Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
Banner BA-01
Servicii JURIDICE.ro
Banner BA-02
Drept penal Flux informații

Livia Doina Stanciu: Corupţia este un fenomen perfid

2 aprilie 2013 | JURIDICE.ro

Jud. dr. Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, si jud. Mirela Sorina Popescu, de la Secţia Penală a ICCJ, au participat, în perioada 28–29 martie 2013, la Conferinţa anuală anticorupţie, ale cărei lucrări au avut loc la Palatul Parlamentului (Sala Drepturilor Omului), potrivit unui comunicat al ICCJ.

La eveniment au fost dezbătute, în principal, aspecte privind stadiul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012–2013, analiza bunelor practici dezvoltate şi a principalelor măsuri care urmează să fie luate în anul 2013. La eveniment au participat reprezentanţi ai tuturor instituţiilor publice implicate în implementarea SNA, respectiv, Parlament, Guvern, sistem judiciar, precum şi parteneri din mediul de afaceri şi societatea civilă.

Textul alocuţiunii:

„Este o mare onoare şi o deosebită plăcere pentru mine să particip la lucrările acestei conferinţe şi, mai ales, să mă adresez dumneavoastră într-o problematică atât de importantă, vitală pentru societatea noastră şi,  din păcate, încă actuală: necesitatea intensificării eforturilor luptei împotriva corupţiei.

Nu o să vă spun nimic nou prin faptul că fenomenul corupţiei reprezintă un flagel deosebit de grav pentru orice societate, favorizând interesele unor particulari, mai ales în aria economică, cu afectarea implicită a intereselor colective, prin însuşirea, deturnarea şi folosirea resurselor publice în interes personal, ocuparea unor funcţii publice prin relaţii preferenţiale, încheierea unor tranzacţii prin eludarea normelor morale şi legale.

Diversificarea continuă a formelor de manifestare a acestui fenomen, împreună cu tendinţele de globalizare, fac din corupţie o adevărată ameninţare la adresa democraţiei şi a securităţii statului.

Cu câţiva ani în urmă, ţara noastră a păşit, credem noi, pe calea ireversibilă a combaterii corupţiei, adoptând legi, ratificând convenţii, creând structuri specializate şi apelând la instituţii şi organisme internaţionale cu expertiză în acest domeniu.

În pofida unei evoluţii mai lente decât fusese iniţial preconizată, România a obţinut în ultimii 2-3 ani, treptat, dar sigur, rezultate în combaterea corupţiei, rezultate care sunt, de altfel, reţinute ca atare în ultimele rapoarte întocmite de Comisia Europeană în ceea ce priveşte evoluţiile înregistrate de ţara noastră în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Toate aceste rezultate ne îndreptățesc să afirmăm că România este o ţară care a abordat combaterea corupţiei într-un mod sistematic, cu un cadru legislativ şi instituţional coerent, stabil de-a lungul timpului, care începe să-şi arate roadele.

Onorată asistenţă,

Mă aflu în faţa dumneavoastră azi, în calitate de preşedinte al celui mai înalt for jurisdicţional naţional: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, potrivit Constituţiei, poartă principala responsabilitate în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în România.

Rolul instanţei supreme conferit de dispoziţiile constituţionale în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei îi oferă, implicit, acesteia o poziție aparte în cadrul construcţiei instituţionale dedicată luptei împotriva corupţiei.

Conştientă de importanţa rolului jucat în cadrul procesului de combatere a corupţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat în mod deosebit invitaţia adresată de Ministerul Justiţiei de a participa la implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pe perioada 2012 – 2015, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 215 din 20 martie 2012, precum şi de a participa în viitorul mecanism de monitorizare al acesteia.

Mai mult, propunându-şi să acţioneze complementar şi conjugat cu celelalte instituţii publice ce au responsabilităţi în domeniul justiţiei, pentru a întări integritatea în sistemul judiciar, ca parte a unui efort coordonat în cadrul noii strategii naţionale anticorupţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin preşedintele său, a semnat la data de 25.10.2012, alături de preşedintele CSM şi de prim-adjunctul Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Declaraţia comună a Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Ministerului Public de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al Strategiei Naţionale Anticorupţie.

Doamnelor şi domnilor,

Vreau să profit de prezenţa mea la această conferinţă pentru a vă asigura de faptul că dincolo de implicarea în derularea proiectelor şi strategiilor adoptate în domeniul luptei anticorupţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instituţie aflată în vârful sistemului judiciar din România este, mai mult ca niciodată, conştientă de faptul că integritatea acestui sistem reprezintă cheia de boltă a reuşitei luptei împotriva flagelului corupţiei, care a măcinat de prea multă vreme societatea românească.

Integritatea sistemului judiciar se construiește pe profesionalismul, dar mai ales pe moralitatea judecătorilor şi procurorilor, repere fără de care nu putem beneficia de încrederea semenilor noştri în actul de justiţie înfăptuit. În acelaşi timp, principiul fundamental al cooperării judiciare în cadrul Uniunii Europene, concretizat, spre exemplu, în recunoaşterea reciprocă a hotărârilor judecătoreşti este, la rândul său, fundamentat pe încredere, astfel încât, un deficit de încredere are repercusiuni directe asupra capacităţii României de a funcţiona ca partener cu drepturi depline în cadrul Uniunii.

Iată de ce este atât de important ca fenomenul corupţiei să fie stârpit în primul rând din cadrul sistemului judiciar, acesta fiind, de altfel, şi motivul pentru care am apreciat că implicarea instanţei supreme, alături de celelalte instituţii publice ce au responsabilităţi în domeniul justiţiei în implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, este mai mult decât necesară, ea venind în completarea tuturor celorlalte mecanisme interne specifice sistemului de justiţie, prin care este asigurată menţinerea integrităţii acestui sistem.

Eradicarea corupţiei din sistemul judiciar este cu atât mai importantă cu cât acest sistem asigură în cele din urmă, prin aplicarea sancţiunilor legale, finalizarea eforturilor întreprinse de toate celelalte structuri ale societăţii democratice, în combaterea fenomenului de corupţie.

Desigur, şi sub acest aspect rolul instanţei supreme este unul deosebit de important, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de ultim grad, asigurând judecarea şi condamnarea definitivă a celor mai grave fapte de corupţie şi în special a faptelor de corupţie săvârşite la cel mai înalt nivel al organizării statale.

Ca preşedinte al acestei instanţe, am avut deosebita satisfacţie să constat că în ultimele rapoarte Comisia Europeană a apreciat pozitiv eforturile depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în realizarea acestui obiectiv. Astfel, Raportul din 18 iulie 2012 a remarcat acţiunile întreprinse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie menite să accelereze judecarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, acţiuni care, în opinia Comisiei Europene, au început să remedieze una dintre problemele majore care limitează acţiunile disuasive de combatere a corupţiei. De asemenea, în acelaşi raport a fost evidenţiat, ca aspect pozitiv, faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat în cursul anului 2012 hotărâri împotriva unor persoane chiar şi când acestea  au deţinut cele mai înalte funcţii şi  au exercitat cea mai mare influenţă politică în stat.

Evidenţierea rolului pozitiv jucat de instanţa supremă, în ceea ce priveşte îndeplinirea de către România a condiţionalităţilor impuse în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, a fost făcută de către Comisia Europeană şi în cuprinsul Raportului din 30 ianuarie 2013, în cadrul căruia s-a reţinut faptul că: „Abordarea Înaltei Curţi în ceea ce priveşte dosarele de corupţie la nivel înalt a continuat să se caracterizeze printr-un grad binevenit de administrare proactivă a cauzelor. ICCJ a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt, înregistrându-se o scădere de la 28 la 10 cauze pendinte, precum şi o creştere a numărului de cauze soluţionate în primă instanţă. În dosarele în care inculpaţii au fost condamnaţi s-a adoptat, de asemenea, în continuare, o abordare mai proporţională şi consecventă a pedepselor. Rezultatul este acela că justiţia este percepută ca îndeplinindu-şi mai eficient rolul disuasiv.

Doamnelor şi domnilor,

Dacă la începutul alocuţiunii mele m-am adresat dumneavoastră în calitate de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la final vreau să vă împărtăşesc câteva gânduri în calitate de simplu judecător, care şi-a dedicat întreaga viaţă profesională ideii de dreptate şi care şi-a concentrat toate eforturile pentru asigurarea supremaţiei legii în cadrul tuturor relaţiilor sociale.

Corupţia este un fenomen perfid, de natură a ataca una din cele mai importante valori ale unei societăţi: încrederea în instituţiile statului şi, nu în ultimul rând, chiar încrederea în semenii noştri.

Aşa  cum menţionam şi la începutul acestei intervenţii, încrederea este una din pietrele de temelie pe care se bazează construcţia statului democratic şi, în cadrul acestuia, în special construcţia sistemului judiciar. Fără această temelie întregul eşafodaj se prăbuşeşte.

Singura soluţie pe care  personal, ca profesionist al dreptului de peste 30 de ani, o văd viabilă, în ceea ce priveşte procesul de reconstruire a încrederii populaţiei în capacitatea statului de a asigura buna îndeplinire a funcţiilor sale democratice, este aducerea la lumină a celor mai ascunse şi, eventual protejate, fapte de corupţie, şi mai ales aplicarea corectă, dreaptă dar şi intransigentă a legii tuturor celor care se fac vinovaţi de săvârşirea unor astfel de fapte.

Iată de ce am susţinut întotdeauna că nimeni, dar absolut nimeni nu poate fi protejat atunci când încalcă legea. Toţi trebuie să răspundem în mod egal în faţa legii. Nimeni nu poate fi mai presus de lege.

Corupţii şi corupătorii mizează pe nepăsarea celor din jur, pe tăcerea ori complicitatea  acestora. În acest context, mulţi corupţi sau corupători se grăbesc să acuze pe toată lumea de corupţie. O vină colectivă nu poate, însă, exista, pentru că ea ar duce la anularea responsabilităţii.

Justiţia are datoria să ne ferească de eroarea unei astfel de percepţii. Trebuie să arătăm cine sunt corupţii, cine sunt corupătorii şi să identificăm cu certitudine vinovaţii.

Justiţia, însă, nu poate şi nu trebuie să rămână singură în acest demers. Lupta împotriva corupţiei trebuie dusă la nivelul tuturor celorlalte instituţii ale statului, şi nu numai. Ea trebuie să implice deopotrivă sectorul public, cât şi cel privat, ea trebuie dusă la nivel instituţional, dar şi individual, de către fiecare cetăţean român în parte.

Cred cu tărie că lupta împotriva corupţiei trebuie să însemne o atitudine obligatorie din partea fiecăruia dintre noi în faţa oricărui caz de activitate lipsită de legalitate şi integritate, căci acestea, în cele din urmă, au, inevitabil, drept efect compromiterea aspiraţiilor noastre ale tuturor spre o societate mai bună, mai dreaptă, mai paşnică şi mai prosperă din punct de vedere economic, societate în care avem dreptul să trăim atât noi, cât mai ales copiii noştri.

În final, vreau să vă mulţumesc pentru atenţia pe care mi-aţi acordat-o şi să doresc succes lucrărilor acestei conferinţe, care, cu siguranţă, va asigura nu doar o estimare cantitativă şi calitativă a activităţilor noastre comune, dar va contribui şi la identificarea unor priorităţi pe termen scurt şi mediu în lupta, pe care este atât de important să o ducem împreună,  împotriva flagelului corupţiei.”

Citeşte mai mult despre , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

 
Homepage J JURIDICE   Cariere   Evenimente   Dezbateri   Profesionişti   Lawyers Week   Video
 
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Sustenabilitate
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi
Drept maritim
Parteneri ⁞ 
Specialişti
Arii de practică
Business ⁞ 
Litigation ⁞ 
Protective
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul sportului
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note şi studii juridice ISSN
Note de studiu ⁞ 
Studii
Revista revistelor
Autori ⁞ 
Publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională a României
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Dezlegarea unor chestiuni de drept
Recurs în interesul legii
Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
Curţi de apel
Tribunale
Judecătorii
Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Flux noutăţi
Selected
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi
RSS ⁞ 
Publicare comunicate
Proiecte speciale
Cărţi
Condoleanţe
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Poezii
Povestim cărţi
Poveşti juridice
Războiul din Ucraina
Wisdom stories
Women in Law

Servicii J JURIDICE   Membership   Catalog   Recrutare   Talent Search   Comunicare   Documentare   Evenimente   Website   Logo   Foto   Video   Partnership