Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilCyberlaw
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
 
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

ICCJ. Evaziune fiscală. Ascunderea bunului sau sursei impozabile
18.04.2013 | Corina CIOROABĂ, Corina CIOROABĂ


Cyberlaw - Valoarea legala a documentelor electronice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în ceea ce priveşte nedeclararea veniturilor unei persoane fizice, trebuie făcută distincţia între veniturile pentru care există atât obligaţia declarării, cât şi aceea a evidenţierii şi veniturile pentru care există doar obligaţia declarării. Astfel, pentru veniturile pentru care există atât obligaţia evidenţierii, cât şi obligaţia declarării, dacă veniturile au fost evidenţiate în actele contabile sau în alte documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, atunci nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzute în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, deoarece nu se poate spune că s-a realizat o ascundere a veniturilor impozabile în condiţiile în care organele fiscale pot lua cunoştinţă de veniturile realizate prin simpla verificare a actelor contabile ale contribuabilului, şi nici ale art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005, referitoare la omisiunea evidenţierii, deoarece veniturile au fost evidenţiate, doar că acestea nu au fost declarate. În cazul veniturilor pentru care există doar obligaţia declarării, dacă nu au fost declarate, suntem în prezenţa infracţiunii prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

În speţă, inculpatul a fost acuzat că ar fi realizat activităţi comerciale prin construirea şi vânzarea cu caracter de continuitate a unor imobile, fără a se înregistra ca plătitor de TVA, faptă care conform acuzării constituie infracţiunea de evaziune fiscală. Înalta Curte a reţinut că, în cazul în care o persoană fizică nu se înregistrează ca plătitor de TVA, evaziunea fiscală există doar dacă bunul sau sursa impozabilă au fost ascunse, nu şi atunci când autorităţile fiscale cunoşteau sursa impozabilă, întrucât persoana a înregistrat proprietăţile imobiliare la cartea funciară, precum şi la administraţia financiară şi a plătit impozitele aferente transferului proprietăţilor imobiliare, realizat prin procedura notarială. (Decizia nr. 3907 din data de 28 noiembrie 2012 pronunţată în recurs de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală)

Corina CIOROABĂ

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate