Secţiuni » Articole
Articole autoriRNSJESSENTIALSStudiiOpiniiInterviuriPovestim cărţi
Opinii
6 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

La plecarea Monei Pivniceru
27.03.2013 | Adrian Toni NEACȘU

Mona Pivniceru a fost o prezenta extrem de discreta ca ministru al justitiei. Cu atat mai paradoxal cu cat ca judecator si membru CSM ne obisnuise cu aparitiile sale exotice si uneori chiar extravagante. Sunt memorabile scenele agresiv-guturale in care Mona parea sa puna la punct, pentru cine intelege personajul este vorba doar de modul ei de a-si expune argumentele, pe presedintele Basescu sau pe fostul ministru Predoiu.

Primele participari ale Monei Pivniceru ca membru de drept al CSM pareau a anunta schimbarea echilibrului din CSM, ministrul justitiei asumandu-si atitudini dure de respingere a incercarilor de manipulare incorecta de catre d-na Ghica a administratiei CSM. Ministerul justitiei si-a asumat in acea perioada o atitudine voluntara in relatia cu CSM, cerand permanent implicarea acestuia mai serioasa in problemele curente de administrare a justitiei si in special in ce priveste coordonarea problemelor logistice ce tineau de intrarea in vigoare a Codului de procedura civila. In acea perioada, Consiliul avea o prezenta permanenta si excesiva in spatiul public, incercand in mod evident sa arbitreze partizan conflictul major purtat declarativ in numele statului de drept.

O transformare radicala a avut loc dupa raportul pe justitie din ianuarie al Comisiei Europene. Daca pana atunci ministrul justitiei a mai incercat in cateva ocazii sa denunte public neregulile din CSM – scandalul in jurul alegerii unui procuror ca presedinte si al revocarilor unor judecatori din CSM era in floare – dupa acest moment el nu a mai contat in nici un fel. Nici macar fizic, intrucat a ajuns sa evite, cu explicatii obiective desigur, participarea la sedintele CSM sau ale sectiilor. Faptul ca mai tarziu, culminand cu zilele din urma, Mona Pivniceru a ajuns sa confirme public ca-si doreste o cariera de judecator constitutional si sa justifice asta prin truismul „administratia e grea” nu inseamna, in interpretarea mea, decat ca ea a facut si ultimii pasi inapoi pe care ii putea face.

Mona Pivniceru nu a facut fata presiunilor europene exercitate asupra ei. Cea care a dovedit-o este administratia de la Bruxelles, nicidecum cea de la Bucuresti. Oricum ar fi, mandatul Monei Pivniceru a folosit in primul rand celor ce si-au dorit tergiversarea ca strategie de a obtine avantaje politice. Ministrul justitiei a ajuns in ingrata situatie de a face fara voie jocurile celor pe care ii dispretuieste si ale caror manevre lipsite de etica le cunoaste sau le intuieste prea bine. Participarea sa la circul gasirii “procedurii cea mai buna dintre toate procedurile posibile” pentru aplicarea unor texte de lege clare ca lumina zilei arata asta.

Consider ca exact atuurile pentru care Mona Pivniceru a fost sustinuta pentru acest post sunt cele care i-au sufocat mandatul. Pivniceru era, la momentul numirii, un bun profesionist, cu background academic, neobisnuita cu ierarhiile, complet lipsita de disciplina si fara suport politic real. Mona Pivinceru avea o autoritate personala incontestabila printre judecatori, dar si o popularitate publica obtinuta facil, ca urmare a catorva interventii publice memorabile, dar lipsite de consistenta.

Consider ca urmatorul ministru al justitiei va avea un mandat infinit mai dificil decat cel al Monei Pivniceru. Politeturile formale de pana acum vor inceta, iar CSM-ul va iesi deschis la lupta, presiunile europene birocratice nemaifiind suficiente. D-na procuror Oana Schimdt Haineala nu va ezita in a-si infinge coltii in grumazul oricarui ministru slab sau ezitant. Inclestarea pentru viitorii sefi ai parchetelor se va sfarsi atunci cand combatantii vor castiga fie totul, fie vor pierde totul. D-na Haineala are aproape toate cartile in mana. A avut unele emotii prin revocarea celor doi judecatori fideli cauzei sale ca urmare a unei actiuni de igienizare morala derulata in forta de instantele judecatoresti. Cei doi se lasa insa greu de ucis si prin invocarea a diferite tertipuri au ramas in CSM fiind gata sa voteze oricand li se va cere. Actualul Consiliu este confiscat in vederea realizarii unor interese limitate vizand Ministerul Public, este concentrat pe o singura misiune, ignorand cu totul problemele cu adevarat grave din justitie.

Sunt putine sanse pentru un compromis nescandalos. Tocmai de aceea consider ca viitorul ministru al justitiei va trebui sa fie o persoana cu un profil total diferit de cel a ultimului ministru al justitiei. Poate chiar in antiteza cu acesta, adica o persoana cu greutate politica reala, cu sprijin deschis si nelimitat in Guvern, harsit in conflicte si cu rezistenta la provocarile si hartuieilile de tot felul, previzibile.

Din pacate insa, cred ca si de data aceasta vom rata momentul ca ministerul justitiei sa se dedice exclusiv, alaturi de celelalte autoritati judiciare, administrarii serioase a problemelor grave si reale dintr-un sistem judiciar ce functioneaza din ce in ce mai mult la limita avariei.

Jud. Adrian NEACȘU

Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 6 de comentarii cu privire la articolul “La plecarea Monei Pivniceru”

  1. ANONIM spune:

    Cred că și dvs., domnule Adrian Neacșu, ați ratat o bună ocazie să tăceți…
    Mona Pivniceru nu a adus niciun beneficiu magistraturii (indiferent dacă ne referim la judecători sau la procurori), dimpotrivă, în stilul ei „discret” la care faceți referire, a contribuit la învrăjbirea magistraților. Că este așa o dovedește chiar un pasaj din articolul dvs., de neconceput a fi scris acum jumătate de an, să zicem:

    „D-na procuror Oana Schimdt Haineala nu va ezita in A-SI INFIGE COLTII in grumazul oricarui ministru slab sau ezitant” Expresia subliniată vă aparține. Tragă fiecare ce concluzii se impun…

  2. Florin-Iulian HRIB spune:

    D-l Neacsu are dreptate in privinta d-nei Pivniceru ca ministru al justitiei. Dezamagirea este cu atit mai mare cu cit asteptarile erau mai mari. Ma intreb cum va presta d-na Pivniceru ca membru al CCR; daca in calitate de ministru al justitiei n-a avut taria necesara sa protejeze/eficientizeze cit de cit justitia (prin aminarea aplicarii NCPC, asa cum anuntase la sfirsitul lunii ianuarie 2013, deoarece sistemul nu era pregatit pt. implementarea acestui cod; prin recrutarea unor procurori credibili la conducerea Parchetului General, inclusiv DNA; prin denuntarea neregulilor comise de CSM – vezi aberatia detasarii d-lui Morar, pronuntata recent de sectia de procurori a CSM; etc.), cum va reusi sa tina piept presiunilor imense de la CCR, unde interesele politice sint mult mai accentuate decit la ministerul justitiei?!

    In plus, eu pastrez vie in memorie amintirea declaratiei d-nei Pivniceru de cind era la AMR, anume ca multiplele condamnari la CEDO nu sint imputabile magistratilor, ci legislativului, care face legi proaste…

    De fapt, ca sa fiu franc pina la capat, d-l T. Basecu a facut-o celebra pe d-na Pivniceru. Daca nu ar fi fost acea „inclestare” din sedinta CSM dintre d-l „prezident” si d-na judecator, aceasta din urma nu s-ar fi remarcat deloc, raminind in anonimat.

    Oricum, dupa cum au decurs evenimentele, banuiesc ca asta a fost tranzactia initiala dintre d-na Pivniceru si premier, adica: imi dau demisia din magistratura, il tin in sah pe d-l prezident, apoi plec la CCR pt. buna purtare…

  3. ANONIM spune:

    Domnule Neacsu, excelent punct de vedere. Dar inutil in sensul material al schimbarii de orice fel. Evenimentul incompatibilitatii lui Morar de astazi m-a facut sa inteleg sensul subjugarii justitiei politicului. Pentru „noi” permitem interpretari dincolo de litera legii, pentru „ei” anchete, presiuni, ruinarea carierei. Imi pare rau pentru voi judecatorii. Chiar imi pare. Daca eu, un simplu cetatean, pot face ceva pentru voi, as face. Dar nu vad cum puteti scapa din, nu presiunea, ci captura politica. Justitia este captiva politicului AZI, ACUM. Dumneavoastra, domnule Neacsu, ati putea fi doar un pai ce nu va schimba sistemul NICIODATA.

    Vreau si eu un sfat de la un jurist in legatura cu cazul Morar si CCR.
    Morar si Haineala sustin ca incompatibilitatea apare dupa momentul juramantului cand incepe exercitarea mandatului. Ba chiar exista diferend intre ei. Morar sustine ca data numirii este 9 iunie (deci data primei zile ca judecator). Haineala spune ca ar fi data depunerii juramantului (8 iunie).

    Ma duc sa vad legea 47/1992 http://www.ccr.ro/Legea-nr-471992. Mi se pare ca Haineala este mai tare ca Morar. Pacat ca nu are 18 ani de magistratura ca o numeam pe ea la CCR.

    “Art.5
    (4) Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.

    Art.62. – Numirea judecătorilor, în condiţiile prezentei legi, se poate face numai cu acordul prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupă o funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau face parte dintr-un partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a demisiona, la data numirii, din acea funcţie sau din partidul politic al cărui membru este.

    Art.63. – (1) Judecătorii Curţii Constituţionale vor depune, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, următorul jurământ: “Jur să respect şi să apăr Constituţia, îndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi fără părtinire obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
    (2) Jurământul se depune individual. Judecătorii Curţii îşi vor exercita funcţia de la data depunerii jurământului”

    Deci, pot sa inteleg din declaratia lui Morar ca el poate fi in continuare procuror pe 8 iunie in timp ce jura lui basescu. Isi va depune demisia pe 8 iunie, ora 17:00. Parea sa ignore ca legea ii permite exercitarea mandatul la CCR imediat de pe 8 iunie.

    Vedem ca in aceeasi lege, actiunea de “numire” este cea prin care Camera “numeste” judecatorul si nu data de inceput a exercitarii mandatului.

    Am vazut prin alta legislatie externa mai explicita decat asta cum ca judecatorul este nominalizat (nominated date), votat sau acceptat, numit la o data (appointment date), trebuie sa depuna juramantul in termen de cateva zile si apoi isi poate incepe mandatul efectiv (commencement of the term).

    Eu, simplist, am interpretat desfasurarea temporala a evenimentelor din legea actuala:
    1) nominalizare cu acordul subiectului, “acord prealabil dat in scris” conform legii care contine si promisiunea de demisie la data numirii
    2) interviu in comisii sau la presedinte
    3) vot in Parlament (decizie la presedinte)
    4) publicarea numirii si devenirea ei oficiala (asta este momentul in care alesul trebuie sa demisioneze) pentru ca este „NUMIREA”
    5) juramantul ce dezleaga noul judecator in actul judecatii

    Ei bine, d-na Pivniceru a trebuit sa isi dea demisia in strictul sens al legiuitorului (apartinand taberei „ei”) iar Morar profita de functia lui siluind interpretarea legala (fiind din tabara „noi”). Deci, controlul politic al justitiei este profitabil pentru tabara „noi” si frustrant pentru „ei”.

    PS. Moderator, va rog frumos sa nu moderati. Toate declaratiile persoanelor citate sunt publice, facute chiar de ei.

    • ANONIM spune:

      A rezolvat ANI cazul tragand o concluzie ce nu rezulta logic din premisele enuntate. Lasa asa, sa fie „sistematic” pentru „noi”.

      “Din interpretarea sistematică a textelor de lege, rezultă următoarele: Daniel Morar, prim adjunct al procurorului general al României, va exercita efectiv funcţia de judecător la Curtea Constituţională numai după depunerea jurământului individual. Pe cale de consecinţă, existenţa unor potenţiale stări de incompatibilitate, din perspectiva Legii nr. 47/1992, poate interveni numai de la acea dată. Dat fiind faptul că la încetarea mandatului de judecător la Curtea Constituţională persoana care avea funcţia de judecător sau procuror are posibilitatea să îşi reia activitatea anterioară numirii, rezultă faptul că şi până la data exercitării efective a funcţiei de judecător la Curtea Constituţională, persoana în cauză poate desfăşura activitatea de procuror sau judecător, fără să fie în stare de incompatibilitate”

    • ANONIM spune:

      Ei bine, ANONIM, nu înțeleg sensul afirmației făcute: „Ei bine, d-na Pivniceru a trebuit sa isi dea demisia in strictul sens al legiuitorului (apartinand taberei “ei”) iar Morar profita de functia lui siluind interpretarea legala (fiind din tabara “noi”).”

      Cum adică „d-na Pivniceru A TREBUIT sa isi dea demisia”? Nu, domnule, n-a TREBUIT deloc. Sau cel puțin nu era JURIDIC obligată să o facă. A făcut-o mizând probabil pe un joculeț politic (demisionez eu, să demisioneze și Morar). Nu i-a ieșit.

      • ANONIM spune:

        Bine, pentru MODERAT toata lumea face joculete politice. Inclusiv Valer Dorneanu care si-a prezentat si el demisia din functie la oficializarea numirii.

        Poti raspunde la intrebarea asta? In ce calitate depune Morar un juramant prevazut in art 63 pe 8 iunie? Legea spune ca doar judecatorii CCR depun juramantul. Iar decretul prezidential spune ca mandatul incepe efectiv pe 9 iunie. Interpretarea procuraturii spune ca el NU este judecator cand depune acel juramant. Deci, ce valoare are?

        MODERAT un judecator CCR: „e) să nu permită folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;”. Iar evitarea controverselor juridice ar fi trebuit sa fie o prioritate pentru el.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.