Judecătoria Sectorului 4. Cerere de liberare condiționată respinsă
28 martie 2013 | JURIDICE.ro
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORULUI 4 BUCUREŞTI-SECŢIA PENALĂ
DOSAR NR. 4121/4/2013
SENTINŢA PENALĂ NR. 754
ŞEDINŢA PUBLICĂ DE LA 6 MARTIE 2013
INSTANŢA CONSTITUITĂ DIN:
PREŞEDINTE:
GREFIER:
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluţionarea cauzei penale privind pe petentul condamnat V.S.O., având ca obiect propunere de liberare condiţionată.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns petentul, personal şi asistat de apărător desemnat din oficiu.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:
Reprezentantul Ministerului Public invocă excepţia de necompetenţă a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, solicitând declinarea competenţei de soluţionare a cauzei la Judecătoria Cornetu. Arată că cererile de liberare condiţionată se soluţionează de judecătoriile în a căror circumscripţie teritorială este situat locul de deţinere. Cu privire la Ordinul nr. 1279/C/12.06.2000 emis de Ministrul Justiţiei arată că acest ordin a fost emis în baza articolului 21 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. Prin articolul 144 alin. 1 lit. b din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, articolul 21 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, a fost abrogat în mod expres, începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 304/2004, astfel că, de la acest moment, ordinul Ministrului Justiţiei trebuie considerat abrogat implicit, un act administrativ normativ de punere în aplicare a unei legi nemaiputând produce niciun efect de la data abrogării legii respective. Depune la dosar note scrise.
Apărătorul petentului solicită respingerea excepţiei, având în vedere că nu s-a revocat ordinul Ministerului Justiţiei.
Instanţa are în vedere că Ordinul Ministrului Justiţiei 1279/C/12.06.2000 aflat în discuţie a intrat în vigoare sub imperiul Legii 92/1992, legea fiind ulterior modificată prin Legea nr. 304/2004. Instanţa consideră că Ordinul Ministrului Justiţiei a intrat în vigoare în mod legal şi îşi menţine valabilitatea şi sub imperiul legii noi din moment ce nu a fost fie revocat de organul de stat care l-a emis, fie anulat de o instanţă de judecată. Astfel, instanţa consideră că acest ordin nu ar mai putea produce efecte juridice decât în cazul în care ar fi fost fie revocat de organul de stat care l-a emis printr-o hotărâre de guvern, fie anulat cu titlu definitiv şi irevocabil de o instanţă de judecată, nici una dintre aceste situaţii nefiind îndeplinite în speţă.
Având în vedere aceste considerente, instanţa respinge excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti ca nefondată.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de liberare condiţionată ca neîntemeiată, arătând că într-adevăr condiţia executării fracţiei de 2/3 este îndeplinită, însă petentul nu a dat dovezi de îndreptare, de la prima analiză acesta nu a mai fost sancţionat dar nu a încercat să participe la activităţi pentru a obţine recompense, apreciind că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege. Solicită şi obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apărătorul petentului solicită admiterea cererii şi liberarea condiţionată a acestuia având în vedere că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 59 C.pen., petentul a executat fracţia, a participat la multe programe şi a păstrat legătura cu familia şi cu cei doi copii.
Petentul arată că în Penitenciarul Jilava sunt circa 600 de deţinuţi care beneficiază de opinia extrem de personală a reprezentantului Ministerului Public vizavi de competenţa teritorială. Petentul solicită judecătorului să îşi facă singur un bine şi să îi respingă cererea de liberare condiţionată, altfel va fi luat la întrebări de către Parchet.
I N S T A N Ţ A
Deliberând, constată următoarele:
La data de 13.02.2013 a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. de dosar 4121/4/2013 propunerea de liberare condiţionată privind pe condamnatul V.S.O.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că la data de 07.02.2013 Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce priveşte acordarea liberării condiţionate, din cadrul Penitenciarului Bucureşti-Jilava a analizat situaţia condamnatului şi a considerat, în majoritate, că acesta poate fi liberat condiţionat.
Din procesul verbal nr. 6/07.02.2013 rezultă că petentul se află în executarea pedepsei de 1 an închisoare aplicată pentru infracţiunea de şantaj prevăzută de art. 194 Cod penal prin sentinţa penală nr. 126/2012 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în baza căreia a fost emis mandatul de executare nr. 155/2012.
Executarea pedepsei a început la data de 21.06.2012 şi va expira la 01.05.2013, deoarece se scade arestul preventiv de 50 de zile; pedeapsa este egală cu 365 zile, iar pentru a putea deveni propozabil în vederea liberării condiţionate condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 243 zile, din care, în cazul în care munceşte 61 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate, şi 182 zile efectiv executate. S-a reţinut că acesta a executat de la 21.06.2012 până la 07.02.2013 un număr de 232 zile, 50 de zile de arest preventiv, i se consideră ca executate pe baza muncii prestate 32 zile, în total având 314 zile câştigate şi executate.
Potrivit art. 59 Cod penal, poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei condamnatul care a executat fracţiunea de pedeapsă prevăzută de lege, este stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale.
Petentul condamnat a executat fracţia de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, însă acest lucru nu îi conferă un drept ci doar o vocaţie la acordarea liberării condiţionate.
Liberarea condiţionată este o măsură de excepţie, care trebuie justificată temeinic de comportamentul condamnatului, de natură a crea instanţei convingerea că executarea restului de pedeapsă în stare de libertate ar conduce la atingerea scopului educativ şi preventiv al pedepsei.
Instanţa constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, întrucât condamnatul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, nu a fost disciplinat iar timpul executat din pedeapsă nu este suficient pentru îndreptarea acestuia.
Astfel, aşa cum rezultă din caracterizarea care însoţeşte procesul-verbal al comisiei de propuneri din cadrul Penitenciarului Bucureşti-Jilava, comportamentului petentului a fost unul oscilant.
Petentul nu a fost selecţionat să desfăşoare activităţi productive din motive medicale, fiind declarat inapt pentru muncă. În perioada august-noiembrie 2012 a redactat o lucrare ştiinţifică pentru care a primit 131 de credite şi pentru care i s-au considerat 32 de zile ca executate, în condiţiile art.76 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Petentul a participat la activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială organizate la nivelul secţiei de deţinere (dezbateri, activităţi de educaţie pe platforma de eLearning, program de adaptare pentru viaţa instituţionalizată, şah).
Acesta a fost recompensat o singură dată, la data de 22.11.2012, cu suplimentarea dreptului la vizită pentru implicarea în dezbateri cu caracter informativ şi instructiv pentru ceilalţi deţinuţi.
Pe de altă parte, petentul a fost sancţionat disciplinar în luna decembrie 2012, fiindu-i aplicată sancţiunea disciplinară constând în suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuală, pe o perioadă de o lună, pentru deţinerea şi utilizarea unui telefon mobil în penitenciar, comunicând cu exteriorul în alte condiţii decât cele stabilite de regulamentul în vigoare.
Instanţa constată că persoana privată de libertate se află la a doua analiză în comisie.
Condamnatul a fost discutat la data de 29.11.2012 iar prin sentinţa penală nr. 3531/20.12.2012 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 89/25.01.2013 a Tribunalului Bucureşti-Secţia I Penală, a fost respinsă propunerea de liberare condiţionată, întrucât acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptare.
Instanţa constată că de la momentul respingerii primei cereri şi până în prezent nu au intervenit schimbări semnificative în ceea ce priveşte situaţia petentului iar acesta nu a depus eforturi în vederea reintegrării sociale.
Se observă de asemenea că în această perioadă petentul nu s-a evidenţiat cu nimic, nu a dat dovezi de îndreptare, nu a fost recompensat şi nu a participat la programe educative.
Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate conduce în mod automat la liberare condiţionată, instituţie juridică care de altfel ar trebui să garanteze cel puţin teoretic că petentul condamnat odată pus în libertate nu îşi va mai continua comportamentul infracţional. Acesta nu a dovedit prin atitudinea avută că scopul educativ şi preventiv al pedepsei a fost atins în ceea ce îl priveşte.
Nu în ultimul rând, nu trebuie omis faptul că petentul este cercetat şi în alte cauze penale şi este condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracţiunea de favorizarea infractorului într-un alt dosar (cauză aflată în căile de atac prevăzute de lege), pedeapsa pe care o execută în prezent fiind contopită cu această pedeapsă privativă de libertate.
Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază că la acest moment este nevoie de executarea în continuare a pedepsei în vederea atingerii scopului educativ şi preventiv prevăzut de art. 52 Cod penal, urmând să respingă ca nefondată propunerea de liberare condiţionată privind pe condamnatul V.S.O.
Conform art. 450 alin. 2 Cod procedură penală, ţinând seama şi de data la care va expira durata pedepsei, instanţa va stabili un termen de reiterare a cererii la 08.04.2013 (2 luni de la data analizei în comisie), termen considerat ca fiind necesar pentru reanalizarea condiţiilor legale de acordare a liberării condiţionate.
În baza art.192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul pentru asistenţa juridică din oficiu, în cuantum de 100 lei, se va plăti conform Protocolului încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
În baza art. 450 alin. 2 Cod procedură penală, respinge ca nefondată propunerea de liberare condiţionată privind pe condamnatul V.S.O. (fiul lui, născut la în, CNP).
Fixează termen de reiterare a cererii la data de 08.04.2013.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul pentru asistenţa juridică din oficiu se plăteşte conform Protocolului încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.
Cu drept de recurs în termen de 3 zile de la pronunţare pentru procuror şi de la comunicare pentru petentul condamnat.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 6 martie 2013.
PREŞEDINTE GREFIER
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
