Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti
PIPEREA & ASOCIATII
 
7 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

RIL admis. Verificarea condiţiilor de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei în cazul unor modificări legislative apărute între data introducerii cererii şi data soluţionării acesteia de judecătorul sindic
21.05.2013 | Andrei PAP

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 280 din 17 mai 2013, a fost publicată Decizia ÎCCJ nr. 5 din 15 aprilie 2013 (Decizia 5/2013) privind examinarea recursului  în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1), art. 33 alin. (4) şi (5) şi art. 149 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, raportat la dispoziţiile art. 725 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă şi art. 6 alin. (1) din noul Cod civil cu privire la efectele modificării pe cale legislativă a valorii-prag prevăzute de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 între data introducerii cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolvenţei şi data pronunţării hotărârii judecătorului-sindic.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că, în practica instanţelor de judecată, nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1), art. 33 alin. (4) şi  (5) şi art. 149 din Legea nr. 85/2006 raportat la dispoziţiile art. 725 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă şi art. 6 alin. (1) din noul Cod civil cu privire la efectele modificării pe cale legislativă a valorii-prag prevăzute de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 între data introducerii cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolvenţei şi data pronunţării hotărârii judecătorului-sindic.

2. Optica jurisprudenţială

În urma verificării jurisprudenţei la nivelul întregii ţări s-a constatat că nu există practică unitară în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1), art. 33 alin. (4) şi (5) şi art. 149 din Legea nr. 85/2006 raportat la dispoziţiile art. 725 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă şi art. 6 alin. (1) din noul Cod civil cu privire la efectele modificării pe cale legislativă a valorii-prag prevăzute de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 între data introducerii cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolvenţei şi data pronunţării hotărârii judecătorului sindic .

a) Într-o primă orientare jurisprudenţială, unele instanţe au reţinut că verificarea condiţiilor de admisibilitate a cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolvenţei referitoare la condiţia valorii-prag se realizează prin raportare la forma prevăzută de dispoziţiile art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006 la data introducerii cererii.

În acest sens, s-a arătat că, potrivit art. 725 alin. 4 din Codul de procedură civilă care completează Legea nr. 85/2006, în virtutea art. 149 din acest act normativ, actul de procedură îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămâne supus legii vechi.

S-a susţinut şi că cerinţa legală privind valoarea-prag a creanţei aparţine dreptului substanţial, iar nu celui procesual, or, numai dispoziţiile procesuale sunt de imediată aplicare.

Majorarea legală, după momentul introducerii cererii creditorului, a valorii-prag nu are relevanţă în analiza condiţiilor prevăzute de lege pentru deschiderea procedurii insolvenţei, întrucât s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii, iar o interpretare contrară ar echivala cu o prejudiciere a creditorului care, fiind diligent, a solicitat deschiderea procedurii, conformându-se dispoziţiilor procedurale în vigoare la data formulării cererii, fără a-i fi imputabilă schimbarea condiţiilor legale de admisibilitate pe parcursul soluţionării cererii.

Instanţele care au adoptat această orientare jurisprudenţială au considerat că această soluţie rezultă implicit şi din prevederile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 care prevăd modalitatea de verificare a cuantumului minim al creanţei în situaţia în care sunt înregistrate şi alte cereri împotriva aceluiaşi debitor, în acest caz îndeplinirea condiţiilor prevăzute de alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creanţelor urmând a se verifica prin raportare la valoarea însumată a creanţelor tuturor creditorilor care au formulat cereri cu respectarea valorii-prag prevăzute de lege.

b) Într-o a doua orientare jurisprudenţială s-a considerat că, în această materie, îndeplinirea cerinţelor legale referitoare la deschiderea procedurii insolvenţei la cererea creditorilor trebuie verificată în raport cu norma referitoare la valoarea-prag în vigoare la data pronunţării hotărârii judecătorului-sindic.

S-a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 85/2006, analiza stării de insolvenţă a debitorului şi, implicit, a îndeplinirii condiţiilor cumulative prevăzute de art. 3 pct. 1 lit. a), art. 3 pct. 6 şi 12 din lege se realizează la momentul la care judecătorul sindic se pronunţă asupra cererii creditorului.

În acest sens, s-a arătat că Legea nr. 85/2006 este o lege de procedură, astfel cum rezultă din chiar titlul său, iar, potrivit dispoziţiilor art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu care legea insolvenţei se completează în virtutea art. 149, dispoziţiile noii legi de procedură se aplică din momentul intrării sale în vigoare şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche.

În caz contrar, pentru situaţii tranzitorii de genul celor analizate, s-ar genera un tratament juridic diferenţiat între creditorii care au formulat cereri pentru deschiderea procedurii insolvenţei înainte de majorarea valorii-prag şi cei care au formulat astfel de cereri după modificarea pe cale legislativă a acestei valori.

3. Opinia procurorului general al PÎCCJ

Procurorul general a apreciat că normei de modificare a valorii-prag în sensul majorării cuantumului creanţei, intervenită pe parcursul soluţionării cererii creditorului pentru deschiderea procedurii insolvenţei, nu i se poate da o aplicare retroactivă în privinţa cererilor formulate anterior intrării sale în vigoare.

4. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului, pronunţând următoarea soluţie:

“Admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă:               

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1), art. 33 alin. (4) şi (5) şi art. 149 din Legea nr. 85/2006 raportat la art. 725 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă cu referire la efectele modificării pe cale legislativă a valorii-prag prevăzute de art. 3 pct. 12 din Legea nr. 85/2006, stabileşte că judecătorul-sindic va analiza îndeplinirea condiţiei referitoare la existenţa creanţei în cuantumul prevăzut de lege prin raportare la momentul introducerii cererii de deschidere a procedurii.”

Andrei PAP


Aflaţi mai mult despre , , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!






JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Au fost scrise până acum 7 de comentarii cu privire la articolul “RIL admis. Verificarea condiţiilor de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei în cazul unor modificări legislative apărute între data introducerii cererii şi data soluţionării acesteia de judecătorul sindic”

  1. au ales calea doctrinara a scolii de la cluj :)) tradare!! :))

  2. Florin RADU spune:

    inca un RIL aberant !

  3. Liviu BORDAS spune:

    O solutie normală. Prima orientare, îmbrăţişată atît de procurorul general, cît şi de ÎCCJ, este corectă. Instanţa este învestită prin cerere să judece cauza în temeiul legii în vigoare la momentul învestirii. Iar opinia potrivit căreia cerinţa legală privind valoarea-prag a creanţei aparţine dreptului substanţial, iar nu celui procesual, merită şi ea luată în considerare.

  4. Florin RADU spune:

    sanctiunea lichidarii (deci, a desfiintarii, eliminarii) unei societati comerciale este cea mai grea cu putinta si de aceea, trebuie sa ii fie acordate cat mai multe sanse de salvare.
    daca intre momentul cererii si momentul solutionarii ei, societatea achita o parte din datorie si ajunge astfel sub prag, de ce sa dispunem insolventa ?! nu ar fi mai bine sa ii dam o sansa societatii respective ?!
    ce rezolvam daca lichidam cat mai multe societati comerciale ?!

    • Liviu BORDAS spune:

      Eu credeam că discutăm despre legalitate (şi asupra acestui aspect a fost promovat RIL-ul şi s-a pronunţat ÎCCJ), şi nu despre oportunitate.

    • Valentin BULIGA spune:

      Cred ca sunteti nu intr-o eroare, ci chiar doua.
      1. Potrivit art.2 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolventei, scopul acesteia este acoperirea pasivului debitorului, nicidecum dizolvarea ori lichidarea averii lui, in primul rand fiind privita ca un remediu pentru salvgardarea fiintei societatii prin aplicarea unui plan de reorganizare judiciara, iar nu o sancţiune.
      Doar in masura in care debitorul prezinta simptome care nasc prezumtia ca starea lui juridica si financiara este atat de grava incat exclude aplicarea unui plan de reorganizare ori atunci cand nu sunt intrunite conditiile de aplicare in concret a unui plan de reorganizare judiciara, doar atunci exista posibilitatea de a fi deschisa fie direct procedura simplificata a falimentului, fie cea generala a falimentului, cu consecinţa dizolvarii si a lichidarii averii ei, insa nu cu caracter punitiv, ci profilactic, de inlaturare a unui profesionist neperformant, de eliminare a unor entitati defecte ori care nu concura la interesul comun al profesionistilor, acela de a aduce plus valoare.

      Asadar, functia profilactica-de eliminare se manifesta doar in subsidiar, in masura in care debitorul nu ofera suficiente garantii in ce priveste viabilitatea sa, preeminenta fiind functia remediu/de salvgardare.

      Mai apoi, starea de insolventa are o natura obiectiva si priveste intreg patrimoniul pretinsului debitor. Reclamarea unei creante certe, lichide şi exigibile de mai bine de 90 de zile si avand intinderea peste limita valorii prag reprezinta doar o conditie a aplicarii prezumtiei legale a existentei starii de insolventa. Stingerea in parte a unei astfel de creante reclamate in dovedirea starii de insolventa (in ipoteza in care plata partiala respectiva ar fi acceptata de catre creditor pentru a produce efectele juridice urmarite de debitor) nu va putea, de cele mai multe ori, dovedi inexistenta starii de insolventa instalata ori iminenta, atata vreme cat debitorul nu dovedeste existenta disponibilului banesc pentru acoperirea tuturor obligatiilor angajate.
      De aceea consider ca in mod gresit se pune accentul pe disputa judiciara a intinderii unei creante, atata vreme cat dezlegarea unei cereri infatisate pe taramul dispozitiunilor art.31 din Legea nr.85/2006 atarna de dovedirea existentei sau nu a starii de insolventa.
      Cat despre sanse, lumea profesionistilor e deosebit de cinica, urmarind cu preponderenta profitul. Asadar, daca nu iti dovedesti preformanta afacerii, nu indeplinesti singura conditie de a face parte din ea. Pentru comunitate nu cred ca e de insemnatate a contabiliza numarul profesionistilor, ci performantele lor. Un profesionist slab are tendinta de a-si desfasura activitatea mai degraba in mod ocult, chiar in spatiul de actiune al ilicitului penal, o conduita ce este mai curand consumtiva de resurse, chiar si din cele ale comunitatii, decat un beneficiu pentru aceasta.

      2. Premisele de la care pleaca dezlegarea instantei – titulara puterii fundamentale judecatoresti – se refera la acea situatie in care, in timpul judecatii unei cereri infatisate sub auspiciile dispozitiunilor art.31 din Legea nr.85/2006 – adica cererea pretinsului creditor in contra pretinsului debitor, privind deschiderea procedurii insolventei fata de acesta din urma, legiuitorul fundamental ori cel delegat intervine prin modificarea valorii prag a creantei reclamate de cel dintai in sustinerea prezumtiei circumscrise dispozitiilor art.3 alin.1 pct.1 lit.b) din Legea nr.85/2006, adică modifică dispozitiile art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006.
      Asadar, decizia Inaltei Curti de Casatie nu are drept premisa situatia in care pretinsul creditor invoca in dovedirea starii prezumate de insolventa a adversarului pretins debitor o creanta cu o anumita intindere, insa aceasta sufera o diminuare ca urmare a unei plati partiale facute de pretinsul debitor in cursul judecatii acelei pricini, desi astfel de situatii sunt mai degraba intalnite.

      Cu prietenie si speranta de nu fi aberat, V.Buliga

  5. Valentin BULIGA spune:

    Nu stiu cat e tradare, cat e aberant, dar cred ca e cam inutil cata vreme la data pronuntarii deciziei erau deja in fiinta normele juridice formale noi de drept comun – art.24-27 Legea nr.134/2010, iar pentru Codul insolventei deja este constituita de vreo doi ani comisia pentru intocmirea proiectului. Despre proiectul Codului insolventei, am vaga temere ca va aparea exact … in vacanta judecatoreasca,iar legea va fi adoptata … cand altcandva decat in preajma Craciunului, ca doar nu si-o schimba Executivul si Legislativul ”bunele practici” taman acum.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.