Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Propuneri pentru dezbateri în vederea elaborării tezelor și a noului text REVIZUIT al Constituției României
21.03.2013 | Marin VOICU

Secţiuni: Drept constitutional, Opinii
JURIDICE - In Law We Trust

* Acest material a fost supus dezbaterii publice de către ASOCIATIA „THEMIS-CASATIA” a fostilor judecatori si magistrati asistenti ai ICCJ. Autorul, prof. univ. dr. Marin Voicu, fost judecător la CEDO, membru de onoare al AOS, este președintele asociației.

I. Limitele revizuirii

A.   Potrivit art. 152 din Constitutie:

“(1)Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora”.

II. Texte care au generat disfunctii, controverse si interpretari diferite in perioada 2003-2013, dupa prima revizuire din 18-19.10.2003.

1. Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati – art. 53

2.”Autoritati Publice”, Titlul III

Art. 61, 73, 80-95

Art. 103, 105-107, 113-114

3. ”Autoritatea judecatoreasca” Cap. VI – art. 125-134

4. ”Curtea Constitutionala” – titlul V – art. 142-147

5. ”Integrarea euroatlantica” – titlul VI – art. 148-149

III. Modificari si/sau completari ale textelor Constitutiei

1.     Forma de guvernamant – republica parlamentara – art. 1 al. 2

“Forma de guvernamant a statului roman este republica parlamentara”.

2. ”Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale  – titlul II, cap. II – art. 20 – un nou alineat (3):

Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a libertatilor fundamentale si Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene au valoare constitutionala in dreptul intern al Romaniei”.

3. Dreptul de proprietate privata – art. 44

3.1. Alin. 1, teza 1 sa fie completat, astfel:

“Dreptul de proprietate si dreptul de mostenire, precum si creantele asupra statului, sunt garantate”.

3.2. Sa se introduca un nou alineat (2 bis) cu urmatoarea formulare:

Proprietatea obliga. Intrebuintarea ei trebuie sa serveasca, in acelasi timp si prosperitatea comuna” (a se vedea textul art. 14 pct. 2 din Constitutia Germaniei federale).

4. ”Restrangerea exercitiului unor drepturi” – art. 53

(1) “Exercitiul unor drepturi sau al libertatii poate fi restrans numai prin lege organica si nunai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii de drept, a sanatatii si a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti, prevenirea consecintelor unor calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

Nota: se adauga lege “organica” si ordinea “de drept” , precum si “cetatenesti” in loc de cetatenilor.

(2) ”Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica, daca urmareste un scop legitim si daca are un caracter temporar”.

Nota: se adauga: “daca urmareste un scop legitim si daca are un caracter temporar” (a se vedea art. 19 din Constitutia Germaniei Federale).

5. ”Autoritatile Publice”  , titlul III.

Se inlocuieste expresia “Autoritati Publice” cu “Puterile Publice” sau “Puterile statului”, expresie pe care o intalnim in art. 80 al. 2 din Constitutie si frecvent in alte constitutii moderne (ex. art. 20 si titlul IX din Constitutia Germaniei: “Puterea executiva”, ‘Puterea judecatoreasca”).

5.1.’Parlamentul”.

a) Art. 61 – sa se adauge alin. 3 in urmatoarea redactare: (3) “Parlamentul este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii” (preluand-se aceasa prerogative de la presedinte – art. 80 alin. 1.

b) Art. 73 – sa se adauge un nou caz de lege organica:

lit. “t” – “restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati”, situatie, in care, lit “t”, de la ultimul alineat, devine lit “u”.

5.2. ”Presedintele Romaniei”,

a) Se elimina teza a 2-a din alin. 1 al art. 80, care se preia de Parlament, in mod firesc, intr-o republica parlamentara.

b) Se elimina teza 1 din alin. 2 al art. 80, textul urmand sa continua numai o norma:

Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”.

c) textul art. 81 se reformuleaza si se adapteaza pentru situatia noua a alegerii presedintelui de catre Parlamentul Romaniei,

d) ”Mandatul Presedintelui Romniei este de 4 ani si se exercita de la depunerea juramantului”.

e) Art. 85 – o noua redactare:

(1) “Presedintele propune Parlamentului candidatul pentru functia de Prim ministru in persoana celui desemnat de partidul sau alianta care a obtinut majoritatea parlamentara”.

f) Art. 86 si 90 sa fie abrogat

g) Art. 87 sa aiba un singur alineat cu urmatoarea formulare:

“Presedintele Romaniei poate fi invitat la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, în alte situatii”.

h) Art. 91 –  sa se inlocuiasca expresia  “incheie tratate”, cu “SEMNEAZA tratatele”.

5.3. “Guvernul”.

1. Art. 103  – alin. 1 se abroga, norma din art. 85 al. 1 fiind acoperitoare

2. Art. 104 al. 1 – sa se inlocuiasca expresia “Presedintele Romaniei” cu cea a “Parlamentului Romaniei”.

3. Art. 107 al. 3 – de asemenea, in loc de “Presedintele Romaniei” sa fie “Parlamentul Romaniei”.

5.4. Cap. VI – “Autoritatea judecatoreasca” sa fie intitulat “Puterea judecatoreasca”, iar “Sectiunea a 2-a “Ministerul Public” sa devina cap. VII, separata si dupa “Puterea judecatoreasca”.

5.5. Art. 125 (2) – expresia CSM se inlocuieste cu “Consiliul Superior al Judecatorilor”, iar la art. 126 (1, 3 si 4) se va mentiunea “Curtea de Casatie”, in loc de “Inalta Curte de Casatie si Justitie.

5.5.1. Art.  126 al. 1:

Activitatea de judecata se realizeaza prin Curtea de Casatie si prin celelalte instante judecatoresti, stabilite de lege, precum si prin Curtea Constitutionala”.

Nota: se inlocuieste termenul “justitia” cu expresia adecvata “activitatea de judecata” si se introduce Curtea Constitutionala in puterea judecatoreasca, eliberand-o de orice fel de element sau virus politic sau de alta natura (a se vedea art. 92 din Constitutia Germaniei) care prevede ca:

Puterea judecatoreasca este incredintata judecatorilor; ea se exercita de Curtea Constitutionala federala, de Curtile federale prevazute de aceasta lege fundamentala si de tribunalele de land”.

5.6. Sectiunea a 3-a va deveni a 2-a  cu denumirea “Consiliul Superior al Judecatorilor”.

5.6.1. Art. 133 alin. 1 “Consiliul Superior al Judecatorilor este garantul independentei puterii judecatorului” (si nu a “justitiei’)

5.6.2. Art. 133 al. 2 – “CSJ este alcatuit din 17 membrii:

a) 12 judecatori, alesi de adunarile generale ale judecatorilor de la judecatorii (3), tribunale (3), curtile de apel (3) si Curtea de Casatie (3),

b) 3 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptului, care se bucura de înalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat Romaniei.

c) presedintele Curtii de Casatie si ministrul justitie, ca membrii de drept.

5.6.3. Al. 3 al art. 133:

Vicepreşedintele executiv Consiliului Superior al Judecatorilor este ales pentru un mandat de 3 ani, ce nu poate fi reînnoit, dintre judecatorii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).

5.6.4. Al. 4 al art. 133:

“Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Judecatorilor este de 5 ani”.

5.6.5. Alin. 6 al art. 133 se inlocuieste cu urmatorul text:

Functia de presedinte al Consiliului Superior al Judecatorilor se exercita de drept de presedintele Curtii de Casatie”.

5.7. Art. 134 alin 1 se reformuleaza, astfel:

“Consiliul Superior al Judecatorilor propune Presedintelui Romsniei numirea in functie a judecatorilor cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii”.

5.7.1. Art. 134 al. 2 se reformuleaza astfel:

“Consiliul Superior al Judecatorilor îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În acest caz, preşedintele sau vicepresedintele executiv conduce sedinta de judecata”.

 5.8. La art. 134 sa se adauge un nou alineat:

“Consiliul Superior al Judecatrilor numeste judecatorii in funcitiile de conducere la toate instantele de judecata pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reannoit o singura data. De asemenea, Consiliul Superior al Judecatorilor numeste in functiile superioare de executie pe judecatorii care au promovat examenele organizate, potrivit legii”.

Sectiunea a 3-a “ Curtea Constitutionala”. 

1. Structura

(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.

(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 6 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

(3) Trei judecători sunt numiţi de Senat, trei deCamera Deputatilor, doi de Consiliul Superior al Judecatorilor si unul de Consiliul Superior al Judecatorilor

(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.

2. Conditii pentru numire in functia de judecator – art. 143

(1) ”Candidatii pentru functia de judecator la CCR trebuie sa indeplineasca toate conditiile cerute pentru a fi numiti judecatori la Curtea de Casatie, sa aiba o inalta competenta si reputatie profesionala si o vechime de 18 ani in functii juridice din care cel putin 10 ani in functia de judecator sau in invatamantul juridic superior”.

(2) Statutul judecatorilor Curtii Constitutionale este acelasi ca cel al judecatorilor Curtii de Casatie “   

3. La art. 146 (1)

– lit. “a” se adauga si “Consiliul Superior al Judecatorilor”

– lit. “e”, f, h – sa se elimine.

4. Textele art. 144-145 si 147 sa ramana neschimbate.

5. Cap. VII din Titlul III  – “Ministerul Public”, cu o configuratie institutionala si de statut apropiata de cea din cap. VI – “Puterea judecatoreasca.

6. Titlul VI – “Integrarea europarlamentara”, sa se elimine aceasta titulatura intrucat ambele texte , art. 148-149, sunt desuete atat aderarea la UE, cat si la NATO au avut loc de mai multi ani.

Textul trebuie sa fie unic si numai relativ la UE si raportul dreptului UE cu dreptul intern, in limitele constitutionale si fara a i se atribui o putere  supraconstitutionala (a se vedea jurisprudenta clara si constanta a Curtii Constitutionale Federale a Germaniei, a Curtii Constitutionale a Poloniei, Spaniei, Portugaliei, Cehiei, s.a.).

Ex. “Prioritatea si efectul direct al dreptului UE nu pot afecta (altera) substanta organica a statului, traditia poporului, fondul strategic cultural si fiinta sa nationala, ceeace este in acord cu prevederile din art. 3 al TUE”.

prof. univ. dr. Marin VOICU

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti