ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Revista de note şi studii juridice (RNSJ)
Condiţii de publicareDespre revistă
 
JURIDICE
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Medierea reduce stresul. Studiu de caz (II)
10.04.2013 | Marius VETRICI


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Revin astăzi cu un alt studiu de caz care arată implicațiile pozitive pe care le are finalizarea unui litigiu prin acordul părților și în particular prin acord de mediere.

Speța este extrasă din jurisprudența judecătoriei Sectorului 5 București, dosarul 1139/302/2011 [1], în care SC B.C. SRL este pârâtă, iar S.C. W.M. SA reclamantă. Voi detalia în cele ce urmează conținutul speței din bibliografie împreună cu cele discutate în prezent cu dna. D.B., administratorul pârâtei SC B.C. SRL.

SC B.C. SRL a închiriat un spațiu comercial pentru un magazin într-un mall de la SC W.M. SA. După aproximativ 4 ani de activitate, adică în anul 2010, vânzările SC B.C. SRL au scăzut atât de mult, încât încasările lunare nu acopereau nici măcar valoarea chiriei, care, conform contractului de închiriere, rămăsese la același nivel. SC B.C. SRL a solicitat în repetate rânduri renegocierea chiriei ca să putem exista. Ulterior, a solicitat rezilierea anticipată a contractului fără plata de penalități, însă contrapropunerea SC W.M. SA a fost să i se achite toată chiria rămasă pentru următorii 2 ani de contract pentru a rezilia contractul. În consecință, doamna D.B., administratorul firmei SC B.C. SRL a decis să părăsească spațiul comercial înainte de finalizarea contractului de închiriere, abandonând la fața locului inclusiv mobilierul. SC W.M. SRL a acționat-o în judecată pe SC B.C. SRL pentru rezilierea contractului din culpa acesteia și pentru recuperarea chiriei neachitate până la momentul rezilierii.

După mai multe înfățișări în instanță, cele două firme au intrat în mediere. În momentul când a demarat medierea, cele două părți aveau pe rol procesul 21085/3/2010, cât și alte demersuri litigioase inițiate de pârâtă. Conform doamnei administrator D.B., în cadrul acestei medieri un rol important l-au avut avocații care au asistat părțile și care au negociat condițiile în care acestea ar fi de acord să stingă litigiul. Mediatorul a fost persoana neutră și imparțială care a facilitat schimbul de oferte și negocierea pe teren neutru și, de asemenea, a menținut un cadru productiv și un ton constructiv care a permis părților să dialogheze. Din cele relatate de doamna D.B., în cadrul medierii reclamanta și-a evaluat șansele de a recupera sumele restante din acest litigiu, a luat în considerare și faptul că s-ar putea să achite cheltuieli de judecată în procesul 21085/3/2010 în care avea șanse mici de câștig și, drept urmare, s-a ajuns la un acord. Prin acest acord, din suma total datorată pentru chirie, de aproximativ 11500 euro, pârâta a achitat reclamantei 4000 de euro în 48 de ore și a renunțat la procesul 21085/3/2010. La rândul ei, reclamanta a renunțat la litigiu și la pretențiile asupra restului sumei până la 11500 euro.

În concluzie voi rezuma rezultatele acestui studiu de caz:

  1. acordul de mediere s-a respectat, iar părțile au stins litigiul imediat;
  2. ambele părți au obținut rezultate cu care au fost mulțumite: reclamanta a recuperat o parte din bani într-un termen foarte scurt și a evitat plata unor cheltuieli de judecată în procesul 21085/3/2010, iar pârâta a evitat achitarea unei sume mai mari și a fost eliberată de stresul de a fi în vreun proces;
  3. pe lângă recuperarea unei părți din datorie prin mediere, reclamanta a recuperat și taxele de timbru, în valoare de aproximativ 2600 lei;
  4. administratorul pârâtei, dna D.B., concluzionează: „am avut un stres imens, când primeam citațiile mi se făcea rău. A fost primul meu proces și primul în această firmă. Stresul e cel mai cumplit, stresul și sănătatea, pe care nu o poți cumpăra cu nici un ban”.

În prezent, doamna administrator D.B. este parte a unui alt diferend. Însă de data aceasta dumneaei intenționează să apeleze mai întâi la mediere și abia apoi, dacă medierea va eșua, va apela la judecată. Simpla asociere cu un proces reprezintă pentru doamna D.B. un stigmat. Citațiile primite îi induc un sentiment de vinovăție pe care îi e greu să-l gestioneze. Un proces în instanță este o mare sursă de stres pentru dumneaei deoarece simte că nu are nici un control asupra rezultatului. Un mediator are posibilitatea să reducă sentimentele psihologice negative asociate de un proces în instanță deoarece în cadrul medierii părțile rămân părți, nu se transformă în pârât și în reclamant. În mediere părțile sunt protejate de expunere publică, se simt în siguranță și, cel mai important, mențin controlul asupra rezultatului pe care îl vor obține prin negociere facilitată.


[1] R. Călin, S. Lungu, D. Călin, Culegere de Hotărâri judecătorești pronunțate în materia medierii. Note și comentarii, Editura Universitară, București, 2012, pp. 454-457.


dr. Marius VETRICI

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Medierea reduce stresul. Studiu de caz (II)”

  1. nu am inteles de ce avocatii celor 2 parti nu au schimbat si negociat ofertele in mod direct si a fost nevoie de mediator care fie intermediar. poate dezvoltati acest subiect.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate