Secţiuni » Arii de practică » Protective » Drept constituţional
Drept constituţional
DezbateriCărţiProfesionişti

Curtea Constituţională a României despre inamovibilitatea membrilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova
09.05.2013 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Drept constitutional
JURIDICE - In Law We Trust

Curtea Constituţională a României a publicat miercuri, 8 mai, opinia formulată de Curtea Constituţională a României asupra aspectelor sesizate de Curtea Constituţională a Republicii Moldova cu privire la inamovibilitatea şi independenţa membrilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, consacrate prin dispoziţiile art.137 din Constituţia Republicii Moldova:

Curtea Constituţională a Republicii Moldova, printr-o scrisoare a Preşedintelui acestei curţi din data de 3 mai 2013, a solicitat Curţii Constituţionale a României transmiterea unei opinii cu privire la situaţia creată ca urmare a adoptării de către Parlamentul Republicii Moldova a unei legi de modificare a Legii cu privire la Curtea Constituţională.

Curtea Constituţională a României a fost solicitată să se pronunţe asupra următoarelor aspecte:

– dacă Parlamentul Republicii Moldova poate adopta o lege prin care să se prevadă posibilitatea revocării membrilor Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, în condiţiile în care dispoziţiile art. 137 din Constituţia Republicii Moldova prevăd că „Pe durata mandatului, judecătorii Curţii Constituţionale, sunt inamovibili, independenţi şi se supun doar Constituţiei”.

– dacă motivul revocării prevăzut în legea modificatoare, respectiv pierderea încrederii Parlamentului, poate fi invocat şi faţă de judecătorii Curţii Constituţionale numiţi de alte autorităţi publice decât Parlamentul Republicii Moldova, şi anume faţă de cei numiţi de Guvern sau de Consiliul Superior al Magistraturii.

Curtea Constituţională a României va formula o opinie cu privire la problemele menţionate luând în considerare:
– dialogul constant între Curtea Constituţională a României şi Curtea Constituţională a Republicii Moldova;
– cooperarea Curţilor Constituţionale în cadrul Comisiei de la Veneţia.

Curtea Constituţională a României reţine următoarele:

1. Prevederile art. 137 din Constituţia Republicii Moldova stabilesc că „Judecătorii Curţii Constituţionale sunt inamovibili pe durata mandatului, independenţi şi se supun numai Constituţiei.” Această prevedere este cuprinsă în Titlul IV „Curtea Constituţională„.

Prevederile art. 137 se coroborează cu cele ale art.134 referitoare la statutul jurisdicţiei constituţionale, potrivit cărora:
(1) Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova.
(2) Curtea Constituţională este independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei.
(3) Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

2. Dispoziţiile din actele juridice internaţionale incidente:
– punctul 4 al primului principiu cuprins în Principiile fundamentale ale Naţiunilor Unite privind independenţa judecătorilor, adoptate de Congresul al VII-lea al Naţiunilor Unite, desfăşurat la Milano în anul 1985, şi aprobate prin rezoluţiile Adunării Generale nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, potrivit căreia: „Justiţia se exercită la adăpostul oricărei intervenţii nejustificate sau ingerinţe, iar hotărârile judecătoreşti nu pot face obiect al revizuirii. Acest principiu nu aduce atingere dreptului puterii judecătoreşti de a proceda la revizuire [ …] potrivit legii.”

– fraza a doua din art. 2 din Carta Universală a Judecătorului, aprobată de Asociaţia Internaţională a Judecătorilor la reuniunea Consiliului Central de la Taipei în anul 1999, care prevede că „[ …] Judecătorul, în calitate de deţinător al unei funcţii judecătoreşti, trebuie să fie capabil să îşi exercite competenţa judecătorească fără să fie supus presiunilor sociale, economice şi politice [ …]„;

– principiul 1 pct. 2 lit. d) din Recomandarea nr. R(94) 12 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către statele membre cu privire la independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, care stabileşte că „Judecătorii trebuie să pronunţe deciziile în deplină independenţă şi să poată acţiona fără restricţii şi fără să fie obiectul influenţelor, incitărilor, presiunilor, ameninţărilor sau intervenţiilor directe ori indirecte, din partea oricui, sau pentru orice motiv„;

– principiile şi măsurile stabilite cu privire la statutul şi drepturile magistraţilor, cuprinse în documentele menţionate mai sus, se coroborează cu prevederile art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege.

3. Curtea Constituţională a României constată că, deşi unele dintre documentele internaţionale menţionate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conţin şi prin finalităţile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte şi în tratate la care Republica Moldova este parte şi, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor Constituţiei sale.

Curtea reţine că raţiunile pe care se întemeiază prevederile din actele internaţionale avute în vedere se află în convergenţă cu dispoziţiile art. 134 şi 137 din Constituţia Moldovei. Or, aceste dispoziţii constituţionale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituţionale obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenţei judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept, prevăzută prin art. 1 alin. (3) din Constituţia Moldovei.

Orice act normativ trebuie să respecte principiile şi normele constituţionale, precum şi exigenţele de tehnică legislativă, menite să asigure acelui act claritate, previzibilitate, predictibilitate şi accesibilitate. Legea trebuie să reglementeze în mod unitar, să asigure o legătură logico-juridică între dispoziţiile pe care le conţine, iar în cazul unor instituţii juridice cu o structură complexă să prevadă elementele ce disting particularităţile lor.

Or, în condiţiile în care asigurarea stabilităţii sistemului politic şi a instituţiilor democratice este o condiţie esenţială a statului de drept, scopul dispoziţiilor infraconstituţionale nu poate fi decât acela de a garanta independenţa Curţii Constituţionale şi de a asigura existenţa unei autorităţi statale funcţionale, în acord cu prevederile art.6 din Constituţie, care consacră principiul separaţiei şi colaborării puterilor, „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei.” Sub acest aspect, reglementarea posibilităţii revocării judecătorilor Curţii Constituţionale, pentru un motiv care se circumscrie în exclusivitate voinţei politice – pierderea încrederii Parlamentului, este în detrimentul stabilităţii instituţiilor democratice şi a spiritului Constituţiei – lege pe care se fundamentează statul de drept.

Prin urmare, un rol important în vederea realizării scopului primordial al normelor juridice constituţionale, aparţine Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, unica autoritate de jurisdicţie constituţională, care, potrivit dispoziţiilor art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, are ca atribuţie exercitarea, la sesizare, a controlului constituţionalităţii legilor şi hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. De asemenea, art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie prevede atribuţia Curţii Constituţionale de a interpreta Constituţia. Aşa fiind, instanţa constituţională are competenţa de a interpreta dispoziţiile constituţionale referitoare la adoptarea legilor, la promulgarea acestora şi la intrarea lor în vigoare, şi de a concluziona că noţiunea de lege, ca act juridic al Parlamentului, prevăzută de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie circumscrie ipoteza legii, înainte de promulgarea de către Preşedintele republicii şi de publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. De altfel, fără a exista o distincţie expresă în Constituţie cu privire la tipul controlului de constituţionalitate efectuat de Curtea Constituţională, dispoziţiile art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie permit interpretarea conform căreia instanţa constituţională are competenţa de a efectua atât un control înainte de promulgarea legii de către Preşedinte, cât şi un control exercitat după intrarea în vigoare a legii.

Ca urmare a sesizării de către subiecţii prevăzuţi de Legea cu privire la Curtea Constituţională, prin actul său jurisdicţional, instanţa constituţională are posibilitatea de a restabili starea de constituţionalitate cu privire la statutul judecătorilor săi, sancţionând legea prin care se tinde la înfrângerea independenţei şi inamovibilităţii judecătorilor constituţionali.

4. În concluzie, la solicitarea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, Curtea Constituţională a României formulează următorul punct de vedere:
– Curtea Constituţională a Republicii Moldova, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) lit. a) şi b) din Constituţie, poate pronunţa o decizie prin care să constate neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale în cauză;
– Curtea Constituţională a României îşi exprimă îngrijorarea cu privire la orice iniţiativă, oricare ar fi sursa de provenienţă: puterea legiuitoare, executivă sau judecătorească, prin care se tinde la ştirbirea independenţei judecătorului constituţional, la alterarea separaţiei şi echilibrului între puteri şi la nerespectarea principiilor fundamentale ale statului de drept.

Acest punct de vedere a fost formulat în urma dezbaterilor care au avut loc în plenul Curţii Constituţionale a României format din Augustin Zegrean, preşedinte, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán şi Tudorel Toader, judecători.

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti