Daniel Morar: „Mă îngrozesc la gândul că aş putea fi judecat, eu sau altcineva, de acest om.”
7 martie 2013 | JURIDICE.ro
Daniel Morar, prim-adjunct al procurorului general al României, a acordat un amplu interviu pentru Revista 22 în care a vorbit despre revocarea din CSM a judecătorilor Cristi Danileţ şi Alina Ghica, despre mandatul de preşedinte al judecătorului Horaţius Dumbravă, dar şi despre campaniile mediatice duse împotriva unor magistrati.
Daniel Morar: „Îmi este foarte clar că revocarea celor doi judecători a fost determinată– că vor să recunoască sau nu asociaţiile profesionale şi adunările generale ale instanţelor – de faptul că aceştia au îndrăznit să voteze cu un procuror în funcţia supremă în CSM, şi nu cu un judecător. Apoi, cu excepţia d-nei Hăineală, din câte înţeleg, membrii secţiei de procurori au votat pentru revocarea acestor doi judecători. Eu o pun pe seama modului de interpretare a dispoziţiilor legale în materia revocării şi a presiunii pe care au făcut-o asociaţiile magistraţilor în toată această perioadă.
Interpretările juridice au fost două, aşa cum stă bine unui corp de jurişti. S-a spus că revocarea o dispune în fapt adunarea generală a judecătorilor, iar plenul CSM nu are decât să ia act de această hotărâre, neputând să dispună o altă soluţie. A mai fost o altă interpretare, pe care o am şi eu, în sensul că plenul CSM nu ia act de hotărârile adunărilor generale, ci dispune cu privire la revocare.(…)
Am constatat cu dezamăgire că, din cei 19 membri ai CSM, doar preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cu mine am insistat să ni se spună motivele revocării. Altfel, asistăm la o execuţie sumară, fără motive, chestie care e specifică unei perioade apuse pentru noi, perioadei comuniste.
E un avertisment foarte dur dat de colectivele de judecători membrilor aleşi ai CSM, care spune simplu: nu faceţi ce vrem noi, o să vă revocăm pentru că aşa vrem noi. E trist că plenul CSM a achiesat la acest punct de vedere. Exceptând 2 oameni, care s-au străduit să întrebe care sunt motivele, toţi ceilalţi au tăcut şi aţi văzut că 14 într-un caz, 11 în celălalt au votat revocarea, fără să li se prezinte un motiv. E un avertisment cât se poate de dur, e o lecţie: nu faceţi cum spunem noi, vă revocăm!
Am văzut în cursul verii trecute un CSM, din punctul meu de vedere, extrem de corect poziţionat. A fost una dintre instituţiile care au salvat statul de drept în România în cursul verii trecute. Iar acest lucru s-a datorat lui Danileţ, d-nei Ghica şi d-nei Hăineală, nicidecum celorlalţi membri CSM. Toţi ceilalţi membri CSM au tăcut în acea perioadă (…) Eu am văzut, şi am văzut toţi, că activitatea CSM, atitudinea şi funcţionarea lui în 2012 a fost apreciată de către două organisme internaţionale serioase, Comisia de la Veneţia şi Comisia Europeană.
Am văzut marţi în faţa CSM atitudini care nu fac cinste unor magistraţi. L-am văzut pe acest domn preşedinte al Judecătoriei Rm. Vâlcea care, după ce d-l judecător Danileţ şi-a prezentat apărările în procedura de revocare şi le-a împărţit în formă scrisă, s-a ridicat teatral în picioare şi a rupt demonstrativ în faţa CSM apărările unui om care nu făcea altceva decât să justifice de ce nu poate fi revocat. Asta e o atitudine de sindicalist temperamental, nicidecum de judecător care conduce o instanţă! Aşa face în instanţă, când îi prezintă părţile apărările? Rupe motivele de apel, de recurs, rupe acţiunile? Mă îngrozesc la gândul că aş putea fi judecat, eu sau altcineva, de acest om.
Eu cred că nu se poate vorbi de un CSM reformist ca urmare a votului de marţi. Nu faptul că nu mai sunt Danileţ sau Ghica. Modul cum s-a votat masiv pentru o revocare fără motive arată că nu poate fi un CSM reformist. E un CSM încolonat…E un CSM extrem de comod pentru puterea politică. Asta ne aşteaptă. Un CSM care, o să vedeţi, nu va reacţiona la acuzele oamenilor politici sau va reacţiona după câteva luni, când nimeni nu-şi mai aduce aminte declaraţia omului politic. Or, ce a diferenţiat CSM din anul 2012 de ceilalţi ani a fost faptul că avea o reacţie la timp, adecvată şi la timp. Ce poate să facă CSM? Nu poate pedepsi pe nimeni, poate doar să ia o atitudine, să spună: aici, d-lor politicieni sau d-lor inculpaţi, indiferent cine sunt, aţi depăşit măsura. Atât a spus CSM: atenţionăm că aceasta afectează independenţa sau reputaţia magistraţilor. Păi, dacă nici această reacţie publică nu o avem la timp, care e rostul CSM?”
Întrebat dacă are de gând să candideze pentru funcţia de procuror general, Daniel Morar a răspuns: „Se vrea, se declară că e o procedură egală, transparentă pentru toată lumea. Păi, dacă e aşa, înseamnă că nu excluzi pe nimeni de la posibilitatea de a câştiga această poziţie. Or, din moment ce oameni politici la nivelul de vârf, al primului ministru şi al ministrului Justiţiei, ne spun că Morar în niciun caz, aveţi un răspuns. Eu decizia am s-o iau matur, nu pe nişte discuţii la televizor.”
Cât priveşte raportul MCV, acesta a declarat: ” Sigur că Raportul MCV a fost mai dur decât rapoartele din anii precedenţi, dar a fost determinat de evenimentele extrem de dure care s-au derulat în România în vara lui 2012. Mai dură decât Raportul MCV mi s-a părut lista de 12 puncte dată Guvernului României în vara lui 2012, acolo mi s-a părut că trebuie să vedem o atitudine extrem de supărată, de îngrijorată a oficialilor Comisiei Europene vizavi de cum decurg lucrurile în sistemul judiciar sau sistemul politic în România. Au fost efectiv nişte comandamente…Menţiunea din MCV a fost referitoare la presiunile pe care anumite grupuri media le fac asupra magistraţilor, adică asupra sistemului judiciar. Orice pericol care atentează la o justiţie corectă, liberă şi independentă, nesupusă unor presiuni trebuie consemnat ca atare. Dacă experţii Comisiei Europene şi apoi Comisia Europeană au apreciat că ameninţările exercitate de trusturi media asupra magistraţilor reprezintă lucruri de nedorit şi a cerut reglementări, înseamnă că trebuie să facem acest lucru.”
Întrebat ce ar face dacă ar obţine un mandat de procuror general, acesta a declarat: „Eu i-aş pune în primul rând să lucreze. I-aş activa pe cei care sunt total inactivi şi care consideră Parchetul General un sanatoriu. Sunt oameni care nu lucrează sau care lucrează la minima rezistenţă. Au dosare, dar nu le fac. Sunt destul de mulţi. La secţia de urmărire penală… Dar sunt şi în altă parte. Sunt la secţia de resurse umane unii care toată ziua sunt plecaţi, îi caut şi nu-i găsesc, mi se spune că sunt colo, colo. Dar eu sunt interimar. Eu i-aş pune la lucru şi aş avea instrumentul, le-aş da calificativul de „insuficient“, dacă ei sunt de insuficient, şi nu le-aş da pe prietenie calificativul „foarte bine“. Ăsta e instrumentul, nu poţi să faci altceva, nu poţi să-l dai afară, nu poţi să-l muţi că e stabil, nu poţi să-l sancţionezi disciplinar pentru că nu e instrumentul tău, ci al CSM, dar poţi să-l evaluezi, să nu-i dai „foarte bine“, dacă el e de „bine“ sau „insuficient“, iar după aceea, cu două evaluări de „insuficient“, e obligat să meargă la IMM să urmeze cursuri de perfecţionare etc. Sunt mijloace. Poţi să propui CSM să-l sancţioneze disciplinar pentru lipsă de activitate. Or, nu se face aşa ceva, că suntem băieţi buni.”
În finalul interviului, Daniel Morar mărturiseşte că Parchetul General are şanse să devină o instituţie performantă dacă are un şef exigent: „Da, cred că un şef mai ferm, care nu face altceva decât să fie exigent pe munca de zi cu zi, să le ceară să muncească 8 ore, nu mai mult, poate să schimbe faţa acestei instituţii. Eu văd ce se întâmplă de 23 de ani încoace în Ministerul Public. Am o vechime destul de mare, acum am aflat că sunt printre cei mai bătrâni procurori din Ministerul Public, sunt printre cei 15% procurori care au trecut cu vechimea de 20 de ani în Ministerul Public, sunt nişte statistici. Deci am văzut ce s-a întâmplat şi ştiu că avem procurori harnici şi procurori leneşi, avem procurori curajoşi şi procurori fricoşi, avem procurori deştepţi şi procurori mai puţin deştepţi. Dar dacă nivelul de inteligenţă nu i-l poţi ridica, poţi să-l determini să muncească, atunci când e leneş.”
