Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Obiecţie de neconstituţionalitate admisă referitoare la Legea de modificare a Statutului deputaţilor şi al senatorilor
19.03.2013 | JURIDICE.ro

JURIDICE - In Law We Trust

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 136 din data de 14 martie 2013 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 81/2013 asupra admiterii obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, in ansamblul sau, precum si, in mod special, a dispozitiilor art. I pct. 3 (referitoare la modificarea art. 7) si ale art. I pct. 14 (referitoare la introducerea art. 191) din lege.

 Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata de un numar de 25 de senatori si are ca obiect Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, criticata, in ansamblul sau, sub aspectul procedurii de adoptare dupa reexaminarea la cererea Presedintelui Romaniei, precum si, in mod special, dispozitiile art. I pct. 3 [referitoare la modificarea art. 7] si ale art. I pct. 14 [referitoare la introducerea art. 191] din lege.

Critica de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, in ansamblul sau

Autorii sesizarii afirma ca legea adoptata de Parlament a depasit cadrul stabilit prin cererea de reexaminare formulata de Presedintele Romaniei, argumentele prezentate de acestia fiind insa in sensul ca Parlamentul nu a dat curs tuturor solicitarilor pe care cererea de reexaminare le-a cuprins.

Curtea retine ca eventuala respingere in tot sau in parte de catre Parlament a cererii de reexaminare nu poate constitui, in sine, un motiv de neconstitutionalitate a reglementarii adoptate in urma reexaminarii, astfel ca sunt neintemeiate criticile formulate de autorii sesizarii cu privire la Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, in ansamblul sau.

Sustinerea privind incalcarea prevederilor art. 67 din Constitutie

In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se arata ca, urmare cererii de reexaminare, Parlamentul a decis retrimiterea legii criticate numai la Comisia comuna pentru Statutul deputatului si senatorului. Cu toate acestea, birourile permanente reunite au hotarat trimiterea legii si la comisiile juridice ale celor doua Camere ale Parlamentului, pentru avizare, ceea ce inseamna ca din punct de vedere procedural s-a nesocotit decizia Parlamentului, iar hotararea a fost adoptata de comisii si nu de plenul celor doua Camere.

Curtea  retine ca solutiile propuse de comisii pot fi insusite sau nu de Parlament, iar o eventuala insusire a acestora nu poate fi interpretata in sensul ca ar conduce la adoptarea legii de catre comisii. Cat priveste raporturile dintre comisii, modul lor de lucru si de colaborare, acestea sunt probleme ce tin de aplicarea regulamentelor Camerelor, si nu pot face obiectul controlului de constitutionalitate.

Sustinerile referitoare la incalcarea art. 16 alin. (1) si (2), precum si a art. 21 alin. (3) din Constitutie

Curtea constata ca textul art. 7 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 96/2006, astfel cum a fost modificat de lege, potrivit caruia ” (2) Incetarea mandatului de deputat sau de senator datorata incompatibilitatii are loc: […] d) la expirarea unui termen de 45 de zile de la data luarii la cunostinta a raportului de evaluare al Agentiei Nationale de Integritate, termen in care deputatul sau senatorul poate contesta raportul la instanta de contencios administrativ. Luarea la cunostinta se face prin comunicarea raportului Agentiei Nationale de Integritate, sub semnatura de primire, catre deputatul sau senatorul in cauza sau, in cazul in care refuza primirea, prin anuntul facut de presedintele de sedinta in plenul Camerei din care face parte”, instituie o derogare de la norma comuna in aceasta materie, prevazuta de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative.

Fata de textul de lege criticat, ar rezulta ca tuturor categoriilor de persoane care ocupa functii sau demnitati publice le sunt aplicabile dispozitiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, putand contesta raportul de evaluare al Agentiei Nationale de Integritate intr-un termen de 15 zile de la primire, cu exceptia deputatilor si al senatorilor, care ar avea la dispozitie un termen de 45 de zile de la primire pentru contestarea raportului de evaluare.

Curtea constata ca, desi statutul constitutional si legal al membrilor Parlamentului, ca reprezentanti ai poporului, este diferit de statutul functionarilor publici si, in general, de al celorlalti cetateni, ceea ce determina, in consecinta, particularitati cu privire la exercitarea anumitor drepturi, acest statut nu poate fi retinut ca justificand o diferenta de tratament juridic in raport cu celelalte categorii de persoane carora li se aplica Legea nr. 176/2010.

Prin urmare, Curtea constata ca dispozitiile art. I pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor sunt neconstitutionale in ceea ce priveste art. 7 alin. (2) lit. d) din legea astfel cum a fost modificata, referitor la termenul de 45 de zile in care deputatul sau senatorul poate contesta la instanta de contencios administrativ raportul de evaluare al Agentiei Nationale de Integritate.

Sustinerile referitoare la neconstitutionalitatea art. I pct. 14 din lege, referitoare la introducerea art. 191  „Conflictul de interese”

Curtea constata insa ca este intemeiata critica referitoare la reglementarea, prin alin. (1) art. 191 din legea astfel cum a fost completata, a sanctiunii disciplinare a parlamentarului aflat in conflict de interese, intrucat aceasta sanctiune, constand in „interzicerea participarii la lucrarile Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioada de cel mult 6 luni”, este de natura sa afecteze mandatul parlamentar.

Curtea constata ca art. 191 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 astfel cum a fost modificata, text care introduce, practic, odata cu reglementarea conflictului de interese, diferenta sub aspectul perioadei pentru care poate fi aplicata sanctiunea disciplinara mentionata, contravine dispozitiilor constitutionale referitoare la statul de drept si celor care configureaza regimul juridic al mandatului parlamentar. In acest sens, impiedicarea deputatului sau senatorului de a participa la sedintele Camerei din care face parte, pe o perioada ce reprezinta jumatate de an din cei patru ani ai mandatului Camerei, constituie o masura de natura sa il impiedice sa isi realizeze mandatul dat de alegatori.

Pentru aceste considerente, Curtea constata ca dispozitiile alin. (1) al art. 191 din Legea nr. 96/2006 astfel cum a fost modificata sunt neconstitutionale, fiind contrare prevederilor constitutionale.

Curtea constata, totodata, ca si dispozitiile art. 191 alin. (2) din Legea nr. 96/2006 astfel cum a fost modificata, potrivit carora „Deputatul sau senatorul poate contesta raportul la instanta de contencios administrativ intr-un termen de 45 de zile de la data luarii la cunostinta a raportului de evaluare al Agentiei Nationale de Integritate. Luarea la cunostinta se face prin comunicarea raportului Agentiei Nationale de Integritate, sub semnatura de primire, catre deputatul sau senatorul in cauza, sau in cazul in care refuza primirea, prin anuntul facut de catre presedintele de sedinta in plenul Camerei din care face parte”, sunt neconstitutionale din acelasi motive ca cele referitoare la art. 7 alin. (2) lit. d) din lege.

Prin urmare, in principal, pentru considerentele de mai sus, Curtea Constitutionala a admis obiectia de neconstitutionalitate si constata, in raport cu criticile formulate, ca dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor sunt neconstitutionale dupa cum urmeaza:
– art. I pct. 3, in ceea ce priveste art. 7 alin. (2) lit. d) din legea astfel cum a fost modificata, referitor la termenul de 45 de zile in care deputatul sau senatorul poate contesta la instanta de contencios administrativ raportul de evaluare al Agentiei Nationale de Integritate;
– art. I pct. 14, in ceea ce priveste art. 191 alin. (1) si (2) referitor la „Conflictul de interese”.

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!









JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

JURIDICE gratuit pentru studenţi

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi [Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET]

JURIDICE recomandă e-Consultanta, consultantul tău personal în finanţare


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.