Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecomTransporturi
ProtectiveDrepturile omuluiData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept penal
DezbateriCărţiProfesionişti
 

Curtea de Apel Pitești. Restituirea cauzei la procuror. Neregularitatea actului de sesizare vs. sesizare nelegală a instanței. Opinie separată
15.05.2013 | Raluca CÎRSTEA

JURIDICE - In Law We Trust

Curtea de Apel Pitești, cu opinie majoritară, a hotărât că este nelegală sesizarea instanței în situația în care prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată pentru o infracțiune fără ca, în prealabil, să se fi început urmărirea penală, context în care se impune restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale.

În speță, inculpata a fost trimisă în judecată pentru două infracţiuni, una săvârşită în calitate de autor, prevăzută de art. 42 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 161/2003, şi alta săvârşită în calitate de complice, prevăzută de art. 26 CP raportat la art. 42 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 161/2003, fără ca în privinţa acesteia din urmă să se dispună începerea urmăririi penale, ci numai punerea în mişcare a acţiunii penale, odată cu trimiterea în judecată. Curtea a apreciat că, până la prezentarea materialului de urmărire penală, cu referire la infracţiunea pentru care nu s-a dispus începerea urmăririi penale, din conţinutul probelor administrate în cauză, a declaraţiilor luate învinuitei, nu s-a făcut referire şi la o eventuală la o eventuală participaţie sub forma complicităţii a învinuitei la infracţiunea săvârşită de către celălalt inculpat ca autor.

”Practic, inculpata a fost trimisă în judecată pentru infracţiunea de complicitate prevăzută de art. 26 CP, raportat la art. 42 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 161/2003, reţinută numai cu ocazia prezentării materialului, fără a-i fi respectate garanţiile procesuale prevăzute de lege, şi anume aducerea la cunoştinţă şi a acestei fapte în faza de urmărire penală, a dreptului de a se apăra cu privire la această învinuire, încălcându-se astfel cerinţele legale ale unui proces echitabil, ale dreptului la apărare pentru oricare faptă, pentru care a fost trimisă în judecată. Neefectuându-se, în consecinţă, urmărirea penală cu privire şi la infracţiunea de complicitate prevăzută de art. 26 CP raportat la art. 42 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 161/2003, (…) au fost încălcate dispoziţiile legale vizând sesizarea instanţei, aceasta fiind sesizată nelegal, aşa cum corect a apreciat prima instanţă, ceea ce atrage nulitatea absolută, potrivit art. 197 alin. 2 CPP, a actelor procesuale şi procedurale efectuate de organul de urmărire penală.
În acest sens, cu referire la reţinerea nelegalei sesizări a instanţei, sunt edificatoare dispoziţiile art. 263 alin. 1 CPP, în care se arată, în mod expres, că odată cu trimiterea în judecată, rechizitoriul, care este actul de sesizare a instanţei, trebuie să se limiteze la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală. Cum în cauză, pentru una din fapte, (…) nu s-a început urmărirea penală, deci nu s-a efectuat urmărirea penală, rezultă că aceste cerinţe ale legii expres prevăzute şi de la care nu se poate deroga, vizând rechizitoriul, nu au fost respectate şi, ca atare, sesizarea printr-un astfel de rechizitoriu este nelegală.
În consecinţă, în mod just prima instanţă a făcut aplicarea prevederilor art. 332 alin. 2 CPP, în care se arată că instanţa se desesizează şi restituie cauza procurorului, pentru refacerea urmăririi penale, printre altele, şi în cazul nerespectării dispoziţiilor privitoare la sesizarea instanţei, cum este în speţa dată.  Ca atare, în mod corect prima instanţă a făcut în cauză aplicarea acestei instituţii procesuale a restituirii pentru refacerea urmăririi penale, potrivit prevederilor art. 332 CPP, fără a fi necesar, (…) ca în prealabil, instanţa să acorde prioritate dispoziţiilor art. 300 alin. 2, vizând verificarea la prima înfăţişare a regularităţii actului de sesizare, în cauză neoperând, faţă de cele arătate, această ultimă instituţie procesuală, nefiind vorba de o neregularitate a actului de sesizare, care se putea acoperi prin înlăturarea acesteia de îndată sau prin acordarea unui termen, ci de o sesizare nelegală, sub aspectul actelor procesuale şi procedurale ce au stat la baza întocmirii rechizitoriului, ce trebuie refăcute, în cauză operând, astfel, instituţia prevăzută de art. 332 CPP, ce vizează nulitatea absolută a actului de sesizare, care poate să fie invocată în tot cursul judecăţii, aşa cum just a procedat prima instanţă.”

Opinia separată a fost în sensul că dispozițiile art. 332 CPP au fost greșit aplicate. ”Odată cu dispunerea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală este învestit cu toate drepturile conferite de lege pentru efectuarea urmăririi penale, atât în legătură cu strângerea probelor pentru lămurirea cauzelor sub toate aspectele, cât şi în legătură cu măsurile procesuale ce pot fi luate faţă de persoana urmărită. Activitatea procedurală de redactare a actului de dispoziţie privind începerea urmăririi penale presupune existenţa unei rezoluţii motivate la care face trimitere art. 228 alin. 1 CPP. Pentru redactarea acestei rezoluţii se cer a fi îndeplinite două condiţii: o condiţie pozitivă, respectiv să existe o sesizare legală cu privire la săvârşirea unei infracţiuni (art. 228 alin. 1 CPP) şi o condiţie negativă, respectiv să nu existe vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute la art. 10 Cod procedură penală (art. 228 alin. 4 CPP).
În accepţiunea opiniei separate aceste dispoziţii legale au fost respectate de procuror.
Instanţa de fond, în mod greşit a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 332 alin. 2 CPP, astfel încât, a dispus restituirea cauzei procurorului pentru refacerea urmăririi penale ca urmare a desesizării.
Potrivit acestor dispoziţii, instanţa se desesizează şi restituie cauza procurorului pentru refacerea urmăririi penale în cazul nerespectării dispoziţiilor privitoare la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, sesizarea instanţei, prezenţa învinuitului sau inculpatului şi asistarea acestuia de apărător.
În cauză, judecătoria nu s-a raportat la prevederile art. 300 CPP, având în vedere că a analizat cu prioritate excepţia neregularităţii actului de sesizare a instanţei. Numai că, în speţă, rechizitoriul, ca act de sesizare a instanţei cuprinde toate elementele prevăzute în art. 263 CPP şi nu prezintă nicio neregularitate, care să impună refacerea acestuia, astfel încât instanţa nu putea dispune restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.
Rezoluţia de începere a urmăririi penale (…) conţine prezentarea pe scurt a situaţiei de fapt, ce a rezultat din actele premergătoare, din care rezultă coparticiparea infracţională a învinuiţilor.
Deşi, în încadrarea juridică a faptelor nu apare şi complicitatea la infracţiunea prevăzută de art. 42 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 161/2003, (…) ulterior cauza a fost lămurită sub toate aspectele în raport de probele administrate, astfel încât să existe toate garanţiile procesuale suficiente pentru respectarea dreptului la apărare al acestora. (…) Fiecare dintre inculpaţi a fost încunoştinţat, prin proces verbal, întocmit imediat după punerea în mişcare a acţiunii penale, despre faptele cu privire la care erau cercetaţi şi despre încadrarea juridică a acestora, situaţie în care (…), în concret, nu a existat o încălcare a prevederilor convenţionale mai sus arătate.
Potrivit opiniei separate s-a avut în vedere faptul că din perspectiva efectelor pe care le-a produs aducerea la cunoştinţă a învinuirii, cu ocazia ascultării învinuiţilor şi a confruntării acestora nu se poate reţine o vătămare a dreptului la apărare a acestora, care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actelor de urmărire penală efectuate şi care să atragă restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.
Pe de altă parte, conţinutul dreptului la apărare se caracterizează prin stabilirea în sarcina organelor judiciare a mai multor obligaţii efective, începând cu aducerea la cunoştinţă a învinuirii, punerea la dispoziţie a unui avocat din oficiu, administrarea probelor propuse în apărare, aducerea la cunoştinţă a dreptului persoanei cercetate de a nu da declaraţii autoincriminatoare.
În cauză, având în vedere executarea acestor obligaţii de către organele de cercetare penală, din perspectiva arătată, (…) nimic nu a împiedicat exerciţiul efectiv al dreptului la apărare al inculpaţilor, care au fost în permanenţă asistaţi de avocaţi şi în prezenţa cărora li s-au adus la cunoştinţă faptele şi încadrarea juridică cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală când au declarat că nu mai au alte probe de propus.
Astfel, nu poate fi vorba de o încălcare a dreptului ce vizează apărarea, de care inculpaţii ar fi trebuit să beneficieze în cursul urmăririi penale, astfel încât, (…) este neîntemeiată dispoziţia instanţei de restituire a cauzei pentru refacerea urmăririi penale.” (Decizia penală nr. 350 din 19 aprilie 2012 pronunţată în recurs de Secţia penală a Curții de Apel Pitești, potrivit portalului instanțelor)

Raluca CÎRSTEA

 

PLATINUM+
PLATINUM Signature       

PLATINUM  ACADEMIC

GOLD                                

VIDEO STANDARD
Aflaţi mai mult despre , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici.
JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului.

Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!












Securitatea electronică este importantă pentru avocaţi
 Mesaj de conştientizare susţinut de FORTINET
JURIDICE utilizează şi recomandă SmartBill

Lex Discipulo Laus

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.