BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: Dreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul munciiCyberlaw
 
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti
 
Print Friendly, PDF & Email

S-a încheiat prima etapă a procesului de revizuire a Constituției
09.05.2013 | JURIDICE.ro

 
SMARTBILL

Miercuri, 8 mai, Preşedintele Senatului României, Crin Antonescu, a susținut un discurs în deschiderea conferinței comune a Forumului Constituțional și Comisiei de la Veneția, potrivit unui comunicat:

„Bună dimineața, doamnelor si domnilor. Vă salut cu bucurie și cu recunoștință pe toți. Încheiem, într-adevăr, prima etapă, foarte importantă, din procesul de revizuire al Constituției, prima etapă marcată de tot ceea ce a însemnat în această perioadă efortul Forumului Constituțional de a organiza și de a fructifica dezbaterea publică în jurul acestui subiect. Ca lideri politici am afirmat, și am afirmat și eu, ca Președinte al Comisiei însărcinată cu elaborarea proiectului de revizuire, avem câteva principii fundamentale cu care pornim în acest proces.

Primul – o revizuire gândită și înfăptuită nu doar de oamenii politici, nu doar de parlamentari, ci în urma unei largi dezbateri publice, largi în sensul implicării cât mai multor zone de competență și de interes din societatea românească, largi în sensul unei consultări nu doar în capitala țării, ci în diferite zone, în dezbateri regionale, în dezbateri în teritoriu, largi în sensul în care nu doar societatea academică, nu doar lumea dreptului și lumea constituționaliștilor să abordeze astfel de subiecte, ci fragmente, dimensiuni cât mai diverse ale opiniei publice și ale societății civile din România.

În sensul acesta, într-adevăr, efortul pe care profesorul Pîrvulescu și colaboratorii săi l-au desfășurat, în toată această perioadă, a fost unul intens, cu resurse nu foarte spectaculoase, însă, sperăm, cu rezultate semnificative. Îi multumesc domnului profesor Pîrvulescu și tuturor colegilor săi, le multumesc celor care au ajutat în acest demers, el este unul nu doar important, este unul esențial.

Al doilea principiu pe care l-am formulat, din capul locului, și pe care suntem hotărâți să-l respectăm este acela că în acțiunea de revizuire nu vom proceda partizan, nu vom proceda sechestrați, închiși în logica putere-opoziție, majoritate-minoritate, ci vom căuta din punct de vedere politic, din punct de vedere public, cel mai larg consens posibil. O Constituție nouă, în sensul de Constituție revizuită și revizuită sub aspecte importante, esențiale, este o operă politico-legislativă care are ambiția de a dura.

Dacă are ambiția de a dura, de a rezista în timp cât mai mult, atunci cred că trebuie să depăsească o conjunctură, un moment, o conformație politică dintr-un ciclu electoral al Parlamentului, și, categoric și, în comisia parlamentară și, după aceea, în lucrările din plenul Parlamentului, abordarea noastră va rămâne aceeași, și anume aceea de a căuta un consens cât mai larg pentru ca noua Constituție, Constituția revizuită, modificările care se vor opera să aibă un larg suport politic de consens și, de asemenea, un larg suport al opiniei publice.

În al treilea rând, acum, la sfârșitul primei perioade din acest proces și în preajma și în apropierea intrării efective în dezbaterea parlamentară și în deciziile care se vor lua în comisie, cred că e momentul să ne gândim din nou la sensul și la rostul acestei revizuiri. În fond, noi vom revizui o formulă constituțională care are în linii mari structura fixată în 1991, atunci când România, după o paranteză nefastă de aproape 50 de ani, revenea la democrație. Sigur, Constituția din 1991 a fost revizuită în 2003, dar structura sa fundamentală, instituțională, este cea din 1991.

Și mie îmi pare acum, după mai bine de 20 de ani de exercițiu politic, de activitate politică, că, în baza și cu cadrele acestei Constituții, îmi pare corect să spun că această Constituție pe care o revizuim acum a fost in mod fundamental o bună Constituție, care a oferit posibilitatea ca în România, în acești mai bine de 20 de ani, să se așeze mecanismele democrației, mecanismele pluralismului politic, mecanismele parlamentarismului, statul de drept.

Dacă astăzi suntem aproape toți convinși că e nevoie de o revizuire, este pentru că și dinamica societății românești și contextele mai largi din ultimii 20 ani au fost dintre cele mai spectaculoase, iar sensul, rostul acestei revizuiri nu este doar acela de a clarifica, de a explicita câteva mecanisme politice cum ar fi, să spunem, raportul sfera de competență-sfera de decizie în interiorul puterii executive, între Președinte și Prim-ministru sau Guvern, ci este acela de a adapta, de a aduce la zi, ținând cont de toate experiențele prin care societatea românească, în general, și societatea politică, clasa politică, viața politică din România au trecut în acești 20 și ceva de ani, și, în sensul acesta dorim ca rezultatul, efectul revizuirii să fie întâi și întâi o aducere la zi, o completare, o dezvoltare a unei filozofii politice în care de fapt eroul principal, destinatarul principal să fie cetățeanul.

O Constituție care să gândească și să formuleze suveranitatea poporului, dreptul cetățeanului de a fi servit și de a decide prin intermediul tuturor instituțiilor statului rezolvarea într-o măsură considerabil mai bună a funcționării acestora și a destinației lucrării acestora, instituțiilor publice și, în sensul acesta, sper că noua formulă constituțională va fi una adusă la zi pe deplin, în sensul garantării și aplicării neîngrădite a tuturor drepturilor cetățeanului într-o societate democratică, într-o societate a secolului XXI.

În al doilea rând, clarificarea tuturor mecanismelor instituționale, desenarea mai exactă a rolului pe care diverse instituții politice, Președinție, Guvern, Parlament, ca și atâtea altele îl joacă este, în opinia mea, destinată să asigure o funcționare mai stabilă, o funcționare mai democratică, o funcționare mai dreaptă în ultimă instanță în raport cu interesul general și cu interesul cetățeanului și a tuturor acestor instituții politice. Cred că putem face acest lucru dacă reușim efortul de a ne încadra într-o viziune care depășește, repet, partizanatele și situațiile politice de moment, cred că reușim să facem acest lucru, dacă reușim să gândim și să lucrăm pentru durată, pentru stabilitate, pentru o stabilitate instituțională și politică destinată, în fond, să-și ducă efectele mai departe de litera propriu-zisă a Constituției în stabilitatea economică, în creșterea economică, în ridicarea generală a nivelului de viață, de educație, de democrație al acestei societăți. Și, în sensul acesta, închei mulțumind, în mod special, invitaților noștri de azi, reprezentanților Comisiei de la Veneția pentru asistența lor, pentru ceea ce și până acum, și mai ales de acum înainte, va însemna un ajutor de care avem nevoie, va însemna un spirit de care avem nevoie și va însemna, în final, sper, un rezultat pe care toți să-l putem aprecia drept un câștig pentru democrația și pentru societatea din România.

Mulțumesc încă o dată și Forumului Constituțional, mulțumesc și Comisiei de la Veneția, multumesc anticipat colegilor din Comisia pentru revizuirea Constituției și am, așa cum nu foarte des se întâmplă, am bune speranțe în spiritul și rezultatul final al acestui efort de revizuire al Constituției.”


Aflaţi mai mult despre , , ,
Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill













Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.