Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Drept penal
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
UNBR Caut avocat
Masterclass US Litigators
Drept penal Opinii
2 comentarii

De ce vorbim în șoaptă?

25 aprilie 2013 | Dumitru-Virgil DIACONU

În ziua de astăzi ceva nu este normal!

În viaţa de toate zilele, în situaţii banale, cotidiene, departe de orice legătură cu vreo activitate infracţională se vorbeşte în şoaptă.

Sunt situaţii în care poate îţi expui o opinie critică, dezbaţi un subiect controversat, iei o atitudine, toate în faţa unui interlocutor care poate fi colegul, prietenul, ruda sau chiar copilul sau soţul tău.

Deşi nu e nimeni în jur care să te vadă sau să te audă, totuşi vorbeşti în şoaptă.

Mai mult, a devenit atât de frecvent gestul aproape reflex de a „scăpa” de telefon.

De ce?

Ne este teamă că suntem ascultaţi de SRI, de DNA, noi judecătorii, noi procurorii, noi avocaţii, noi toţi românii.

Servicii JURIDICE.ro

Arbitraj comercial

Evenimente juridice

S-a creat o psihoză a ascultatului telefoanelor, o suspiciune generalizată.

Este benefică această stare de spirit în prevenirea şi combaterea fenomenului de corupţie, de crimă organizată, a fenomenului infracţional în ansamblu?

Răspunsul la o asemenea întrebare l-am primit recent când am participat la Curtea de Apel Bucureşti la un seminar iniţiat de ICCJ în colaborare cu Parchetul de pe lângă ICCJ şi SRI vizând, mai ales, prezentarea amănunţită a aspectelor tehnice cu privire la investigaţia penală şi prin procedeul interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice.

Acolo am înţeles că poate fi văzută şi o parte relativ bună în ceea ce priveşte teama că eşti ascultat, care poate ajuta într-un anumit mod la prevenirea fenomenului infracţional, dar am înţeles, mai ales, partea cea mai puţin bună, aceea a unei imagini negative pe care şi-o poate forma cetăţeanul în sensul că serviciile create în slujba sa, fie ele SRI sau DNA, pătrund abuziv în viaţa personală şi ascultă peste tot, zi şi noapte, oriunde şi oricând şi orice.

Cum poţi să crezi că pot fi ascultaţi 20 de milioane de oameni – spunea reprezentantul SRI? Avea dreptate. Nici capacitate tehnică nu există în acest sens.

Am reţinut apoi prezentarea profesionistă şi nuanţată a multiplelor aspecte tehnice, pentru judecător mai puţin accesibile, făcută de reprezentantul DNA.

Dar, mai ales, ca urmare a vizitei efectuate la Centrul Naţional SRI am văzut la faţa locului, această „uzină” a interceptărilor şi înregistrărilor unde pe circuitul deschis de conversaţia reală purtată de suspect şi finalizat prin imprimarea acesteia pe un CD, am constatat că totul aparţine „maşinii” şi nu „omului”, demonstrându-ni-se astfel că orice abuz care nu poate fi decât opera omului, nu poate exista.

Salut această deschidere interinstituţională necesară încrederii magistratului în soluţionarea cauzelor penale în care predomină excesiv de mult, în opinia mea, acest mijloc de probă vizând înregistrările şi interceptările convorbirilor şi comunicărilor.

Dar aş dori, în egală măsură, ca şi organele abilitate în acest front comun al luptei împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate, a fenomenului infracţional în ansamblu să fie la fel de deschise şi cu propunerile noastre, din perspectiva noastră, a judecătorului care dă verdictul autorizării şi care trebuie să asigure întotdeauna echilibrul între interesul public invocat de acuzare şi interesul privat invocat de apărare.

Poate prea uşor s-a susţinut că orice ascultare justifică un asemenea echilibru, o anumită proporţionalitate între măsura de supraveghere tehnică autorizată de judecător şi cea a restrângerii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului.

De aceea, m-a frământat mult cum vor fi reglementate în noul Cod de procedură penală aceste tehnici investigative vizând interceptările audio şi video prevăzute de actualul Cod de procedură penală.

Şi am observat că o atare reglementare în viitorul Cod de procedură penală, în anumite situaţii, este un pas înainte pentru procuror şi un pas înapoi pentru apărător.

Ca să mă edific am întrebat la acest seminar: poate fi instalată o cameră video şi în dormitorul învinuitului sau inculpatului?

Desigur, este o ipoteză teoretică, dar posibilă în viitorul Cod de procedură penală pe care am relatat-o într-un articol anterior.

Mi s-a răspuns atât de ferm, fără rezerve, direct: da, poate fi instalată.

Stau şi mă întreb: în această situaţie posibilă, sper extrem de rarisimă, nu se ajunge oare nu la restrângerea dreptului fundamental la inviolabilitatea domiciliului, la viaţă intimă familială şi privată, ci la desfiinţarea acestora?

Or desfiinţarea drepturilor sau libertăţilor fundamentale, mai exact, atingerea existenţei acestora este interzisă de Constituţie şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fie chiar şi atunci când ar prevala interesul public al urmăririi penale.

Precizez totuşi că un asemenea procedeu tehnic de a pătrunde fără ştiinţa persoanei în domiciliul său, ce ne aminteşte de vremuri trecute, poate fi acceptat în cazul unor infracţiuni extrem de grave, cum ar fi spionajul sau terorismul, dar în nici un caz, în opinia mea, pentru descoperirea altor infracţiuni mai puţin grave.

De aceea, consider că, dacă se va păstra această reglementare, nu de a instala un microfon în dormitorul învinuitului sau inculpatului, ci de a instala o cameră video, aşa cum se prevede expres în viitorul Cod de procedură penală, nu vom vorbi pe viitor mai puţin în şoaptă, ci şi mai mult.

Cred, însă, că o atare situaţie nu este benefică nici pentru cetăţean, dar nici pentru SRI sau DNA, aşa cum am arătat.

Ca atare, pentru a analiza impactul pe care-l au asupra cetăţenilor interceptările şi înregistrările audio video, de această dată, nu la nivelul percepţiei publice obişnuite, ci la un nivel poate profesionist, argumentat juridic, simt nevoia de a prezenta în continuare pe parcursul a patru episoade modul în care este reglementată pătrunderea în spaţii private în cazul tehnicilor speciale de supraveghere în reglementare noului Cod de procedură penală.

Sunt critici.

Vreau să fie „auzite” şi poate analizate cu ocazia adoptării proiectului de Lege pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală, aflat astăzi în dezbatere parlamentară.

Dumitru-Virgil DIACONU
judecător, Curtea de Apel Piteşti

Citeşte mai mult despre , , , , ! Pentru condiţiile de publicare pe JURIDICE.ro detalii aici.
Urmăriţi JURIDICE.ro şi pe LinkedIn LinkedIn JURIDICE.ro WhatsApp WhatsApp Channel JURIDICE Threads Threads JURIDICE Google News Google News JURIDICE

(P) JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă SmartBill.

Arii de practică
Achiziţii publice
Afaceri transfrontaliere
Arbitraj
Asigurări
Banking
Business
Concurenţă
Construcţii
Contencios administrativ
Contravenţii
Corporate
Cyberlaw
Cybersecurity
Data protection
Drept civil
Drept comercial
Drept constituţional
Drept penal
Dreptul familiei
Dreptul muncii
Dreptul Uniunii Europene
Dreptul penal al afacerilor
Dreptul sportului
Drepturile omului
Energie
Fiscalitate
Fuziuni & Achiziţii
Gambling
Health & Pharma
Infrastructură
Insolvenţă
Litigation
Malpraxis medical
Media & publicitate
Mediere
Piaţa de capital
Procedură civilă
Procedură penală
Proprietate intelectuală
Protective
Protecţia animalelor
Protecţia consumatorilor
Protecţia mediului
Recuperare creanţe
Sustenabilitate
Telecom
Transporturi

Parteneri arii de practică  Specialişti


JURIDICE.ro
Main page
Cariere
Evenimente ⁞ 
Dezbateri
Profesionişti
Lawyers Week
WinLaw.ro
VIDEO
Servicii
Flux noutăţi
Selected ⁞ 
Comunicate
Avocaţi
Executori
Notari
Sistemul judiciar
Studenţi / JURIDICE NEXT
RSS  Publicare comunicate profesionale
Articole
Essentials
Interviuri
Opinii
Revista de note, studii şi opinii juridice
ISSN 2066-0944
       Studii şi note de studiu
Revista revistelor
Autori  Condiţii de publicare articole
Jurisprudenţă
Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea Constituţională
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
       Jurisprudenţă curentă ÎCCJ
       Dezlegarea unor chestiuni de drept
       Recurs în interesul legii
Curţi de apel ⁞ 
Tribunale ⁞ 
Judecătorii

Legislaţie
Proiecte legislative
Monitorul Oficial al României
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Proiecte speciale
Cărţi
Covid-19 Legal React
Creepy cases
Life
Mesaje de condoleanţe
Povestim cărţi
Războiul din Ucraina
Wisdom stories

Servicii J   Cont profesional [membership]   Catalog   Documentare   Comunicare   Revealing   Vizual   Website   Logo   Foto   Video   Talent Search   Recrutare   Evenimente   Directoare internaţionale