Despre patrie şi patriotism: „Am fost şi sunt un soldat al ţării mele”
11 aprilie 2013 | Maria BORNEA
Mă autoinvit la şueta culturală de mâine de la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti cu tema „Despre patrie şi patriotism.”
Dragilor, mă primiţi şi pe mine? Dacă da, am să vă spun o istorioară, care, pentru voi, va avea iz de poveste, dar ea este adevărată şi are legătură cu tema care se discută.
Este vorba despre generalul Leonard Mociulschi, iar episodul pe care vreau să vi-l povestesc l-am auzit de la cumnatul meu, care a fost profund impresionat de el şi îl povestea de câte ori avea ocazia.
Generalul a luptat în ambele războaie mondiale ca ofiţer al Armatei Române. În al doilea război a fost comandantul Diviziei Vânători de Munte. Tatăl meu a făcut tot războiul sub comanda lui.
După război generalul a fost închis, evident ca duşman al poporului, popor pentru care a luptat în două războaie, iar după eliberare i s-a stabilit domiciliu obligatoriu la Blaj şi a fost angajat ca muncitor necalificat la întreprinderea de gospodărie a oraşului. Cum în acea perioadă se introducea canalizarea în oraş, generalul muncea la săpat şanţuri.
Cumnatul meu era inginer şef la întreprindere şi vecin cu generalul, şi a vrut să îl protejeze, astfel că l-a invitat să lucreze în birouri, să nu mai facă muncă fizică. Generalul a refuzat şi atunci a rostit propoziţia de mai sus,care suna cam aşa: ”Am fost şi sunt un soldat al ţării mele. Şi dacă ea crede că are nevoie ca eu să sap şanţuri pentru ea, eu asta fac.” Cu toate insistenţele inginerului, generalul a refuzat protecţia oferită.
Tot oraşul îl stima pe general. Era şi un mare schior. Făcea demonstraţii de măiestrie pe cele şapte coline pe care este aşezată Mica Romă.
Din ce aluat a fost generalul? Era polonez şi a luptat cu vitejia panilor polonezi pentru patria sa de adopţie. Noi suntem doar epigoni?
Cred totuşi că majoritatea nu suntem epigoni şi că, în vremuri ca acelea în care a trăit generalul, ne-am fi comportat la fel, dar în prezent ce facem? Nu vreau să spun vorbe mari sau lozinci, este prea plin spaţiul public de lozincarzi mincinoşi şi găunoşi, dar trebuie să fim patrioţi, să fim la înălţimea faptelor generalului şi ale înaintaşilor asemeni lui. Să nu fim epigoni şi să nu ne risipim în cele patru zări. Dacă măcar pe câţiva dintre voi, faptele şi spiritul acestora vă vor ţine sau readuce acasă, ei vor fi fericiţi, şi de acolo de unde sunt vor avea grijă de noi şi de ţara noastră.
Maria BORNEA
Avocat, Baroul Arad
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
