parcurge un proces de mediere si nici nu poate convoca o sedinta de informare porivind medierea, un avocat care nu s-a autorizat in baza legii speciale, Legea Medierii nr. 192/2006. Nici un act care tine de procedura medierii, fie ca e Certificat de Infomare privind medierea, fie ca e Acord de Mediere, fie ca e Contract de Mediere, nu poate fi emis decat de un mediator autorizat.

Medierea este o institutie distincta in ceea ce priveste procedurile de solutionare a litigiilor.

Desi seamana cu tranzactia, si pe fond uneori este o tranzactie, medierea este cu mult mai mult decat o tranzactie propriu-zisa. Medierea seamana deasemeni cu concilierea, insa nu este o conciliere. Medierea seamana cu negocierea, insa nu este o negociere. Medierea este o procedura deosebita de tranzactie, conciliere, negociere. Medierea depaseste aceste notiuni, procesul de mediere avand o structura si principii diferite

Institutia medierii in majoritatea statelor europene s-a individualizat treptat, iar legiuitorii tarilor au emis conditii de autorizare a celor care vor sa ofere astfel de servicii specializate si profesionale de mediere. Asa au aparut Legile speciale care privesc medierea si organizarea profesiei de mediator.

Procesul de mediere are o anumita structura, anumite principii, anumite reguli, anumite etape, in care se aplica diferite tehnici si strategii de mediere.

Unii avocati, asa cum aminteam mai sus, considera ca sunt mediatori de drept in baza art. 3 alin. 1 lit. f din Legea profesiei de avocat nr. 51/1995 care le da posibilitatea oferirii de servicii de mediere clientilor lor. Desi avocatii stapanesc legile, rationamentele juridice, procedurile judiciare, intrebarea care se pune atunci cand se considera mediatori de drept ar fi daca cunosc medierea si procesul de mediere? Daca cunosc etapele unui proces de mediere, daca cunosc procedura si regulile din mediere, daca cunosc tehnicile de mediere, daca cunosc scopul si fondul medierii, principiile capitale medierii.

Sunt intrebari cat se poate de pertinente – pentru a fi mediator trebuie sa stii procedura de mediere, principiile capitale medierii, instrumentele medierii etc. Trebuie sa stii ce ai de facut, ce trebuie sa faci si ce nu trebuie sa faci.

In ceea ce priveste medierea si procedura de mediere, nu sunt lucruri grele, sau adevaruri ascunse undeva prin Biblie; aceste tehnici, proceduri si principii, sunt la indemna oricui, insa nu la indemana tuturor…

Legea profesiei de avocat nr. 51/1995 permite avocatilor sa ofere servicii de mediere, insa tot aceasta lege il obliga pe avocat sa fie devotat clientului sau, sa apere drepturile si interesele clientului care il solicita. Spre deosebire, medierea presupune o impartialitate a mediatorului de la primul contact cu partea dintr-un litigiu, chiar si de la primul apel telefonic. Avocatul cum ar raspunde acestui principiu de impartialitate? – partii care il solicita, ca avocat, pentru ca in acest caz partea suna la un avocat si doreste o asistenta juridica. Mai mult decat atat medierea presupune in mod absolut necesar un dublu contact – si cu partea adversa a unui litigiu.

Avocatul mediator ar trebui sa sune la partea respectiva si sa stabileasca cu aceasta o intalnire in vederea cunoasterii aspectelor problemei din punctul ei de vedere. In calitate de ce suna? De avocat? De mediator? De avocat-mediator? Si daca suna partea respectiva si ii solicita o intrevedere in vederea solutionarii prin mediere, a litigiului, nu incalca principiul sau profesional de avocat care este dator sa apere drepturile si interesele partii care ia solicitat asistenta? Medierea presupune o solutie de tip castig-castig, in mediere mediatorul promoveaza dialogul si dezvoltarea de solutii convenabile si reciproc multumitoare partilor. Mediatorul asista si faciliteaza, ajuta, ambele parti ale unui litigiu in rezolvarea cazului lor.

Un avocat care ar incepe o astfel de mediere, in contextul de mai sus, ar incalca art. 46 (1) din Legea profesiei de avocat nr. 51/1995 care dispune ca: avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe. Ori in mediere se asista ambele parti in vederea unei solutii care sa le satisfaca ambelor parti interesele lor personale. Un principiu capital reusitei medierii este impartialitatea, ori Legea profesiei de avocat nr. 51/1995 obliga la partialitate.

Tot in contextul exemplului de mai sus se pune problema daca partea cealalta vine si ea cu un avocat? Va fi posibil un proces de mediere intre un avocat si un avocat mediator in acelasi timp, in aceeasi speta? Dar daca vine un avocat care este si mediator autorizat, va fi mai specializat in mediere ca avocatul mediator de drept?

Tot in Legea profesiei de avocat nr. 51/1995 la art. 15 se prevede ca exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu: calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau județene, cu activități și funcții didactice în învățământul juridic superior, cu activitatea literară și publicistică, cu calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare și lichidare judiciară, în condițiile legii.

Daca avocatul ar fi mediator de drept conform art. 3 din Legea profesiei de avocat nr. 51/1995, de ce mai era nevoie sa se specifice in aceeasi lege ca in exercitarea profesiei sale avocatul poate fi si mediator?

Asa cum reiese din textul compatibilitatilor avocatilor, observam ca aceste compatibilitati se raporteaza la alte profesii, la alte activitati distincte, la alte ocupatii distincte precum: deputat si senator, consilier, profesor, arbitru, conciliator, negociator, traducator, lichidator sau administrator in cazul reorganizarilor societatilor, si mediator.

Asadar acest articol prevede compatibilitatea profesiei de avocat cu profesia de mediator autorizat, in conditiile legii asa cum stipuleaza teza finala a articolului, teza care face referire la legea speciala care reglementeaza activitatea de deputat, senator, consilier, etc, si mediator.  Asadar legea face distinctie clara intre profesia de mediator si profesia de avocat, si nu contopeste aceste denumiri, avocatul nefiind mediator, ci putand fi in conditiile legii speciale.

In Legea Medierii distinctia dintre avocat si mediatorul autorizat este concreta. Astfel, art. 75 din Legea Medierii nr. 192/2006 dispune ca: avocatii, notarii publici, precum si membrii altor profesii liberale care dobandesc calitatea de mediator potrivit prevederilor prezentei legi pot desfasura activitatea de mediere la sediul unde isi exercita activitatea de baza.

Asadar pentru a fi mediator un avocat trebuie sa parcurga pasii prevazuti in Legea Medierii, sa se autorizeze conform acestei legi, si dupa ce a parcurs aceste etape poate profesa la sediul sau profesional, daca acesta ofera conditiile desfasurarii medierii.

Avocatii vor trebui sa parcurga pasii prevazuti in Legea Medierii pentru a se autoriza si profesa ca mediatori intrucat o lege speciala are intotdeauna prioritate fata de alte prevederi legislative din alte legi.

Este un principiu de drept.

Dorin ILIE
Mediator

 
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

Lex Discipulo Laus
Gratuit pentru studenţi
Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează SmartBill
VIDEO
Codul muncii









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

7 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.