Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că nu este corectă soluţia instanţei de fond, care în urma întocmirii raportului de expertiză judiciară, a exonerat reclamanta de plata unor obligaţii fiscale prin luarea în calcul a unor facturi care au fost depuse cu ocazia expertizei, documente care nu au fost avute în vedere de organele fiscale cu ocazia controlului efectuat. În acest sens, Înalta Curte a arătat că societatea avea obligaţia să depună documentele fiscale până la finalizarea controlului pentru a putea fi verificată autenticitatea şi realitatea acestora, iar documentele depuse cu ocazia efectuării expertizei nu au fost cunoscute de organele de control, astfel că se impune admiterea recursului D.G.F.P., modificarea sentinţei atacate şi respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată. (Decizia nr. 2441 din data de 17 mai 2012 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie avînd ca obiect anulare decizie de impunere fiscală)
in consecinta, fara a se retine culpa contestatorului in neprezentarea facturilor (poate ca fusesera pierdute si apoi refacute), ICCJ spune ca in cazul in care hirtia (raportul de inspectie fiscala) contrazice realitate (constatata de documentele fiscale aferente tranzactiilor realizate) atunci modificam realitatea prin ignorarea tranzactiilor si conferim calitatea de adevar unei hirtii facute de catre functionarii statului.
exista ceva gresit in aceasta decizie sau sunt eu in culpa?
Birocratie…birocratie…birocratie
Hartia e importanta dom’le, hartia…
Tara asta nu o sa se faca bine niciodata!