ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
Print Friendly, PDF & Email

Terorismul între realitate şi justiţie specializată
19.04.2013 | Rodica Aida POPA


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Realitatea ne confirmă mai mult ca oricând că terorismul ni se dezvăluie în forme inteligente. Altfel spus s-a maturizat odată cu persoanele implicate de la acţiunea violentă, ca de pildă explozia din apropierea ambasadei SUA din Ankara, atentat sinucigaş, la atacul violent şi brutal de  la maratonul din Boston, la  alarma falsă cu bombă la un centru comercial din Timişoara, la atacurile cibernetice la nivelul unor instituţii importante naţionale sau internaţionale.

Spaţiul mediatic evidenţiază şi ştiri de reacţie judiciară cum a fost începerea audierilor  la Guantanamo a unor terorişti implicaţi în atentatele din 11 septembrie 2001.

Subiecte sensibile, care generează, de regulă, emoţii pentru opinia publică în general şi pentru familiile victimelor în special.

Am ezitat să scriu despre terorism, ca fenomen, întrucât acesta intră în preocupările autorităţilor naţionale şi internaţionale, a unor specialişti în geopolitică, a psihologilor, sociologilor, precum şi a multor altora care încearcă demersuri analitice asupra acestui subiect mai mult sau mai puţin reuşite.

Totuşi, decid să aduc în spaţiu public câteva aspecte din perspectivă juridică asupra acestuia.

În concret mă voi opri asupra rolului judecătorilor în respectarea drepturilor omului în contextul terorismului, precum şi necesitatea specializării acestora în judecarea unor cauze ce au ca obiect acte de terorism.

Într-o societate democratică asigurarea respectării drepturilor omului este şi o prioritate juridică mai ales concretizată în actul de justiţie ale cărui garanţii procesuale dobândesc dimensiuni efective.

Terorismul pune în pericol drepturi fundamentale cum ar fi dreptul la viaţă şi integritate corporală, subminează importanţa legii şi în general democraţia impunând din partea statelor măsuri de restrângere a unor drepturi şi libertăţi individuale.

Cu toate acestea trebuie să existe un echilibru între limitarea unor drepturi ca urmare a pericolului deosebit pe care îl presupune terorismul şi respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale pe care să îl asigure cadrul legal în materie, dar şi aplicarea acestuia într-un proces echitabil în materie penală.

În contextul luptei împotriva terorismului, actul de justiţie se impune a fi specializat, din perspectiva judecătorului care presupune a avea o pregătire adecvată asupra terorismului nu numai din perspectiva conceptului, dar şi a fenomenului, ale implicaţiilor politice, sociale, precum şi asupra instituţiilor juridice, respectiv tehnicilor de investigare, dar şi garanţiilor ce caracterizează un proces ce se desfăşoară cu respectarea blocului de convenţionalitate în materie.

Fără să-mi propun să fac o analiză asupra cadrului legal, reamintesc totuşi că în România există o reglementare specială şi anume Legea nr. 535 din 25 noiembrie 2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, în al cărei conţinut sunt prevăzute norme de definire a unor termeni şi expresii arătate în mod concret, altele referitoare la instituţiile din sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului cu atribuţiile ce le revin, la măsurile privind desfăşurarea unor activităţi în scopul culegerii de informaţii, prevenirii finanţării actelor de terorism, operaţiunile financiar-bancare supuse autorizării, infracţiuni şi contravenţii.

Această lege permite judecătorului român în materie penală să facă o calificare a bazei factuale în acte de terorism circumscrise infracţiunilor prevăzute la art. 32 sau asimilate acestora  prevăzute la art. 32, ori cele de la art. 34 comise în condiţiile art. 2, cele de la art. 35, 35 referitoare la entităţile teroriste, ameninţarea în condiţiile art. 37 sau alarmarea în cele prevăzute de la art. 38 din acelaşi act normativ.

De asemenea aş dori să semnalez şi importanţa Avizului ( Opiniei ) nr. 8 ( 2006 ) a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni ( CCJE ) asupra „Rolului judecătorilor în protecţia statului de drept şi a drepturilor omului în contextul terorismului” ce conţine norme de recomandare statelor membre ale Consiliului Europei cu privire la concilierea drepturilor omului cu necesitatea de a adopta măsuri împotriva terorismului, măsuri de drept administrativ, măsuri de drept penal, dreptul substanţial, rolul judecătorului în procesele penale de judecare a terorismului, refuzul tribunalelor excepţionale, rolul judecătorului în cursul investigaţiilor, rolul judecătorului pe timpul deţinerii ( arestării preventive ), arestarea suspecţilor, detenţia postcondamnatorie, condiţiile de detenţie, rolul judecătorilor în protejarea martorilor, victimelor şi colaboratorilor justiţiei, rolul judecătorului în protecţia libertăţii de expresie şi altor drepturi şi libertăţi.

Aşadar, varietatea recomandărilor este susţinută de importanţa asupra terorismului în atenţia statelor, căruia reacţia se impune a fi diferenţiată. În acest context, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni a subliniat rolul judecătorului specializat din perspective multiple în contextul terorismului.

Astfel, în §42-§50 ale avizului, răspunsul statelor europene la cerinţa de a asigura un echilibru între securitatea împotriva terorismului şi apărarea drepturilor omului a fost refuzul de a înfiinţa tribunale extraordinare ca o reacţie la ameninţarea actuală impusă de terorism, sugerându-se ca statele să aibă încredere în structurile lor judiciare existente pentru a asigura echilibrul.

De asemenea, CCJE a apreciat că „rolul judecătorului în cauzele privind actele teroriste nu trebuie să difere de rolul pe care judecătorul îl are în judecarea oricăror altor infracţiuni şi că natura acestor infracţiuni nu justifică o derogare de la regulile obişnuite care guvernează competenţa instanţelor.”

Totodată, se „recunoaşte că circumstanţele şi necesităţile locale privind securitatea judecătorilor pot uneori justifica recurgerea la instanţe specializate competente pentru judecarea terorismului, acestea trebuind să fie formate din judecători independenţi, membri ai sistemului judiciar şi care să aplice reguli procedurale obişnuite, respectând întru totul dreptul la apărare şi, în principiu, dreptul la o audiere publică, astfel încât echitatea procesului să fie în toate cazurile garantată.”

Tot, CCJE recomandă ca „formarea profesională a judecătorilor să abordeze toate domeniile de drept penal şi financiar relevante pentru înţelegerea activităţilor teroriste, şi trebuie să implice o dimensiune internaţională cu scopul de a promova crearea de reţele judiciare care sunt esenţiale pentru schimbul de informaţii şi alte forme de cooperare transfrontalieră. Iniţiativele de pregătire ar trebui să aibă de asemenea scopul de a pune accent pe funcţia deosebită pe care o au judecătorii, care trebuie întotdeauna să păstreze un echilibru între necesitatea de reprimare a infracţiunilor şi respectul drepturilor fundamentale chiar şi atunci când este vorba despre activităţile teroriste.”

Se mai subliniază în § 40 că „în contextul dreptului penal, judecătorii au de asemenea un rol central în asigurarea faptului că un echilibru este menţinut, atât în ceea ce priveşte dreptul substanţial, cât şi dreptul procedural, între necesitatea de a descoperi şi urmăr infracţiunile de terorism şi apărarea drepturilor omului ale celor suspectaţi sau acuzaţi de astfel de infracţiuni.”

Totodată, CCJE recomandă „necesitatea respectării art. 5 § 3 şi 4 din CEDO în cazul deţinerii în timpul procesului în curs de desfăşurare sau ca urmare a condamnării persoanelor acuzate de terorism, prevederea în lege a măsurilor care aduc atingere a libertăţii de circulaţie.”

Avizul nr. 8  evidenţiază şi rolul judecătorului în protejarea martorilor, victimelor şi colaboratorilor justiţiei ( § 65-§ 73 ) prin recomandări privind protecţia victimelor actelor teroriste împotriva presiunilor sau ameninţărilor care le-ar putea împiedica să apară în faţa instanţelor, la fundamentarea soluţiei de condamnare, în sensul ca atunci când martorii sunt absenţi la înfăţişări sau sunt anonimi, neexistând posibilitatea audierii lor, condamnarea nu ar trebui întemeiată în mod exclusiv pe declaraţiile martorilor şi investigatorilor.

„Pe de altă parte, CCJE consideră că judecătorul ar trebui să ia de asemenea în calcul şi prevederile legale internaţionale, inclusiv legislaţia antiterorism, apărând situaţia victimelor infracţiunilor grave, în special când există martori în cauză. Depinde de judecător să se asigure în fiecare etapă a procedurii că toate măsurile eficiente sunt luate pentru ca presupusele victime să-şi exercite pe deplin drepturile lor, respectând în acelaşi timp drepturile acuzatului.

Atunci când puterea relevantă nu este acordată altor autorităţi sau în cazurile în care aceste autorităţi nu reuşesc să adopte măsuri adecvate, judecătorul ar trebui să poată asigura siguranţa victimelor, protecţia familiei acestora şi a vieţii lor intime, accesul la justiţie şi tratamentul echitabil, precum şi asistenţa judiciară gratuită. Aceste atribuţii nu trebuie să fie supuse niciunei limitări nerezonabile de către alte organe ale statului, din motive financiare sau de altă natură.”

Totodată, în acelaşi aviz este subliniat rolul judecătorului în protecţia libertăţii de exprimare şi a altor drepturi ( §74-§85).

Astfel, „CCJE consideră că judecătorii naţionali trebuie întotdeauna să respecte principiile fundamentale ale statului de drept, care sunt esenţiale într-o societate democratică, inclusiv libertatea de exprimare şi alte drepturi individuale. Lupta contra terorismului nu trebuie să conducă niciodată la subminarea valorilor şi libertăţilor pe care teroriştii încearcă să le distrugă, este vital pentru democraţii ca instanţele să rămână gardienii liniei de demarcaţie fundamentală care există între o societate democratică şi o societate care răspunde la aceste atacuri utilizând metodele care prin ele însele suprimă libertatea de exprimare sau încalcă alte drepturi şi libertăţi fundamentale, precum drepturile minorităţilor sau libertăţilor politice”.

„Politicienii şi mass-media au obligaţia să se abţină de a încerca să exercite presiuni şi să atace judecătorii, dincolo de ceea ce poate fi considerată ca o critică legitimă…CCJE consideră că sistemul judiciar trebuie să asigure că procesele sunt conduse de judecători de carieră pregătiţi; programe de pregătire adecvate vor ajuta judecătorii să înţeleagă mai bine conceptul de terorism şi contextul său istoric, politic şi social.”

Am simţit nevoia de a prezenta câteva recomandări din Avizul ( Opiniei ) nr. 8 pentru a putea aprecia nivelul preocupărilor europene asupra abordării terorismului, din perspectiva rolului judecătorului, care, desigur suscită un proces de reflecţie asupra reglementării interne în materie. Dar dincolo de reglementări, mă întreb cum ar trebui să fie judecătorul care judecă dosare având ca obiect infracţiuni de terorism?

Nu cred că aş putea în câteva cuvinte să creionez un profil pentru că ar reprezenta o proiecţie subiectivă, poate redusă la clişee standard asupra pregătirii specializate şi a trăsăturilor de personalitate. Aşa că las fiecărui cititor să-şi construiască propria viziune asupra dimensiunii profesionale şi umane a judecătorului nu ideal, ci concret care ar judeca asemenea cauze.

jud. dr. Rodica Aida POPA
vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate