TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Tribunalul Bucureşti. Arestare judecători pentru luare de mită
20.03.2013 | JURIDICE.ro


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI – SECŢIA A II-A PENALĂ 

DOSAR NR. 2032/2/2013

(853/2013)
ÎNCHEIERE

Şedinţa din Camera de Consiliu din: 15.03.2013

Dezbaterile au avut loc in şedinţă nepublică, iar potrivit art. 38 al. 4 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, nu pot fi puse la dispoziţia reprezentanţilor mass-media. 

CONSIDERENTE 

Deliberând asupra propunerii privind luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii D.V., C. A. A., C. A., N. L. M., C. M., T. M. V. şi R. I. A., constată următoarele:

Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 14.03.2013, Ministerului Public –Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat să se dispună arestarea preventivă a inculpaţilor D.V., C. A. A., C. A., N. L. M., C. M., T. M. V. şi R. I. A. , pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 15.03.2013 până la data de 12.04.2013, inclusiv.

În susţinerea propunerii, s-a arătat că, prin rezoluţia din 12.03.2013, ora 15:00, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei s-a dispus în prezenta cauză începerea urmăririi penale faţă de inculpaţii:

– D. V., sub aspectul săvârşirii a trei infracţiuni de trafic de influenţă, trafic de influenţă în formă continuată (2 acte materiale) şi luare de mită, prev. de art. 257 C.p. rap. la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 33 lit. a C.p., art. 257 C.p. rap. la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. şi art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;

– C. A. A. pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită şi a infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 257 C.p. şi la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000, art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art.  7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, şi art. 257 C.p. rap. la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;

– V. S., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, a complicităţii la infracţiunea de luare de mită şi a complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă, prev. de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 26 C.p. rap. la art. 254 alin. 1 C.p. şi la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi art. 26 C.p. rap. la art. 257 C.p. şi la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;

– P. D. C. pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită, pentru complicitate la infracţiunea de cumpărare a influenţei şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită,  prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 alin. 1 C.p. şi la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, art. 26 C.p. rap. la art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, şi art. 255 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;

– P. D. pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare a influenţei, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 254 alin. 1 C.p. şi la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 şi art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;

– R. I. A., sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 255 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;

– S. A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 alin. 2 din Legea nr. 78/2000;

– C. A. pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale) şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 257 C.p. şi la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. şi art. 257 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., ambele cu aplic. art. 33 lit. a C.p.

– N. L. M. pentru complicitate la săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, ambele în formă continuată, prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 257 C.p. şi la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (2 acte materiale) şi  art. 26 C.p. rap. la art. 257 C.p.  şi la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (3 acte materiale), totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;

– C. M., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare a influenţei, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.  şi

– T. M. V. pentru complicitate la infracţiunea de cumpărare a influenţei, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 61 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.

De asemenea, se arată că, prin ordonanţa nr. 6, din data de 14.03.2013, s-a dispus luarea măsurii preventive a reţinerii faţă de C. A. A., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 14.03.2013, ora 04:40, şi până la data de 15.03.2013, ora 04:40, iar prin ordonanţa din 14.03.2013 a fost pusă în mişcare acţiunea penală, împotriva aceleiaşi învinuite, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost pusă sub acuzare prin actul procesual din data de 12.03.2013, ora 15:00.

Prin ordonanţa nr. 7, din data de 14.03.2013, s-a dispus luarea măsurii preventive a reţinerii faţă de D. A., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 14.03.2013, ora 04:45, şi până la data de 15.03.2013, ora 04:45, iar prin ordonanţa din 14.03.2013 a fost pusă în mişcare acţiunea penală, împotriva aceleiaşi învinuite, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost pusă sub acuzare prin actul procesual din data de 12.03.2013, ora 15:00.

Prin ordonanţa nr. 8, din data de 14.03.2013, s-a dispus luarea măsurii preventive a reţinerii faţă de T. M. V., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 14.03.2013, ora 07:10, şi până la data de 15.03.2013, ora 07:10, iar prin ordonanţa din 14.03.2013 a fost pusă în mişcare acţiunea penală, împotriva aceluiaşi învinuit, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost pus sub acuzare prin actul procesual din data de 12.03.2013, ora 15:00.

Prin ordonanţa nr. 09, din data de 14.03.2013, s-a dispus luarea măsurii preventive a reţinerii faţă de C. M., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 14.03.2013, ora 07:20, şi până la data de 15.03.2013, ora 07:20, iar prin ordonanţa din 14.03.2013 a fost pusă în mişcare acţiunea penală, împotriva aceluiaşi învinuit, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost pus sub acuzare prin actul procesual din data de 12.03.2013, ora 15:00.

Prin ordonanţa nr. 10, din data de 14.03.2013, s-a dispus luarea măsurii preventive a reţinerii faţă de C. A., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 14.03.2013, ora 08:05, şi până la data de 15.03.2013, ora 08:05, iar prin ordonanţa din 14.03.2013 a fost pusă în mişcare acţiunea penală, împotriva aceleiaşi învinuite, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost pusă sub acuzare prin actul procesual din data de 12.03.2013, ora 15:00.

Prin ordonanţa nr. 11, din data de 14.03.2013, s-a dispus luarea măsurii preventive a reţinerii faţă de N. L. M., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 14.03.2013, ora 08:25, şi până la data de 15.03.2013, ora 08:25, iar prin ordonanţa din 14.03.2013 a fost pusă în mişcare acţiunea penală, împotriva aceluiaşi învinuit, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost pus sub acuzare prin actul procesual din data de 12.03.2013, ora 15:00.

Prin ordonanţa nr. 12, din data de 14.03.2013, s-a dispus luarea măsurii preventive a reţinerii faţă de R. I. A., pe o durată de 24 ore, începând de la data de 14.03.2013, ora 17:00, şi până la data de 15.03.2013, ora 17:00, iar prin ordonanţa din 14.03.2013 a fost pusă în mişcare acţiunea penală, împotriva aceleiaşi învinuite, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost pusă sub acuzare prin actul procesual din data de 12.03.2013, ora 15:00.

Faţă de învinuiţii V.S., P. D. C. şi P. D., a fost luată măsura obligării de a nu părăsi ţara, pe o durată de 30 zile, de la 14.03.2013, până la 12.04.2013.

În fapt, s-au reţinut următoarele:

Cu privire la D. V.:

În cursul lunii decembrie 2012, D. V., judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală, acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a primit cu ajutorul numitei C. A. A., judecător la aceeaşi secţie penală, suma de 32.500 euro şi, totodată, a acceptat promisiunea remiterii ulterioare a încă 15.000 euro, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe hotărâri favorabile în trei cauze penale;

În perioada noiembrie 2012 – ianuarie 2013, D. V., judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală,  acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a primit, cu complicitatea numiţilor  C. A. şi N. L. M., suma de aproximativ 11.500 euro (provenită de la persoane neidentificate până în prezent, care au dat aproximativ 20.000 euro, prin intermediul numitului T. M. V.) şi, totodată, a acceptat, cu ajutorul aceloraşi doi complici, promisiunea remiterii sumei de aproximativ 20.000 euro (provenită de la persoane rămase, de asemenea, neidentificate până în prezent, care au dat aproximativ 40.000 euro, prin intermediul numitului T. M. V.). Pentru obţinerea acestor foloase, D. V.  a lăsat să se creadă că are influenţă asupra colegilor săi, judecători la Tribunalul Bucureşti, precum şi asupra magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe hotărâri favorabile în trei cauze penale;

În cursul lunii ianuarie 2013, în calitate de judecător la Tribunalul Bucureşti, învestită în compunerea completului …, a primit suma de 45.000 euro, cu titlu de mită, în vederea soluţionării favorabile a dosarului penal nr. …, privind pe N. D., prin intermediul numiţilor P. D.-C. şi P. D., urmând să împartă banii cu ceilalţi membri ai completului, C. A. A. şi S.C.I.. Totodată, D. V. a acceptat de la avocatul R. I. A., prin intermediul judecătorului C. A. A. şi a numitului V. S., promisiunea remiterii sumei de 150.000 euro, în scopul de a pronunţa o hotărâre favorabilă inculpatului N. D. în dosarul penal menţionat anterior, având ca obiect recursul declarat de inculpat, aflat în stare de arest preventiv, împotriva încheierii din 09.01.2013 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti…

În cursul lunii ianuarie 2013, D. V., judecător la Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a penală, a acceptat promisiunea remiterii sumei de 10.000 euro, de la învinuita P. D. pe care ulterior aceasta din urmă a obţinut-o cu ajutorul învinuitului P. D.-C., iar în dimineaţa zilei de 21.01.2013, a primit de la aceeaşi învinuită respectivul folos, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorului S.C.I., membru în completul … al Tribunalului Bucureşti, pentru a-l determina pe acest magistrat să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului N.D…;

În cursul lunii februarie 2013, D.V. şi C. A. A., prin intermediul numitului V. S., au acceptat promisiunea remiterii sumei de aproximativ 150.000 euro, de la o persoană rămasă neidentificată, lăsând să se creadă că au influenţă pe asupra judecătorilor învestiţi în compunerea completului de judecată …, al Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a Penală, pentru a-i determina pe aceştia să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului N.D.

Cu privire la C. A. A.:

În cursul lunii decembrie 2012, C. A. A., judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală, acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a ajutat-o pe D.V., judecător la aceeaşi secţie penală, să primească suma de 32.500 euro (din 35.000 euro proveniţi de la persoane neidentificate până în prezent) şi, totodată, a promis susnumitei că îi va remite, în ziua următoare, încă 15.000 euro (proveniţi de la persoane neidentificate până în prezent), menţionând că această din urmă sumă de bani se află deja în posesia sa. Darea şi, respectiv, promisiunea remiterii acestor foloase aveau ca scop traficarea de către D. V. a influenţei pe care a susţinut că o are asupra magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe hotărâri favorabile în trei cauze penale;

În cursul lunii ianuarie 2013, C. A. A. în calitate de judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Penală, învestită în compunerea completului de judecată … al acestei instanţe, a acceptat, prin intermediul numitului V. S., promisiunea remiterii sumei de 150.000 euro, în scopul de a pronunţa o hotărâre favorabilă inculpatului N.D., având ca obiect recursul declarat de inculpat, aflat în stare de arest preventiv, împotriva încheierii din 09.01.2013 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti;

În cursul lunii februarie 2013, C. A. A. şi D. V., prin intermediul numitului V. S., au acceptat promisiunea remiterii sumei de aproximativ 150.000 euro, de la o persoană rămasă neidentificată, lăsând să se creadă că au influenţă pe asupra judecătorilor învestiţi în compunerea completului de judecată …, al Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a Penală, pentru a-i determina pe aceştia să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului N.D.

Cu privire la R. I. A.:

În luna ianuarie 2013, a remis numitului V. S., grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti, suma 1.500 euro, în schimbul efectuării unui act contrar îndatoririlor de serviciu, în sensul manipulării sistemului informatic de înregistrare a cauzelor penale, astfel încât dosarul privind recursul declarat de N.D., împotriva unei încheieri de menţinere a stării de arest preventiv, să fie repartizat la Completul C8R, compus din judecătorii D. V., C. A. A. şi S.C.I.;

În luna ianuarie 2013, în condiţiile în care V. S., grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti, care, în baza unei conivenţe infracţionale cu judecătorul C. A. A., a pretins suma totală de 150.000 euro, din care 50.000 de euro pentru sine, iar 100.000 euro pentru C. A. A., persoana ultim menţionată urmând să împartă banii cu ceilalţi membri ai completului, numita R. I. A. a promis să dea folosul solicitat. La rândul său, judecătorul D. V. a acceptat promisiunea remiterii sumei de 150.000 euro, de către R. I. A., prin intermediul colegei sale C. A. A. Promisiunea acestui folos a avut ca scop determinarea judecătorilor din completul de judecată … al acestei instanţe (C. A. A., D. V., S.C.I.),  să pronunţe o hotărâre favorabilă inculpatului N.D., având ca obiect recursul declarat de inculpat, împotriva încheierii de menţinere a stării de arest preventiv, pronunţată la 09.01.2013 de către Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Cu privire la C. A.:

În perioada noiembrie 2012 – ianuarie 2013,  C. A. şi N. L. M., acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice, au ajutat-o pe D. V., judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală, să primească suma de aproximativ 11.500 euro (din cei aproximativ 20.000 euro proveniţi de persoane neidentificate până în prezent, care au dat banii prin intermediul numitului T. M. V.) şi, totodată, au promis numitei D. V. că îi vor da suma de aproximativ 20.000 euro (din cei aproximativ 40.000 euro proveniţi de persoane neidentificate până în prezent, care au dat banii prin intermediul numitului T. M. V.). Darea şi, respectiv, promisiunea remiterii acestor foloase aveau ca scop traficarea de către D. V.  a influenţei pe care aceasta susţinea că o are asupra colegilor săi, judecători la Tribunalul Bucureşti, precum şi asupra magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe hotărâri favorabile în trei cauze penale;

În cursul lunii februarie 2013, C. A., acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi cu complicitatea numitului N. L. M., a pretins şi primit succesiv, prin intermediul denunţătoarei V.C.,  suma  de  11.000 euro  (în  două  tranşe,  de 1.000 euro şi, respectiv, 10.000 euro), produse alimentare şi de altă natură în valoare de 380 lei şi, apoi, suma de 15.000 euro, de la numitul C. M.. Pentru a obţine aceste foloase,  C. A.  a lăsat să se creadă că are influenţă  asupra judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe, cu ocazia judecării recursurilor declarate împotriva încheierii din 19.02.2013 prin care instanţa de fond a menţinut măsura arestării preventive, precum şi împotriva încheierii din 22.02.2013 a aceleiaşi instanţe de admitere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, hotărâri favorabile, de punere în liberate, a inculpatului A.V., cercetat în dosarul … al Judecătoriei Sector 6 Bucureşti. În desfăşurarea activităţii infracţionale, întrucât nu a fost asigurat cumpărătorului de influenţă obţinerea beneficiului dorit,  C. A. a restituit numitului C. M., prin intermediul aceleiaşi denunţătoare, sumele de 11.000 euro şi, respectiv, 15.000 euro, pentru restituirea acestui din urmă folos fiind ajutată de către numitul N. L. M.

Cu privire la N. L. M.:

În perioada noiembrie 2012 – ianuarie 2013,  C. A. şi N. L. M., acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice, au ajutat-o pe D. V., judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală, să primească suma de aproximativ 11.500 euro (din cei aproximativ 20.000 euro proveniţi de persoane neidentificate până în prezent, care au dat banii prin intermediul numitului T. M. V.) şi, totodată, au promis numitei D. V. că îi vor da suma de aproximativ 20.000 euro (din cei aproximativ 40.000 euro proveniţi de persoane neidentificate până în prezent, care au dat banii prin intermediul numitului T. M. V.). Darea şi, respectiv, promisiunea remiterii acestor foloase aveau ca scop traficarea de către D. V.  a influenţei pe care aceasta susţinea că o are asupra colegilor săi, judecători la Tribunalul Bucureşti, precum şi asupra magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe hotărâri favorabile în trei cauze penale;

În cursul lunii februarie 2013, N. L. M., acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a ajutat-o pe  C. A. să pretindă şi să primească succesiv, prin intermediul denunţătoarei V.C.,  suma  de  11.000 euro  (în  două  tranşe,  de 1.000 euro şi, respectiv, 10.000 euro), produse alimentare şi de altă natură în valoare de 380 lei şi, apoi, suma de 15.000 euro, de la numitul C. M.. Pentru obţinerea acestor foloase,  N. L. M. a ajutat-o pe C. A. să lase să se creadă că are influenţă  asupra judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe, cu ocazia judecării recursurilor declarate împotriva încheierii din 19.02.2013 prin care instanţa de fond a menţinut măsura arestării preventive, precum şi împotriva încheierii din 22.02.2013 a aceleiaşi instanţe de admitere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, hotărâri favorabile, de punere în liberate, a inculpatului A. V., cercetat în dosarul nr. …. al Judecătoriei Sector 6 Bucureşti. De asemenea, în desfăşurarea activităţii infracţionale, întrucât nu a fost asigurat cumpărătorului de influenţă obţinerea beneficiului dorit, N. L. M. a ajutat-o pe  C. A. să restituie suma de 15.000 euro numitului C. M., prin intermediul denunţătoarei V.C..

Cu privire la C. M.:

În cursul lunii februarie 2013, C. M., acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a dat succesiv, prin intermediul denunţătoarei V.C.,  suma  de  11.000 euro  (în  două  tranşe,  de 1.000 euro şi, respectiv, 10.000 euro), produse alimentare şi de altă natură în valoare de 380 lei şi, apoi, suma de 15.000 euro, numitei  C. A., care a lăsat să se creadă că are influenţă  asupra judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti, pentru  a-i determina să pronunţe, cu ocazia judecării recursurilor declarate împotriva încheierii din 19.02.2013 prin care instanţa de fond a menţinut măsura arestării preventive, precum şi împotriva încheierii din 22.02.2013 a aceleiaşi instanţe de admitere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, hotărâri favorabile, de punere în liberate, a inculpatului A.V., cercetat în dosarul nr. … al Judecătoriei Sector 6 Bucureşti. În desfăşurarea activităţii infracţionale, întrucât nu a fost obţinut beneficiul dorit prin cumpărarea influenţei,  C. A. a restituit numitului C. M. prin intermediul denunţătoarei V.C. şi cu ajutorul numitului N. L. M., sumele de 11.000 euro şi, respectiv, 15.000 euro.

Cu privire la T. M. V.:

În perioada noiembrie 2012 – ianuarie 2013, T. M. V. a ajutat persoane neidentificate până în prezent să dea suma de aproximativ 20.000 euro şi, totodată, a ajutat alte persoane rămase, de asemenea, neidentificate să dea  suma de aproximativ 40.000 euro numiţilor  C. A. şi N. L. M., care s-au prevalat de influenţa pe care D. V., judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală, ar fi avut-o asupra colegilor săi, judecători la Tribunalul Bucureşti, precum şi asupra magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe hotărâri favorabile în trei cauze penale.

În vederea soluţionării propunerii de arestare preventivă, judecătorul a procedat la ascultarea nemijlocită a inculpatei R. I. A., a cărei declaraţie a fost consemnată şi ataşată la dosar.

Ceilalţi inculpaţi au refuzat să dea declaraţii în faţa judecătorului.

Inculpata R. I. A. a depus la dosar un înscris în circumstanţiere.

În cele ce urmează, judecătorul va analiza dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive.

Potrivit art.148 alin.1 C.p.p. măsura arestării preventive a inculpaţilor poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile prev.de art.143 şi există vreunul dintre cazurile  prevăzute la lit.a – f .

Conform art.143 alin.1 C.p.p. măsura reţinerii poate fi luată faţă de învinuiţi sau inculpaţi dacă sunt probe sau indicii  temeinice că au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.

În prezenta cauză, analizând actele dosarului, judecătorul constată că probele administrate până în prezent relevă indicii temeinice, în sensul art. 143 C.p. şi ale  art.68/1 C.p.p., art. 5 § 1 lit. c CEDO din care rezultă presupunerea rezonabilă, de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca inculpaţii să fi comis cel puţin o parte din faptele prevăzute de legea penală reţinute în sarcina lor.

În cele ce urmează, judecătorul va analiza mijloacele de probă cu privire faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, urmând a face precizări cu privire la participaţia fiecăruia.

1. Cu privire la fapta de corupţie săvârşită de către judecătorii D. V. şi C. A. A. în cursul lunii decembrie 2012.

Din convorbirea purtată în mediul ambiental la 19.12.2012 între C. A. A. şi D. V. rezultă că acestea poartă discuţii cu privire la anumite dosare şi la modalitatea cumpărare şi, respectiv, traficare a influenţei asupra unor colegi de-ai lor, judecători la Curtea de Apel Bucureşti, în schimbul unor foloase de ordinul zecilor de mii de euro, scopul urmărit constând în facilitatea obţinerii de către anumite persoane cercetate în dosare penale a unor hotărâri favorabile de la Curtea de Apel Bucureşti.

Convorbirea dintre cele două inculpate oferă elemente care au putut duce la identificarea dosarelor despre care era vorba (indicarea uneia dintre părţi, a prenumelui unuia dintre judecătorii care fac parte din completul de judecată, a zilei în care judecătorul respectiv este în complet de judecată).

Cu privire la această faptă, însă, Parchetul nu a produs şi alte probe care să se coroboreze cu aspectele rezultate din convorbirea interceptată, în care discuţiile dintre cele două inculpate pot fi interpretate şi în alt sens decât cel sugerat de acuzare (inculpatele vorbesc doar despre dosare, nu şi expres despre primirea unor sume de bani în scopul influenţării judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti care au fost investiţi cu soluţionarea acestor cauze, discută despre împărţirea unor sume, presupus de bani, dar nu precizează expres că e vorba de bani primiţi pentru soluţionarea favorabilă a dosarelor despre care vorbesc). Interpretarea dată de Parchet aspectelor discutate de către Parchet este, într-adevăr, plauzibilă în contextul faptelor ulteriore (pentru care judecătorul va analiza mijloacele de probă), dar nu suficientă pentru a permite luarea unei măsuri preventive în condiţiile în care lipsesc alte elemente care să o susţină.

……….

Desigur, simplul fapt că nu s-a atins scopul pentru care banii ar fi fost pretinşi nu exclude fapta de trafic de influenţă, dar ar fi fost un element care ar fi susţinut interpretarea dată de Parchet convorbirii interceptate în lipsa altor elemente care să conducă la concluzia unor indicii de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca cele două inculpate să fi săvârşit faptele în legătură cu aceste dosare.

Prin urmare, judecătorul apreciază că nu sunt suficiente date cu privire la această faptă pentru a putea dispune luarea măsurii arestării preventive, dar va avea în vedere aspectele rezultate din convorbirea interceptată cu privire la atitudinea celor două inculpate cu privire la actul de justiţie, ca element ce particularizează personalitatea acestora în momentul evaluării pericolului pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea lor în libertate.

2. Cu privire la faptele de corupţie săvârşite de judecătorii C. A. A. şi D. V., cu participaţia penală a altor persoane, inclusiv inculpata R. A. I., în legătură cu punerea în libertate a inculpatului N.D., se reţin mai multe fapte prevăzute de legea penală.

…….

Aceste fapte vor fi analizate concomitent întrucât au legătură cu acelaşi dosar şi reprezintă cele două N.S. (prin intermediul grefierului V. S. – judecător C. A. A., respectiv prin intermediul soţilor P. – judecător D. V.).

……

 Indicii cu privire la această faptă rezultă din mijloacele de probă administrate.

……..

Aspectele referitoare la latura subiectivă urmează a fi clarificate de către organele judiciare într-o etapă procesuală ulterioară, la acest moment existând suficiente indicii care să permită concluzia unui observator obiectiv că este posibil ca inculpata R. A. I. să fi săvârşit faptele penale de care este acuzată.

Implicarea inculpatei D. V. este confirmată atât de declaraţiile inculpatului V., cât şi de cele ale soţilor P., cu care aceasta a avut contacte directe şi explicite în legătură cu destinaţia sumelor de bani primite/oferite, iar cea a inculpatei C. de declaraţia inculpatului V., cu care a avut contact direct, modalitatea de desfăşurare fiind confirmată în ambele cazuri de conţinutul convorbirilor interceptate. Folosirea modului condiţional-optativ este folosit de parchet în momentul în care se reproduc afirmaţii ale inculpatului V. din cadrul unor convorbiri pe care acesta le are cu alte persoane (inculpaţii P. şi R.) cărora le povesteşte ce ar fi discutat cu cele două judecătoare, dar în declaraţia dată de inculpat, acesta precizează expres modalitatea în care a avut contact direct cu cele două inculpate şi conţinutul convorbirilor purtate cu acestea.

Stabilirea persoanei care a avut iniţiativa săvârşirii faptelor nu prezintă relevanţă la acest moment procesual, fiind posibilă existenţa faptelor de luare de mită/trafic de influenţă prin săvârşirea oricărui act material alternativ: pretindere/primire/acceptarea promisiunii/omisiunea respingerii promisiunii, respectiv prin pretindere/primire/acceptare de promisiuni. Este adevărat că sub acest aspect există neconcordanţe între declaraţiile inculpaţilor P. şi cele ale inculpatului V., fiecare încercând să sugereze că cealaltă parte a avut iniţiativa săvârşirii faptei, aspect ce urmează a fi clarificat cu ocazia continuării cercetărilor şi care poate fi avut în vedere, eventual, doar la individualizarea judiciară a pedepsei în cazul în care se va dispune trimiterea în judecată şi condamnarea.

 

C. În cursul lunii ianuarie 2013, D. V., judecător la Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a penală, a acceptat promisiunea remiterii sumei de 10.000 euro, de la învinuita P. D. pe care ulterior, aceasta din urmă a obţinut-o cu ajutorul învinuitului P. D.-C., iar în dimineaţa zilei de 21.01.2013, a primit de la aceeaşi învinuită respectivul folos, lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorului S.C.I., membru în completul C8R al Tribunalului Bucureşti, pentru a-l determina pe acest magistrat să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului N.D.

Indicii referitoare la acest act material rezultă din mijloacele de probă administrate.

……

D. în cursul lunii februarie 2013, D. V. şi C. A. A., prin intermediul numitului V. S., au acceptat promisiunea remiterii sumei de aproximativ 150.000 euro, de la o persoană rămasă neidentificată, lăsând să se creadă că au influenţă pe asupra judecătorilor învestiţi în compunerea completului de judecată C7R, al Tribunalului Bucureşti, Secţia a II-a Penală, pentru a-i determina pe aceştia să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului N.D. 

Această faptă a fost săvârşită pe fondul primului eşec, demersurile de eliberare, din starea de arest preventiv, a inculpatului N.D., continuând cu prilejul judecării unui nou recurs, în ziua de 11.02.2013, de către Tribunalul Bucureşti, în dosarul nr. …, indicii rezultând din mijloacele de probă administrate.

……

Inculpatele C. şi D. au invocat prin intermediul apărătorilor faptul că primirea sumelor de bani pentru a influenţa colegii de la Tribunalul Bucureşti în vederea punerii în libertate a inculpatului N.D. nu este logică în condiţiile în care anterior cele două inculpate au făcut parte din chiar completul investit să soluţioneze recursul acestuia, cale de atac ce a fost respinsă. Judecătorul constată că din probele aflate la dosar rezultă că inculpata D. a oferit explicaţii cu privire la imposibilitatea soluţionării în mod favorabil a acelui dosar şi a restituit suma de bani primită.

Astfel, din convorbirea interceptată purtată în seara zilei de 21.01.2013 şi din declaraţia inculpaţilor Petre rezultă că  D. V. i-a restituit, la locuinţa sa, avocatului P. D.-C. suma de 55.000 euro. Cu prilejul acestei întâlniri, judecătorul D. V. a oferit mai multe explicaţii pentru faptul că îşi onorase promisiunea, de a soluţiona în mod favorabil recursul formulat de N.D.

Astfel, o primă explicaţie a fost aceea că judecătorul C. A. A. ar fi fost „atenţionată”…., cu privire la faptul că în penitenciar exista deja zvonul că N.D. va fi eliberat şi că ar fi bine „să aibă grijă”. Pe de altă parte, colegele de complet … ar fi fost nemulţumite de cuantumul sumei oferite prin intermediul soţilor P., în condiţiile în care oferta primită prin intermediul grefierului V. S. a fost net superioară.

…..

Totodată, faptul că în mod real ar fi fost îndeplinite condiţiile legale de punere în libertate a inculpatului N.D. nu exclude săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi de trafic de influenţă, pentru ambele existând posibilitatea a fi săvârşite în scopul determinării funcţionarului de a-şi îndeplini în mod corespunzător atribuţiile de serviciu.

3. Cu privire la faptele de corupţie săvârşite de judecătorul D. V., cu participaţia penală a învinuiţilor  C. A.,  N. L. M. şi T. M. V., zis „M”

Cu privire la aceste fapte, indicii rezultă din mijloacele de probă administrate.

………

Implicarea inculpatei D. în săvârşirea acestei fapte până la acest moment nu rezultă din probe directe, dar identificarea acesteia s-a făcut ca urmare a referirilor la persoana ei în interceptările convorbirilor purtate de inculpata Cî., coroborate cu întâlnirea acesteia cu inculpata D. la locuinţa celei din urmă, scopul acestei întâlniri fiind confirmat de convorbirea purtată de Cî. imediat după acest moment, la întoarcerea sa acasă, cu inculpatul N., precum şi din coroborarea datelor rezultate din planificarea şedinţelor de judecată la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală cu informaţiile obţinute din supravegherea operativă, întrucât judecătorul D. V. a fost planificat în şedinţa de judecată, atât la 26.11.2012, cât şi la 27.11.2012, iar, în ziua de 28.11.2012, a plecat din Bucureşti, elemente ce confirmă susţinerile inculpatei Cî. din convorbirea cu inculpatul N.

…….

Faţă de această situaţie, T. M. V. a susţinut că ar fi trebuit restituiţi cumpărătorilor de influenţă banii pe care aceştia îi dăduseră pentru obţinerea, prin intervenţii pe lângă judecători, a unei hotărâri de punere în libertate a inculpaţilor cercetaţi în respectivul dosar. Privitor la aceleaşi foloase, C. A. i-a mărturisit făptuitoarei A.C. că a dat o parte din bani persoanei pe care şi aceasta din urmă o cunoştea ca fiind cea prin intermediul căreia face asemenea intervenţii pe lângă judecători (în condiţiile în care, potrivit actelor de cercetare aflate la dosarul nr. …, A.C. a condus-o o dată cu autoturismul său pe C. A. la locuinţa judecătorului D. V.)…

……

De asemenea, susnumiţii au considerat că nu se impune să ceară judecătorului D. V. să restituie suma de bani care ajunsese deja în posesia sa, rezultând că a fost vorba despre suma de 11.500 euro, în condiţiile în care, aşa cum reiese din cele care preced, T. M. V. a primit de la beneficiarii intervenţiei 20.000 euro, însă le-a restituit doar 8.500 euro.

…….

Din coroborarea acestor afirmaţii cu conţinutul ulterior al dialogului, astfel cum va fi prezentat în continuare, precum şi cu discuţia ambientală purtată la 07.12.2012, rezultă că suma de 30.000 euro specificată de  C. A. reprezenta folosul pe care aceasta a înţeles să îl promită judecătorului D. V. pentru traficarea de către aceasta a influenţei asupra colegilor săi magistraţi, în vederea soluţionării favorabile a celor două dosare anterior menţionate. De asemenea, din corelarea aceloraşi date cu discuţiile ambientale purtate la 29.11.2012, 01.12.2012 şi 07.12.2012, reiese  că referirile judecătorului D. V. la o anumită datorie pe care o avea faţă de  C. A. sunt justificate de faptul că asupra ei a rămas suma de 11.500 euro primită pentru traficarea influenţei, în vederea soluţionării favorabile a dosarului privind pe R.B., F.M. G. şi T. M., astfel că, întrucât nu asigurase obţinerea beneficiului dorit de cumpărătorii de influenţă, a formulat posibilitatea folosirii acelor bani pentru realizarea unei noi intervenţii de acelaşi gen, dar într-un alt dosar.

……..

Judecătorul nu poate reţine apărarea inculpatei Cî. în sensul că întâlnirile cu inculpata D. nu aveau nicio legătură cu activitatea acesteia de judecător în condiţiile în care din convorbirile interceptate rezultă că acesta era chiar subiectul convorbirilor.

În raport de acest mijloace de probă, judecătorul apreciază că în cauză există suficiente indicii de natură a duce la concluzia că este posibil ca inculpaţii D. V., C. A., N. L. M. şi T. M. V. să fi săvârşit faptele penale reţinute în propunerea parchetului cu privire la situaţia de fapt analizată.

4. Cu privire la fapta de corupţie săvârşită de învinuiţii  C. A., N. L. M.  şi C. M.

Cu privire la aceste fapte, indicii rezultă din mijloacele de probă administrate.

Denunţul formulat de către V.C. din care rezultă că aceasta a fost abordată de C. M. care i-a solicitat sprijinul pentru realizarea de intervenţii pe lângă judecători, în vederea pronunţării unei hotărâri de punere în libertate a unei cunoştinţe de-a sa (a cărei nume nu l-a menţionat), despre care a precizat că este cercetată în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

Demersul întreprins de C. M. era justificat de împrejurarea că acesta avea cunoştinţă de faptul că denunţătoarea V.C. are posibilitatea de a exercita, prin alte persoane interpuse, asemenea intervenţii pe lângă magistraţi, în condiţiile în care, în cursul anului 2011, când susnumitul se afla în stare de arest preventiv, a obţinut punerea sa în libertate, în schimbul sumei de 16.000 euro care a fost remisă succesiv, cu titlu de mită, denunţătoarei şi, apoi, învinuitei C. A. iar, în cele din urmă, o parte din acel folos a ajuns în posesia judecătorului D. V.

……..

Împrejurările invocate de către inculpaţi referitoare la cauza juridică care ar justifica remiterea sumelor de bani, atribuţiile de serviciu ale inculpatului V. referitoare la repartizarea aleatorie a dosarelor (fiind suficientă o exercitare în fapt a unor astfel de atribuţii), îndeplinirea condiţiilor referitoare la latura subiectivă a fiecărui inculpat în raport de fiecare faptă prevăzută de legea penală, urmează a fi lămurite cu ocazia cercetării penale, la acest moment existând indicii de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca inculpaţii să fi săvârşit faptele (cel puţin o parte dintre ele) pentru care Parchetul a pus în mişcare acţiunea penală. Această interpretare este în sensul jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului: în hotararile Brogan c. Marii Britanii si Murray c. Marii Britanii, Curtea a aratat ca art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritatile sa dispuna de probe suficiente pentru a formula acuzatii inca din momentul arestarii. Rolul acestei masuri trebuie sa fie acela de a permite clarificarea, sau, dimpotriva, inlaturarea suspiciunilor. Faptele care suscita banuieli nu au acelasi nivel de certitudine cu cele care permit inculparea si, cu atat mai putin, cu cele care permit condamnarea.

Referitor la cazul prev.de art. 148 alin. 1 lit.f C.p.p. Curtea, de asemenea, constată că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile stabilite de acest text de lege, atât în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile presupus a fi fost comise de inculpaţii D. V. C. A. A., C. A., N. L. M., T. M. V. şi R. I. A., mai mare de 4 ani închisoare, cât şi sub aspectul existenţei probelor că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.

În aprecierea acestei din urmă cerinţe impuse de lege, Curtea are în vedere natura şi gravitatea infracţiunilor imputate, modalitatea concretă în care se presupune că faptele au fost comise (prin acte repetate de executare, cu participarea mai multor persoane, căutând cu insistenţă modalităţi alternative de soluţionare a cauzelor penale în favoarea beneficiarilor serviciilor cumpărate, prin folosirea unor metode de natură a împiedica descoperirea şi tragerea la răspundere pentru săvârşirea faptelor), împrejurarea că, inculpatele D. şi C., deşi având un loc de muncă care implică exercitarea cu demnitate a profesiei, în scopul protejării valorilor sociale ocrotite de legea penală, au ales să se folosească de acesta pentru a crea împrejurările favorabile pentru a pretinde/primi sume de bani în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, promovând astfel un interes personal pentru a obţine în mod ilicit foloase patrimoniale, afectând imaginea instituţiei în cadrul căreia erau angajate, precum şi a justiţiei ca sistem de protecţie socială, elemente ce, coroborate, conturează ideea că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă în mod cert, în contextul dat, un pericol concret pentru ordinea publică.

La aprecierea necesităţii şi proporţionalităţii măsurii privative de libertate cu scopul acesteia, judecătorul a avut în vedere atitudinea celor două inculpate judecătoare faţă de justiţie şi de colegii magistraţi, astfel cum rezultă din convorbirile dintre ele, în care îşi manifestă dispreţul faţă de colegii care sunt „prea tâmpiţi” pentru a obţine foloase materiale din exercitarea profesiei, uşurinţa cu care acestea organizau modalitatea în care puteau ajunge la soluţionarea dosarelor penale în beneficiul cumpărătorilor de influenţă şi continuarea unor astfel de activităţi în condiţiile în care aveau indicii că erau supravegheate de organe ale statului, folosirea unor modalităţi conspirative de natură a împiedica descoperirea faptelor (întâlniri în locuri aglomerate, în interiorul unor autoturisme, prin intermediari), faptul că îşi făcuseră o obişnuinţă din a obţine foloase materiale suplimentare prin astfel de acţiuni ilicite în scop mercantil, astfel cum rezultă din convorbirile purtate între cele două judecătoare (care îşi povestesc una celeilalte despre hainele pe care le-au cumpărat cu banii obţinuţi în acest fel, precum şi despre dosarele în care doresc să se implice şi colegii judecători pe lângă care pot interveni în virtutea unor legături anterioare, de natură similară) şi din cele purtate între inculpata D. şi inculpatele P. şi Cî. (prin care prima îşi face un motiv de mândrie povestind despre alte dosare în care a avut astfel de intervenţii şi invocă chiar un „cod” al acestora), faptul că cele două inculpate erau chiar ele chemate să vegheze la respectarea legii penale în virtutea funcţiilor pe care le îndeplineau, precum şi funcţia de conducere pe care inculpata C. o avea la momentul săvârşirii unor dintre fapte (preşedinte al Secţiei a II-a Penale a Tribunalului Bucureşti, care îi permitea accesul la modalitatea de distribuire a dosarelor).

Cu privire la ceilalţi inculpaţi, judecătorul a avut în vedere perseverenţa cu care au acţionat, chiar după un prim eşec, faptul că inculpata Cî., ca urmare a numărului său de intervenţii pentru soluţionarea dosarelor, îşi construise falsa realitate în care modalitatea de soluţionare depindea de ea (vorbind despre sine ca fiind cel care dispune achitarea sau suspendarea executării pedepsei), era implicată într-un adevărat sistem de racolare a eventualilor clienţi care puteau avea nevoie de intervenţia judecătoarei D., sistem din care făceau parte şi inculpaţii N., concubinul său şi inculpatul T., faptul că inculpata R. era unul dintre auxiliarii justiţiei, având calitatea de avocat, profesie esenţială pentru buna desfăşurare a procesului penal şi că toţi, împreună, s-au folosit de sistemul judiciar pentru a obţine foloase materiale nejustificate şi pentru a împiedica buna administrare a justiţiei şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni, aspect de natură să genereze o stare de neîncredere în actul de înfăptuire a justiţiei penale în rândul opiniei publice, având în vedere şi amploarea îngrijorătoare a faptelor de acest fel cu consecinţe deosebite asupra încrederii în corectitudinea instituţiilor judiciare şi impactul negativ al faptelor de corupţie în rândul cetăţenilor.

Totodată, se impune o reacţie adecvată şi proporţională din partea organelor judiciare faţă de fenomenul corupţiei în rândul persoanelor implicate în chiar activitatea judiciară, în lipsa căreia apreciem că s-ar produce o veritabilă tulburare a ordinii publice. În consecinţă, faptele săvârşite justifică aprecierea că lăsarea inculpaţilor în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate în rândul persoanelor care respectă valorile sociale ocrotite de lege.

Deşi pericolul la ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a unei persoane nu se confundă cu pericolul social, ca trăsătură esenţială a infracţiunii, aceasta nu înseamnă că trebuie să facem abstracţie de gravitatea faptei, raportându-ne strict doar la circumstanţele personale ale inculpaţilor. Astfel, de multe ori, existenţa pericolului la ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului rezultă, între altele şi, din pericolul social al infracţiunii de care este acuzat inculpatul, de reacţia publică la comiterea unei astfel de infracţiuni, de posibilitatea comiterii chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacţii corespunzătoare faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor astfel de fapte. Prin urmare, judecătorul apreciază că strict la momentul luării arestării preventive, există suficiente elemente care să justifice o măsură privativă de libertate.

Desigur, circumstanţele personale ale inculpaţilor (care nu au antecedente penale, o stare de normalitate, de altfel, care nu poate fi invocată în favoarea inculpaţilor, în lipsa căreia nici nu ar fi fost posibilă exercitarea funcţiei de judecător, au familii, au o stare de sănătate precară) trebuie avute în vedere la evaluarea măsurii procesuale celei mai potrivite pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal şi nu numai la soluţionarea în fond a cauzei, dar astfel de circumstanţe nu determină per se o punere în libertate, care nu se este oportună în raport de criteriile analizate anterior şi de etapa de desfăşurare a anchetei penale.

Deşi s-a invocat egalitatea de tratament cu alţi inculpaţi, cu privire la care Parchetul nu a formulat propunerea de luare a măsurii arestării preventive, judecătorul apreciază că decizia de admitere sau respingere a unei astfel de propuneri trebuie luată în urma analizei individuale a fiecărui caz în parte, iar nu prin analogie cu situaţia altor persoane, fie ele cercetate în aceeaşi cauză penală. De altfel, situaţia nu este identică, luându-se în considerare participarea concretă a fiecărui inculpat, precum şi folosirea de funcţia pe care o aveau inculpatele D. şi C. în vederea săvârşirii faptelor, precum şi numărul de acte de executare şi perseverenţa în săvârşirea acestora.

În niciun caz nu se poate afirma că luarea măsurii arestării preventive încalcă prezumţia de nevinovăţie a inculpaţilor în condiţiile în care legiuitorul a permis luarea unei astfel de măsuri în acest stadiu procesual şi doar ca măsură care să asigure buna desfăşurare a procesului penal, nefiind vorba de o sancţiune penală.

Oportunitatea unei măsuri preventive neprivative de libertate, solicitate de apărătorii inculpaţilor, este evaluată prin raportare la stadiul actual al procedurii, probaţiunea fiind în stadiu incipient, iar, pe de altă parte, judecătorul apreciază că în cauză există riscul ca odată puşi în libertate, inculpaţii să poată influenţa declaraţiile coinculpaţilor care sunt angajaţi sau apropiaţi ai lor, fiind necesară şi privarea de libertate în vederea bunei desfăşurări a procesului penal, în raport de art. 136 alin. 1 C.p.p. Judecătorul nu are convingerea că interdicţia care poate însoţi măsura alternativă a obligării de a nu părăsi localitatea ca inculpaţii să îşi exercite funcţia şi să ia legătura cu inculpaţii şi martorii ar fi suficientă pentru a se asigura că declaraţiile acestora nu sunt influenţate în condiţiile în care inculpaţii au avut suficient timp pentru a-şi dezvolta o reţea de relaţii şi intermediari, după cum indică procesele-verbale de transcriere a convorbirilor interceptate şi declaraţiile coinculpaţilor audiaţi în prezenta cauză.

Cu privire la inculpatul C. M., în raport de contribuţia minoră a acestuia, care a luat legătura cu intermediari, fără a avea legătură directă cu judecătorii, pentru soluţionarea favorabilă a unui singur dosar, de lipsa de antecedente penale, judecătorul apreciază că pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal este suficientă o măsură preventivă neprivativă de libertate, care să asigure participarea sa la proces şi lămurirea cauzei sub toate aspectele.

Faţă de considerentele de mai sus, în baza art. 136, art. 143, art. 148 lit. f, art. 1491 şi urm.  C.p.p. va admite în parte propunerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ-DNA.

Va dispune arestarea preventivă a inculpaţilor D. V. şi C. A. A. pe o durata de 29 de zile de la momentul punerii în executare şi a inculpaţilor C. A., N. L. M., T. M. V. şi R. I. A. de la 15.03.2013 până la 12.04.2013.

În baza art. 1491 alin. 12 rap. la art. 146 alin. 111, art. 145 C.p.p. va lua faţă de inculpatul C. M. măsura obligării de a nu părăsi localitatea Bucureşti pe o durată de 30 de zile.

În baza art. 145 alin. 11 C.p.p., va obliga inculpatul să respecte următoarele obligaţii pe durata măsurii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la Poliţia sector 3, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art. 145 alin. 12 C.p.p., va impune inculpatului obligaţia de a nu se apropia de coinculpaţi şi de martori şi de a nu comunica direct sau indirect cu ei.

În baza art. 145 alin. 22 C.p.p. va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de acesta măsura arestării preventive.

Va dispune punerea în libertate a inculpatului C. M. dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 161 C.p.p., faţă de cele învederate judecătorului cu privire la faptul că au în întreţinere exclusivă minori, va sesiza Autoritatea Tutelară cu privire la aprecierea asupra necesităţii luării de măsuri de ocrotire faţă de minorii aflaţi în întreţinerea inculpatelor C. A. A. şi R. I. A..

DISPOZITIV

 

In baza art. 136, art. 143, art. 148 lit. f, art. 1491 şi urm.  C.p.p. admite în parte propunerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ-DNA.

Dispune arestarea preventivă a inculpaţilor D. V. şi C. A. A. pe o durata de 29 de zile de la momentul punerii în executare şi a inculpaţilor C. A., N. L. M., T. M. V. şi R. I. A.,  de la 15.03.2013 până la 12.04.2013.

În baza art. 1491 alin. 12 rap. la art. 146 alin. 111, art. 145 C.p.p. ia faţă de inculpatul C. M., măsura obligării de a nu părăsi localitatea Bucureşti pe o durată de 30 de zile.

În baza art. 145 alin. 11 C.p.p., obligă inculpatul să respecte următoarele obligaţii pe durata măsurii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la Poliţia sector 3, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art. 145 alin. 12 C.p.p., impune inculpatului obligaţia de a nu se apropia de coinculpaţi şi de martori şi de a nu comunica direct sau indirect cu ei.

În baza art. 145 alin. 22 C.p.p. atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, se va lua faţă de acesta măsura arestării preventive.

Dispune punerea în libertate a inculpatului C. M. dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art. 161 C.p.p. sesizează Autoritatea Tutelară cu privire la necesitatea luării de măsuri de ocrotire faţă de minorii aflaţi în întreţinerea inculpatelor C. A. A. şi R. I. A..

Cu recurs în 24 ore.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 15.03.2013.

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate