Contestație în anulare admisă. Omisiunea pronunțării asupra unei cauze de încetare a procesului penal
25 martie 2013 | Dan-Sebastian CHERTES
Într-o hotărâre recentă a Curții de Apel Cluj (dec. pen. nr. 322/R/08.03.2013, nepublicată), instanța s-a pronunțat în sensul admiterii contestației în anulare pe motiv că instanța de recurs a omis a se pronunța asupra unei cauze de încetare a procesului penal, în speță fiind aplicabil temeiul reținut de art. 10 lit. i) ind. 1 Cod pr. pen., existând o cauză de nepedepsire ce nu a fost reținută la pronunțarea hotărârii în recurs.
Succint, starea de fapt se prezintă astfel. Inculpatul P.M.G. fusese trimis în judecată, printre altele, și sub aspectul comiterii infracțiunii de favorizare a infractorului (art. 264 Cod pen.), reținându-se că l-ar fi favorizat pe inculpatul Ț.C. în încercarea acestuia de a se sustrage de la urmărire penală sub aspectul comiterii infracțiunii reținute de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002. Lăsând analiza pe fond a speței pentru un alt moment, arătăm doar că atât instanța de fond, cât şi instanța de recurs au omis să se pronunțe asupra aplicării art. 264 alin. 3 Cod pen., având în vedere că cei doi inculpați se aflau într-0 relație de rudenie, respectiv erau veri primari, fapt dovedit încă din fața instanței de fond, cu documente de stare civilă.
În aceste condiții, instanța care a judecat contestația în anulare a reținut în motivarea sa două aspecte relevante jurisprudențial:
a) Din noțiunea de „rudă apropiată” definită de art. 149 Cod pen. se desprinde concluzia că și rudele de gradul patru, respectiv verii primari, sunt astfel de rude, prin urmare și într-o astfel de situație poate fi valorificată acea cauză de nepedepsire expres prevăzută de alin. 3 al art. 264 Cod pen.
b) Simpla reținere, în considerentele hotărârii contestate, că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 264 alin. 3 și 149 Cod pen., fără a se face vreo referire exactă la probele din dosar sau la actele de stare civilă, nu echivalează cu o pronunțare efectivă asupra unui caz de încetare a procesului penal.
În lumina acestor argumente, instanța a admis contestația în anulare, a desființat în parte hotărârea contestată doar cu privire la recursul contestatorului și la omiterea aplicării art. 10 lit. i) ind. 1 Cod pr. pen. și, rejudecând recursul contestatorului, în baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d) Cod pr. pen. a admis recursul declarat și a casat sentința recurată doar cu privire la omisiunea de a dispune încetarea procesului penal pentru comiterea infracțiunii de favorizare a infractorului. Rejudecând în limitele precizate, instanța, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. i) ind. 1 Cod pr. pen., a încetat procesul penal pentru comiterea infracțiunii de favorizare a infractorului, cu privire la inculpatul contestator.
Dan-Sebastian CHERTES
avocat SERGIU BOGDAN & ASOCIAȚII
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
