« Flux noutăţi
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateCyberlawDrept comercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiMalpraxis medicalProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrepturile omuluiDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
 

Reprezentarea părților în procesul civil în reglementarea NCPC
08.04.2013 | Tiberiu PATANCIUS

JURIDICE - In Law We Trust Monitor Dosare

Odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila, se pot distinge doua categorii principale de noutati in reglementare, prezentul material limitandu-se la o enumerare stricto-sensu a acestora:

a) Principalele modificari in ceea ce priveste reglementarea reprezentarii procesuale sunt:

– Instituirea obligativitatii reprezentarii prin avocat a mandatarului, in fata primei instante si a celei de apel, in vederea punerii de concluzii atat asupra exceptiilor de procedura cat si privitor la fondul cauzei. Aceasta norma imperativa se aplica, potrivit reglementarii art. 83 alin. 1 NCPC, atat in etapa cercetarii procesului, cat si in aceea a dezbaterilor. Asadar, in cazul in care partea-persoana fizica este reprezentata de un mandatar neavocat si care nu indeplineste cumulativ conditiile de a fi licentiat in drept si ruda pana la gradul al II-lea inclusiv a reprezentatului, aceasta reprezentare „poate avea loc numai in fata primei instante si a celei de apel”. Chiar si in aceste etape procesuale, „mandatarul nu poate pune concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului decat prin avocat, atat in etapa cercetarii procesului, cat si in etapa dezbaterilor”.[1]

– Reducerea sferei mandatarilor persoanelor fizice care, indeplinind conditia de a fi licentiate in drept si in calitate de rude ale partii, pot primi mandat ad litem in vederea reprezentarii: spre deosebire de vechea reglementare este permisa aceasta modalitate de reprezentare numai rudelor de pana la gradul II inclusiv (art. 83 alin. 2 NCPC).

– In ce priveste faza procesuala a recursului, art. 83 alin. 3 NCPC reglementeaza obligatia pentru persoanele fizice de a fi reprezentate – sub sanctiunea nulitatii – numai prin avocat “atat la redactarea recursului cat si la sustinerea lui”. Asadar, partile nu pot sa se reprezinte nici singure, nici prin mandatar – cu exceptia ipotezelor in care partea este licentiata in drept sau mandatarul partii este licentiat in drept si este ruda pana la gradul al II-lea cu reprezentatul. Prin asimilare, regulile sus-mentionate isi gasesc aplicabilitate si in caile extraordinare de atac: contestatia in anulare si revizuirea.

– Noi reglementari in ceea ce priveste partea-persoana juridica: art. 84 NCPC statueaza in mod neechivoc obligatia reprezentarii conventionale a persoanelor juridice (in sfera notiunii fiind incluse, pe langa societati, si asociatiile si alte entitati fara personalitate juridica) “numai prin consilier juridic sau avocat, in conditiile legii”. Pentru etapa recursului, conditia asistentei si reprezentarii sus-indicate este prevazuta sub sanctiunea nulitatii.

– Modificarea conditiilor de publicitate in ce priveste mandatul ad litem: art. 85 NCPC reclama forma autentica a inscrisului ce dovedeste mandatul. Spre deosebire de aceasta reglementare, art. 68 alin. 1 CPC 1865 utiliza termenul de “inscris sub semnatura legalizata”, ceea ce conducea la interpretari si chiar la acceptarea de catre instantele de judecata a unor incrisuri certificate potrivit Legii nr. 51/1995 (acestea neavand, in opinia autorului, valoarea unui inscris sub semnatura autentica).

– In ipoteza mandatului „presupus dat” avocatului ce a exercitat calea de atac in numele clientului sau, art. 87 alin. 2 NCPC reglementeaza in mod expres cerinta ca „sustinerea caii de atac se poate face numai in temeiul unei noi imputerniciri”.

b)  Diferente privitoare la procedura invocarii exceptiei lipsei calitatii de reprezentant si privind sanctiunile procedurale:

– Art. 82 NCPC consacra distinctia intre exceptia lipsei calitatii de exercitiu si exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant. Astfel, s-a dezvoltat vechea reglementare a art. 161 CPC 1865, in sensul separarii si a delimitarii dintre exceptia de fond (in cazul actului procesual intocmit de persoana lipsita de capacitate procesuala de exercitiu) si exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant – ce vizeaza numai aspectul formal, respectiv cerinta ca reprezentantul sa faca dovada calitatii sale.
S-au inregistrat insa critici la omisiunea inclusiv in actuala reglementare, de a se face inca o distinctie necesara, intre notiunea „puterii de reprezentare” si cea a „dovezii calitatii de reprezentant”, sustinandu-se pe buna dreptate ca aceasta deosebire este necesara pentru stingerea controversei inregistrate in doctrina, privitoare la regimul juridic al exceptiei procesuale reglementate in art. 161 CPC 1865 – care nu reglementa in mod diferit puterea de reprezentare (calitatea de reprezentant) si dovada de reprezentare. Aceasta operatiune de definire a fiecarei tipologii de exceptie, prezinta importanta in ceea ce priveste aplicarea sanctiunii procesuale a nulitatii: daca lipsa puterii de reprezentare („insasi calitatea de reprezentant”) – ca exceptie de fond, in principal peremptorie – poate atrage atat sanctiunea nulitatii absolute cat si pe cea a nulitatii relative (dupa caz), lipsa dovezii calitatii de reprezentant (reprezentand o exceptie de procedura – in principal dilatorie, o cerinta de forma, sanctionata cu nulitate relativa) poate fi complinita/acoperita, in conditiile art. 82 alin. 1 NCPC.[2]

– Instituirea unei obligatii pentru instanta de judecata, de a acorda un „termen scurt”, atunci cand constata lipsa calitatii de reprezentant (art. 82 alin. 1 NCPC), spre deosebire de reglementarea anterioara, potrivit careia instanta „poate da un termen” (reglementare facultativa).[3]
Aceasta modificare a reglementarii s-a impus, pentru preintampinarea unor ipoteze cum ar fi cea in care instanta de judecata, observand lipsa de la dosarul cauzei a dovezii calitatii de reprezentant privind dreptul de exercitare a actiunii, nu acorda un termen ci respingea cererea introductiva ca inadmisibila – solutie apreciata ca fiind „criticabila”.[4]

– Art. 82 alin. 2 NCPC statueaza ca exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant inaintea primei instante nu poate fi invocata pentru prima oara in calea de atac.
S-a aratat ca aceasta reglementare trebuie interpretata in sensul ca:
1) „exceptia poate fi invocata in fata primei instante oricand pana la momentul inchiderii dezbaterilor asupra fondului (…) Chiar in ipoteza in care paratul nu a formulat intampinare ori a depus intampinare cu incalcarea termenului procedural de 25 de zile de la data comunicarii cererii de chemare in judecata (…) paratul nu este decazut din dreptul de a invoca exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant;
2) instanta este in drept sa invoce din oficiu lipsa dovezii calitatii de reprezentant pe cale de exceptie procesuala, in etapa judecatii in prima instanta, pana la inchiderea dezbaterilor asupra fondului cauzei;
3) partea nu poate invoca pentru prima data in calea de atac a apelului sau a recursului ca motiv al caii de atac exercitate, lipsa dovezii calitatii de reprezentant a partii adverse in ipoteza in care nu a invocat-o in etapa anterioara judecatii caii de atac respective, fiind o nulitate care s-a acoperit in timp;
4) in ipoteza in care numai reclamatul a declarat cale de atac impotriva hotararii prin care cererea sa a fost admisa in parte, paratul nu mai este in drept sa invoce lipsa dovezii calitatii de reprezentant a persoanei care a formulat cererea in numele reclamantului, chiar daca a invocat-o in fata primei instante si s-a respins (…) in conditiile in care paratul nu a declarat cale de atac, iar partea neatacata din hotarare a dobandit autoritate de lucru judecat”.[5]

– In fine, se remarca reglementarea expresa a sanctiunii nulitatii in ipotezele incalcarii dispozitiilor art. 83 alin. 3 si 4 si ale art. 84 alin. 2 NCPC.


[1] Gabriel Boroi, Octavia Spineanu-Matei, Noul Cod de Procedura civila – comentariu pe articole, vol.I, Editura Hamangiu, 2013, p. 241.
[2] Alexandru Suciu, Exceptiile procesuale in noul cod de procedura civila, Editura Universul Juridic, 2013, pp. 478-482.
[3] Veronica Danaila, Carla Alexandra Anghelescu, Victor Horia Dimitrie Constantinescu, Exceptiile in procesul civil – jurisprudenta comentata si reglementarea din Noul cod de procedura civila, Editura Hamangiu, 2012, p. 535.
[4] Mihaela Tabarca, Exceptiile procesuale in procesul civil,  Editura Rosetti, 2001, p. 129.
[5] Gabriel Boroi, Octavia Spineanu-Matei, op. cit., p. 240.


Tiberiu PATANCIUS
Avocat, Baroul Bucuresti

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Încurajăm utilizarea RNPM - Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară

Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Monitorizarea inteligentă a dosarelor de instanţă: Monitor Dosare

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.