Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 
8 comentarii

Pot fi acordate daune morale unei persoane juridice în cadrul acţiunii civile exercitate în procesul penal?
24.04.2013 | Andra-Roxana TRANDAFIR (ILIE)

JURIDICE - In Law We Trust

Problema acordării daunelor morale unei persoane juridice a fost dintotdeauna controversată. Pe tărâmul art. 54 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, o parte a doctrinei admitea că sunt supuse reparaţiei şi prejudiciile cauzate ca urmare a încălcării drepturilor sale cu conţinut neeconomic[1]. Bineînţeles, domeniul drepturilor nepatrimoniale recunoscute persoanelor juridice este restrâns la acele drepturi subiective pe care persoana juridică le poate avea  potrivit legii. Persoana juridică poate invoca, spre exemplu, nesocotirea dreptului la denumire, sediu, emblemă, marcă de fabrică[2].

Şi în jurisprudenţa civilă s-a reţinut, de multe ori, că „dispoziţiile art. 54 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoane fizice si persoane juridice nu fac distincţie între persoanele fizice sau juridice si nici nu limitează drepturile nepatrimoniale ocrotite, astfel încât este recunoscut şi dreptul persoanei juridice de a obţine daune morale pentru vătămarea oricărui drept nepatrimonial.”[3]

De asemenea, într-o altă hotărâre[4], s-a arătat că „nu se poate generaliza în sensul că prejudiciul moral nu poate fi încercat decât de o persoană fizică, chiar dacă în marea majoritate a cazurilor doar aceste subiecte de drept sunt predispuse la suferirea unui astfel de prejudiciu. Existenţa daunelor morale a fost recunoscută pentru a stabili o modalitate de reparare a suferinţelor fizice încercate sau a atingerilor aduse onoarei, demnităţii, reputaţiei, prestigiului unei persoane. Dacă aceste atribute sunt în general proprii persoanelor fizice, unele dintre ele por fi atribuite şi persoanelor juridice.”

Este însă situaţia diferită atunci când fapta ilicită este o infracţiune, iar daunele morale se solicită în cadrul acţiunii civile exercitate în procesul penal?

În jurisprudenţa penală, s-a afirmat deseori că persoanele juridice nu pot primi despăgubiri pentru pretinse daune morale, întrucât nu există un prejudiciu psihic în aceste situaţii. Astfel, într-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti s-a arătat că „este nelegală soluţia de obligare a inculpatului la plata daunelor morale către persoane juridice, acestea acordându-se numai persoanelor fizice care au suferit un prejudiciu moral de pe urma comiterii unei suferinţe.”[5]

O hotărâre recentă a Tribunalului Buzău, rămasă definitivă prin respingerea apelurilor şi, ulterior, a recursurilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 5 aprilie 2012, pare a aduce o schimbare de optică în această materie.

În această cauză[6], pentru prima oară a fost condamnată o societate comercială pentru săvârşirea a două infracţiuni de contrafacere de marcă, prevăzute de art. 83 alin. (2) rap. la art. 35 alin. (2) lit. a) şi art. 35 alin. (3) lit. b) şi c) din Legea nr. 84/1998, şi pentru o infracţiune de concurenţă neloială, prevăzută de art. 5 lit. a) din Legea nr. 11/1991.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că societatea comercială inculpată a aplicat, pe cutiile de electrozi pe care le comercializa, semnul „S. ALFA”, inspirându-se din conţinutul unei cutii de electrozi de sudură produşi de S.C. D. S.A. sub marca „S.”, reproducând identic atât sintagma „S.”, cât şi informaţiile referitoare la noxe, traduse în 12 limbi, care făceau trimitere la un site aparţinând S.F. Italia, acţionar majoritar al S.C. D. S.A. De asemenea, electrozii au fost promovaţi pe internet de către societatea comercială inculpată, sub sloganul „Electrozi s. ALFA sub licenţă suedeză, toate dimensiunile, calitate superioară celui de D. la preţ promoţional de 6 RON/kg+TVA”.

Soluţionând şi latura civilă a cauzei, instanţa a admis în parte acţiunea părţii civile S.C. D. S.A., obligând inculpaţii în solidar la 293.350 lei daune materiale şi 20.000 lei daune morale.

Astfel, cu privire la daunele morale, instanţa a considerat că acordarea unei sume de 20.000 lei cu acest titlu „este de natură a acoperi prejudiciul moral suferit prin contrafacerea mărfii şi concurenţă neloială efectuate de inculpaţi”.

Merită aşadar remarcată stabilirea, în sarcina unei persoane juridice, a daunelor morale cauzate altei persoane juridice pentru fapte de contrafacere şi concurenţă neloială, aceasta fiind, la cunoştinţa noastră, prima hotărâre judecătorească în care astfel de daune sunt acordate  în cadrul acţiunii civile exercitate în procesul penal.

Trebuie totuşi observat că, în ceea ce priveşte infracţiunea de concurenţă neloială, posibilitatea acordării de daune morale este prevăzută expres de art. 9 din Legea nr. 11/1991 (nemenţionat însă de instanţă ca temei al acordării daunelor morale). Potrivit acestui articol, dacă infracţiunea cauzează daune morale, cel prejudiciat este în drept să se adreseze instanţei competente cu acţiune în răspundere civilă corespunzătoare. Textul nu distinge aşadar după cum cel prejudiciat este o persoană fizică ori juridică. Însă, cu privire la infracţiunea de contrafacere, nu există un text similar, ceea ce conduce la ideea că daunele morale pot fi acordate indiferent de existenţa vreunei menţiuni exprese în legea specială, adică indiferent de natura faptei ilicite care a cauzat prejudiciul moral.

De altfel, în sistemul noului Cod civil, recunoaşterea drepturilor nepatrimoniale ale persoanei juridice şi posibilitatea reparării prejudiciilor cauzate ca urmare a încălcării unor astfel de drepturi sunt expres prevăzute de art. 257. Nu există, aşadar, niciun motiv pentru care aceste dispoziţii să nu fie aplicabile şi în ceea ce priveşte acţiunea civilă exercitată în procesul penal.


[1] A se vedea A. Ionaşcu, La reparation dommages moreaux en droit socialiste roumain, Revue roumaine des sciences socials, 1966, nr. 2, p. 207 şi urm.
[2] A se vedea V. Brutaru, Daunele morale în procesul penal, Studii de drept românesc, nr. 1/2009, p. 71-85.
[3] A se vedea, de exemplu, Curtea de Apel Bucureşti, Sectia a VI-a comercială.decizia nr.609/10.12.2007.
[4] A se vedea, de exemplu, Curtea de Apel Timişoara, Secţia civilă, decizia nr. 348 din 5 aprilie 2011, nepublicată, în care partea care solicita despăgubiri era o instituţie de învăţământ superior, o universitate, instanţa arătând că reputaţia şi prestigiul sunt valori morale inerente acesteia şi care, împreună cu calitatea actului de învăţământ pe cate îl oferă, îi conferă acesteia o anumită poziţie în ierarhia universitară, astfel încât acordarea de daune morale este justificată.
[5] A se vedea Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a I-a penală, decizia nr. 162/3.02.2004.
[6] A se vedea, pentru comentariul detaliat al acestei hotărâri, A.-R. Ilie, Notă la sentinţa 41 din 10 martie 2011 a Tribunalului Buzău, Secţia penală, în curs de publicare în Curierul Judiciar nr. 2/2013.


Andra-Roxana ILIE
avocat, STOICA & Asociaţii

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Au fost scrise până acum 8 de comentarii cu privire la articolul “Pot fi acordate daune morale unei persoane juridice în cadrul acţiunii civile exercitate în procesul penal?”

  1. Florin RADU spune:

    sigur ca raspunsul e afirmativ.

  2. Mihaela MAZILU-BABEL spune:

    dar ce ne facem cu un renumit judecator britanic?
    Lord Reid in Lewis v.Daily Telegraph: a company cannot be injured in its feelings, but only in its pocket

    • Pe principiul „on ne dejeune pas avec une personne morale”. 🙂

      După cum arătam în articol, sunt şi multe decizii ale instanţelor române care au aceeaşi abordare. Hotărârea menţionată este singulară şi pentru că daunele morale sunt stabilite în sarcina unei persoane juridice.

      • Mihaela MAZILU-BABEL spune:

        corect. insa pe de alta parte, avem hotararile CEDO – prin care se acorda „non-pecuniary damages” persoanelor juridice:

        http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx?i=001-111399

        CEDO zice la 221, urmatoarele:
        21. In addition, the Court considers that the violations it has found of Article 10 of the Convention and Article 1 of Protocol No. 1 in the instant case must have caused the applicant company prolonged uncertainty in the conduct of its business and feelings of helplessness and frustration (see, mutatis mutandis, Rock Ruby Hotels Ltd v. Turkey (just satisfaction), no. 46159/99, § 36, 26 October 2010).
        In this connection, it reiterates that it may award pecuniary compensation for non-pecuniary damage to a commercial company. Non-pecuniary damage suffered by such companies may include aspects that are to a greater or lesser extent “objective” or “subjective”. Aspects that may be taken into account include the company’s reputation, uncertainty in decision-planning, disruption in the management of the company (for which there is no precise method of calculating the consequences) and lastly, albeit to a lesser degree, the anxiety and inconvenience caused to the members of the management team (see Comingersoll S.A. v. Portugal, [GC], no. 35382/97, § 35, ECHR 2000‑IV).

        vad ca se coreleaza cu echipa de management a companiei- dar fraza „the applicant company prolonged uncertainty in the conduct of its business and feelings of helplessness and frustration” ma cam lasa fara replica.

    • Radu MITITEAN spune:

      In HOtararea Arhiepiscopia ROmano-Catolica de Alba Iulia contra Romaniei, recent publicata in Monitorul Oficial, CEDO a acordat daune morale reclamantei si a si argumentat destul de clar de ce o persoana juridica poate fi considerata ca suferind daune morale si indrepatita la acoperirea lor. Jurisprudenta CEDO este izvor de drept pentru instantele romane, deci nu ar mai trebui sa existe loc de discutie daca de principiu persoana juridica poate suferi daune morale, ci doar analizat in concret pe fiecare caz daca se poate considera ca s-au produs, ce cuantum au…. Aici e terenul sensibil, la modul de a le estima, ca prin natura lor nu se pot determina obiectiv ca cele materiale…

      • Eu sunt de acord cu aceasta abordare, fara discutii. Speta mi s-a parut interesanta pentru ca este prima oara cand o persoana juridica primeste daune morale de la o alta persoana juridica intr-un proces penal. Cat despre cuantificare, problema se pune dintotdeauna si pentru persoanele fizice…

  3. Nu că voi ca să mă laud :), dar am discutat și eu această problemă într-un comentariu jurisprudențial, într-o speță acordându-se daune morale unei SC pentru prejudiciu de imagine (CDP nr. 2/2012, p. 139-154).

    Oricum, discuția este și rămâne interesantă.
    Articolul s-a listat și s-a memorat pentru viitor. 🙂

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.