Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti

AMR ref. procedura numirilor la DNA şi PICCJ
04.04.2013 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Comunicate parchete, Content, Drept penal
JURIDICE - In Law We Trust

Asociaţia Magistraţilor din România a dat publicitaţii următorul comunicat adresat premierului şi preşedintelui României:

„Asociaţia Magistraţilor din România îşi manifestă îngrijorarea şi totalul dezacord faţă de poziţiile adoptate în ultimele zile de puterea politică, prin implicarea într-o procedură de numire – netransparentă – pentru funcţiile de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

În acest context, propunerea ministrului justiţiei – cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii şi numirea realizată de Preşedintele României în aplicarea dispoziţiilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată, coroborat cu art. 40 alin. 1 lit. h din Legea nr. 317/2004 republicată, nu poate să facă abstracţie de prevederile existente la nivel european şi internaţional privind statutul magistraţilor.

Afirmaţiile aparţinând, pe de o parte, Primului Ministru, iar pe de altă parte, Preşedintelui României, lasă să se înţeleagă faptul că, pentru ocuparea acestor funcţii, nu va fi continuată procedura declanşată – absolut legal – la data de 17 septembrie 2012 de ministrul de justiţie din acel moment, şi nici nu va fi utilizat un alt proces, deschis şi transparent, prin care  persoanele ce urmează a fi numite la conducerea Ministerului Public şi a DNA să fie alese dintr-un număr suficient de mare de candidaţi, de o înaltă calitate profesională – aşa cum s-a reţinut şi în Recomandările formulate de Comisia Europeană în ultimul Raport privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, din 30.01.2013.

Discursul public conduce la concluzia că, în ceea ce priveşte sistemul judiciar, pe segmentul amintit, urmează a se realiza un acord de compromis, ajungându-se la efectuarea unor nominalizări agreate politic, în absenţa oricăror criterii obiective care să se înscrie în spiritul legii, la adăpost de încercările de subordonare a justiţiei.

Reamintim celorlalte două puteri în stat că principiul constituţional pe baza căruia justiţia stă alături de ele este acela al separaţiei şi nu al subordonării funcţionale, iar în ceea ce priveşte locul şi rolul pe care-l ocupă aceasta în cadrul statului de drept, el nu este – în niciun caz – cel de pe urmă.

Astfel, „Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii”, confirmate de Adunarea Generală a ONU, respectiv Principiul 4 pct. 13 statuează că:„promovarea judecătorilor, acolo unde un astfel de sistem există, trebuie să se întemeieze pe factori obiectivi, respectiv competenţa profesională, integritatea şi experienţa lor”.

Carta Europeană privind statutul judecătorilor defineşte criteriile de promovare exclusiv ca fiind calităţile şi meritele constatate în exerciţiul funcţiei, apreciate prin mijloace de evaluare obiective, evaluare ce trebuie să constituie obiectul unei discuţii cu cei interesaţi.

Dat fiind că, în sistemul nostru de drept, noţiunea de magistrat are un sens larg, în cuprinsul acesteia fiind incluşi şi procurorii, exigenţele promovării pe criterii obiective privind competenţa profesională, integritatea şi evaluarea acestora trebuie să stea şi la baza numirii lor în funcţiile amintite, fiind exclusă – din acest considerent – orice încercare de asumare politică.

Menţionăm aici prevederile art. 15 din Statutul universal al judecătorilor, potrivit cărora, în ţările în care membri Ministerului Public sunt asimilaţi judecătorilor, prevederile Statutului le sunt aplicabile şi acestora,  mutatis mutandis, ţinându-se cont de natura funcţiei lor.

Mai mult decât atât, toate afirmaţiile sau propunerile şefului statului, ori ale Primului Ministru – aduse în spaţiu public – privind modul în care vor fi făcute numirile, insistenţa nominalizării unor anumite nume care nu au nicio confirmare valorică în interiorul sistemului,  sunt de natură să declanşeze un blocaj de legitimitate a persoanelor ce vor fi desemnate în funcţiile de conducere, cu efecte juridice negative şi implicaţii majore asupra întregii societăţi. Justiţia nu poate exista în afara legii şi în absenţa încrederii cetăţenilor, iar maniera în care este evocată procedura de desemnare a celor care vor conduce parchetele nu numai că nu consolidează statul de drept, dar este în măsură chiar să-l compromită.

Părăsind o formulă transparentă, agreată  de toţi factorii implicaţi în reforma  sistemului  judiciar, în favoarea unei proceduri lipsită de obiectivitate, politicul nu face decât să intervină înaintea oricăror modificări  legislative  şi să recunoască cele reţinute în Hotărârea 1 din  22  mai 1998 pronunţată de CEDO în Cazul Vasilescu împotriva României (53/1997/837/1043), prin intermediul căreia România  a fost condamnată  pentru  încălcarea art.6 alin.1 din Convenţie, întrucât procurorul nu poate fi asimilat niciodată noţiunii de ,,tribunal”, întrucât funcţionează pe baza principiului subordonării ierarhice, sub autoritatea  ministrului justiţiei, motiv pentru care nu se poate bucura de plenitudine de jurisdicţie, precum independenţa faţă de executiv.

Asociaţia Magistraţilor din România reaminteşte factorilor decizionali că nu este posibil să ignore rolul major al puterii judecătoreşti în societate, dar şi faptul că ea nu poate exista, ca atare, dacă dimensiunea independenţei sale nu este una reală. Pentru a atinge acest obiectiv este absolut necesară protejarea justiţiei împotriva oricăror atacuri distructive, lipsite de fundament, mai ales că magistraţii sunt ţinuţi la obligaţia de rezervă, care-i împiedică să reacţioneze într-o anumită situaţie (Cazul Prager şi Oberschlick împotriva Austriei – 1995).

Asociaţia Magistraţilor din România urmăreşte cu interes dezbaterile publice referitoare la numirile în funcţii la nivelul parchetelor şi precizează că nu înţelege să achieseze la poziţia adoptată de factorul politic în această problemă, urmând să efectueze de îndată toate demersurile pe care le găseşte de cuviinţă, în situaţia în care justiţia va face obiectul unor tranzacţii ori altor înţelegeri inacceptabile pentru conduita unui stat de drept, aşa cum se doreşte să rămână România.

De asemenea, sunt de netolerat părerile enunţate de şeful statului, potrivit cărora asociaţiile magistraţilor au acţionat în procedura de revocare a doi membri CSM conform unor interese străine statutului şi convingerii lor. Revocarea membrilor CSM a fost rezultatul voinţei judecătorilor şi nu al asociaţiilor profesionale ale acestora, ea desfăşurându-se în mod democratic, conform dispoziţiilor legale în vigoare, în baza cărora – după o evaluare a activităţii celor doi membri – s-a apreciat, prin vot liber exprimat, că membrii aleşi nu le mai reprezintă interesele.

Orice alte scenarii prezentate nu reprezintă decât simple speculaţii, fără nici cel mai mic corespondent în realitate, iar aşa-zisele critici aduse de Preşedintele României unui proces garantat de lege au depăşit cu mult limita unei normale libertăţi de exprimare, indispensabilă democraţiei constituţionale.

Întrucât independenţa puterii judecătoreşti este garantată prin Constituţie, este imperios necesar să existe şi o protejare efectivă, în sens constituţional, împotriva atacurilor şi denigrărilor – de orice natură ar fi ele. Tocmai în condiţiile în care magistraţii sunt – de cele mai multe ori – lipsiţi de un drept efectiv la replică în legătură cu rolul şi locul pe care trebuie să-l ocupe în cadrul ordinii statului de drept, este esenţial ca ei să poată conta, în îndeplinirea atribuţiilor pe care le au,  de un tratament nediscriminatoriu, bazat pe obiectivitatea celorlalte puteri ale statului, dar şi pe lipsa de părtinire a şefului statului.

În concluzie, AMR solicită preşedintelui României şi Primului Ministru revenirea asupra declaraţiilor de intenţie în ceea ce priveşte procedura de numire în funcţiile de conducere la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întrucât orice implicare politică a justiţiei, fundamentată pe înţelegeri meschine, dincolo de orice închipuire, raportat şi la timpurile pe care avem pretenţia că le trăim, nu face decât să genereze, pe plan intern, un dezechilibru între puterile statului şi un blocaj instituţional, iar în plan internaţional va condamna – pentru totdeauna – România la o lipsă de respect şi de recunoaştere a sa ca stat de drept.

Cu înaltă consideraţie,

Preşedinte interimar al Asociaţiei Magistraţilor din România
Jud. conf. univ. dr. Dan SPÂNU”

Cuvinte cheie: , , , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti