Cerere de apărare a reputaţiei profesionale formulată de preşedintele CSM
25 martie 2013 | JURIDICE.ro
În şedinţa din data de 21 martie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat raportul Inspecţiei Judiciare cu privire la cererea formulată de doamna procuror Oana Andrea Schmidt-Hăineală, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat, în temeiul prevederilor legale, apărarea reputaţiei profesionale faţă de comentariile denigratoare cu privire la pregătirea sa profesională din cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” difuzate de postul Antena 3 la data de 6.01.2013, potrivit unui comunicat al CSM.
Astfel, “în urma verificărilor efectuate de inspectorii judiciari au rezultat următoarele: în dosarul penal nr. 40/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, la data de 21.02.2005, procurorul de caz Pavel Vasile a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ţigaret Nicolae, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 174 alin. 1 – art. 175 lit. i Cod penal, art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. i Cod penal cu referire la art. 176 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, art. 81 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, prin încheierea din 5 noiembrie 2004, Tribunalul Bacău a dispus arestarea preventivă a inculpatului Ţigaret Nicolae pentru perioada 5.11 – 3.12.2004, măsură ce a fost prelungită până la data de 27.02.2005.
Prin rechizitoriul nr. 40/P/2004 din 21.02.2005, verificat conform art. 264 alin. 3 Cod procedură penală, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, de prim procurorul de la acea dată, Oana Andrea Schmidt – Hăineală, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ţigaret Nicolae, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina sa.
Tribunalul Bacău, prin sentinţa penală nr. 359/D din 2 iulie 2008 pronunţată în dosarul nr. 29/110/2005, a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptelor deduse judecăţii prin actul de inculpare şi a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, achitarea inculpatului Ţigaret Nicolae pentru săvârşirea infracţiunilor în sarcina sa.
Curtea de Apel Bacău, prin decizia penală nr. 158/16 decembrie 2008 şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia penală nr. 2204/11 iunie 2009, au respins apelul respectiv recursul declarat de Ministerul Public şi a menţinut sentinţa penală nr. 359/D/2 iulie 2008.
În urma analizării soluţiei de achitare, prin referatul nr. 5982/1454/III/4/2010 din 5 mai 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia judiciară, s-a concluzionat că atât trimiterea în judecată, cât şi soluţia de achitare a inculpatului, nu sunt imputabile procurorului.
* * *
Inspectorii judiciari au reţinut împrejurarea că moderatorul emisiunii a dezbătut faptele cercetate în dosarul nr. 40/P/2004 al PT Bacău. Singurul în măsură a dispune cu privire la starea de libertate a inculpatului a fost judecătorul desemnat din cadrul Tribunalului Bacău, care a şi admis propunerea de arestare preventivă, formulată de PT Bacău.
Potrivit art. 64 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată „În soluţiile dispuse, procurorul este independent, în condiţiile prevăzute de lege”.
În calitate de prim-procuror al P.T Bacău, Oana Andrea Schmidt-Hăineală a verificat legalitatea şi temeinicia rechizitoriului şi a actelor de cercetare penală întocmite de procurorul de caz. Principiul independenţei procurorului limitează dreptul procurorului ierarhic superior de a interveni în dispoziţiile şi actele emise de procurorul de caz pe parcursul urmăririi penale.
Prin afirmaţiile făcute în cadrul dezbaterilor, jurnaliştii au depăşit limitele admisibile ale libertăţii de exprimare, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. 1 şi 6 din Constituţia României, „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile însă, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”. Totodată, dreptul la liberă exprimare nu poate fi exercitat cu încălcarea principiului independenţei judecătorului şi supunerii lui numai legii, astfel cum este statuat prin dispoziţiile art. 124 din Constituţie şi art. 2 alin. (3) din Lg. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată.
Referindu-se la restrângerea libertăţii de exprimare în scopul garantării autorităţii şi imparţialităţii puterii judecătoreşti, CEDO, în cauza „Braford contra Danemarca” a decis că „interesul de a proteja reputaţia şi a asigura autoritatea magistraţilor este superior aceluia de a permite o discuţie liberă asupra imparţialităţii acestora”.
În cauza „Pager şi Oberschlick contra Austriei” s-a statuat că „activitatea justiţiei nu poate fi discutată fără să se aibă în vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important într-un stat de drept”.
Potrivit art. 30 din Lg. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra magistraţii împotriva oricărui act care le-ar afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
Principiile independenţei şi imparţialităţii magistraţilor sunt consfinţite de art. 124 alin. 3 din Constituţia României, art. 3 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor precum şi în art. 3 alin. 2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
Convenţia de la Havana pentru prevenirea crimei şi tratamentul delicvenţilor, adoptată la Congresul VIII al O.N.U. la pct. 4 prevede că „statele veghează ca procurorii să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale în deplină libertate, fără a face obiectul unor intimidări, hărţuiri, fără a suferi ingerinţe nefondate şi fără a li se angaja, în mod nejustificat, responsabilitatea civilă, penală sau de altă natură”.
Inspectorii judiciari au concluzionat că prin afirmaţiile susţinute în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei” din data de 6 ianuarie 2013, care reprezintă o deformare evidentă a realităţilor de fapt referitoare la persoana procurorului, a independenţei şi imparţialităţii sale s-a indus, în mod indirect, ideea unei funcţionări anormale şi incorecte a sistemului judiciar. Afirmaţiile au fost de natură să creeze suspiciuni în rândul opiniei publice cu privire la probitatea profesională, independenţa şi imparţialitatea procurorului Oana Andrea Schmidt – Hăineală.
Analizând rezultatul verificărilor, în temeiul dispoziţiilor art. 30 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, şi art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea cererii de apărare a reputaţiei profesionale formulate de doamna procuror Oana Andrea Schmidt-Hăineală, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în comunicat.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
