Cu ce probleme se confruntă experții judiciari topografi
15 aprilie 2013 | Călin LUCACIUAsociația Profesională a Experților Topografi din România, filiala de Nord Vest, prin președintele său, ing. Călin Lucaciu, a pus în dezbatere publică unele probleme întâlnite în practica de zi cu zi a experților judiciari topografi, având în vedere intenția Ministerului Justiției de modificare a Legii nr. 208/2010 (OG nr. 2/2000), proiect în dezbatere publică până în data de 29 aprilie 2013:
„Având în vedere inițiativa celor de la Ministerul Justiției privind modificarea legislației ce guvernează expertiza judiciară, legislație care ne afectează în mod direct și pe o durată lungă, greutatea de a derula o procedură legislativă pentru a iniția o lege și a fi aprobată de Parlamentul României, se impune a ne uni eforturile pentru a propune legiuitorului aspecte procedurale care să ușureze munca expertului judiciar și să uniformizeze conceptul de expertiză judiciară în sensul armonizării acesteia în toate județele țării.
Datorită faptului că astăzi sunt cutume locale pe care un expert desemnat din alt județ s-ar putea să nu le înțeleagă, la numirea de către instanțe, din rândul experților judiciari în alte regiuni ale țării, se impune o prospectare tehnico-juridică, procedură care să nu fie acoperită financiar în decontul expertului, motiv pentru care cutumele trebuie eliminate impunându-se o practică unitară la nivelul României.
Calitatea de expert judiciar se dobândește cu dovada vechimii în profesie și a bunului renume social și profesional, motiv pentru care considerăm că expertul, prin lege, se situează în rang egal cu judecătorul care nu este în instanța de judecată în exercitarea atribuțiilor profesionale, răspunsul la cererile acestuia fiind prompt și responsabil.
În activitatea ce o desfășurăm zi de zi, o suită de probleme ce sunt legiferate în prezent nu au rezolvarea optimă.
Spre exemplu, se poate lua în considerare protocolul încheiat între Ministerul Justiției și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară prin care este reglementată metodologia de avizare tehnică a expertizei judiciare. Deși nu există un cadru legal strict prin care o instituție supervizează rezultatul cercetării expertului judiciar, prin avizul solicitat la OCPI Brașov și alte OCPI similare, se îngrădește opinia expertului, care, în loc să constate o situație juridică corelată cu o stare de fapt regăsită în teren, i se impune de către OCPI ca, la interpretarea rezultatelor, să fie luat în considerare Ordinul 634/2006 ce consideră că o limită existentă în cadastrul vechi nu poate subtraversa o construcție al cărui amplasament posibil, face obiectul litigiului pe rolul instanței (de precizat că procentul de respingeri al recepției expertizelor judiciare la OCPI Brașov depășește 90% din numărul solicitărilor, conform celor relatate de expertul judiciar Perlik Romeo).
Un alt neajuns ce merită a fi semnalat este cel dispus în art. 17 alin. 4 din Legea nr. 208/2010 prin care se precizează faptul că AVANSUL se ridică la depunerea raportului de expertiză (dacă instanța nu omite această dispoziție), altfel spus, se realizează justiție pe banii expertului judiciar, expertul fiind asimilat cu o bancă ce acordă credite nepurtătoare de dobândă.
Dacă analizăm expertiza judiciară desfășurată în cadrul unui birou de experți sau societăți comerciale, aceasta trebuie să-și modernizeze modul de lucru. Dacă inițial instanțele erau obișnuite ca aparatura din dotarea expertului să fie panglica de 50 m, azi, pentru recepția de către OCPI a expertizelor sunt necesare GPS-uri, stații totale, aparate de fotografiat, copiatoare și imprimante performante, softuri licențiate și contribuții către stat (minimum 3% din cifra de afaceri sau 16% în cadrul persoanelor fizice autorizate, plus alte contribuții la CASS) în care din suma totală prevăzută în decont, statul se îndestulează cu 45% +10% reprezentând cota Ministerului Justiției, adică aproximativ 55% din onorariu.
Niciunde în lege nu se stipulează dreptul expertului judiciar de a efectua măsurătorile în teren cu personal angajat propriu și prezentarea respectivelor cheltuieli în decont.
Personal, consider că pentru stabilirea decontului final, în vederea cenzurării acestuia de către instanța de judecată se impune stabilirea unui MODEL de decont aprobat de Ministerul Justiției în care să fie inserate cheltuielile admise și profitul net al expertului după plata tuturor taxelor către stat. În forma actuală, este la liberul arbitru al judecătorului dacă expertul merită a încasa sumele precizate în decont sau nu, și, fără nici un filtru economic, acesta are posibilitatea să-l diminueze la liberul plac.
În expunerea de motive din lege, cota de 10% din decont (de cele mai multe ori și din taxele plătite de expert) ajung la dispoziția Ministrului Justiției ca fond special. Acest fond a fost gândit în 1974 ca fiind necesar instruirii experților, dar de 23 ani nu s-a direcționat niciodată nici un leu pentru scopul amintit.
Dacă CECAR-ul nu datorează cota de 10% Ministerului Justiției, de ce nu ar fi posibil ca această sumă să fie virată în contul asociațiilor profesionale legal constituite cu reprezentare la nivelul României (APETRo spre exemplu, sau CET din România, sau oricăror altor organizații profesionale) păstrând destinația inițială – pentru instruirea experților judiciari.
Motivele imputabile expertului pentru care acesta poate fi schimbat nu sunt detaliate, acestea fiind lăsate la liberul arbitru al instanței. Un caz concret este cel din dosarul civil nr. 2507/271/2008 unde s-a dispus înlocuirea subsemnatului pe motiv că nu am prezentat confirmarea de primire al unei părți din proces care avea domiciliul necunoscut, fapt pentru care am returnat Biroului Local de Expertize suma de 1608 lei, fără a fi menționată neobligativitatea restituirii cotei de 10% reținută în contul Ministerului Justiției și cei 16% reținuți cu titlul de impozit din decontul aprobat de instanță. Menționez faptul că expertiza a fost depusă și comunicată în exemplare suficiente tuturor părților din proces.
Legislația existentă nu prevede modalitatea de aplicare a amenzilor judiciare, cuantumul până la care acestea pot fi aplicate finalizând cu măsura înlocuirii expertului. De cele mai multe ori, amenzile depășesc onorariul aprobat. Se poate propune ca amendament al propunerii legislative un cuantum maxim al amenzii cu o valoare procentuală maximă din onorariu, după care să se procedeze la înlocuirea expertului.
Dacă Legea nr. 247/2005, Titlul XIII art. 4 alin. 4 oferă posibilitatea ca pentru litigiile care vizează fondul funciar, revenirea asupra amenzilor să se poată face la depunerea expertizei cu justificarea motivată a întârzierii depunerii acesteia, actualul proiect de lege nu face precizări asupra acestui lucru.
În situațiile în care se inițiază propuneri legislative de Ministerul Justiției sau alte autorități cu competență în domeniu, considerăm că este oportună consultarea noastră la redactarea proiectelor înainte de publicarea pe site a acestora.
În situația multor experți judiciari care au atins limita pentru înscrierea ca plătitori de TVA, nu se precizează niciunde care va fi suma pe care o plătește contribuabilul pentru accederea la justiție în România. (e oare posibil ca și pentru dreptul la apărare al contribuabilului, Statul Român să impună suprataxarea cu 24%?)
Informații suplimentare: Experții doresc să centralizeze propunerile până în data de 18 aprilie. În perioada 19-21 aprilie când se desfășoară adunarea generală extraordinară a APETRo la Sibiu.
Intenția noastră, a APETRo este să colaborăm și cu celelalte asociații profesionale, ca împreună, toți experții judiciari din România să propunem și să susținem proiectul de lege de modificare a OG nr. 2/2000 cu amendamentele pe care le vom propune, întâlnire pe care preconizăm să o realizăm după ce Adunarea Generală a asociației va decide asupra amendamentelor propuse la proiectul de lege privind modificarea OG nr. 2/2000 privind reglementarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară.
În speranța că problemele considerate importante de către noi, se regăsesc ca importanță și în dreptul dvs., vă mulțumim pentru promptitudinea cu care vă implicați.
Călin LUCACIU
inginer, expert judiciar
