Secţiuni » Arii de practică » Business » Banking
Banking
DezbateriCărţiProfesionişti
 1 comentariu

Întrebare preliminară cu privire la obiectul contractului de credit garantat ipotecar
21.05.2013 | Mihaela MAZILU-BABEL

Secţiuni: Banking, CJUE, Dreptul Uniunii Europene, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

Instanţa supremă din Ungaria (Kúria) întreabă Curtea de Justiţie, în principiu, dacă o clauză care prevede că ratele care trebuie rambursate se determină folosind cursul de schimb actual la cumpărare al monedei, iar nu cursul la vânzare face parte din noţiunea de obiect al contractului de credit garantat ipotecar. (C-26/13 Kásler și Káslerné Rábai). Cererea de judecare în procedura accelerată a fost respinsă.

Judecătorul-raportor este doamna Prechal (!)

Situaţia de fapt:
1. aprecierea caracterului abuziv al clauzelor contractuale
2. contract de credit încheiat în monedă străină (franc elvețian), cu garanții ipotecare, încheiat între un particular și o bancă, potrivit căruia plata și rambursarea împrumutului trebuie efectuate în monedă națională
3. datorie calculată, cu ocazia încheierii contractului, în temeiul cursului de schimb al monedei străine
4. clauză care prevede că ratele care trebuie rambursate se determină folosind cursul de schimb actual la cumpărare al monedei, iar nu cursul la vânzare.

5. En première instance et en appel, les requérants au principal ont obtenu gain de cause, le caractère abusif, au regard de la réglementation nationale visant à transposer la directive 93/13, de la clause relative au taux de change fixé aux fins du calcul de chaque mensualité, faisant l’objet du point III du contrat en cause au principal, intitulé «Amortissement du prêt», ayant été constaté. (pct. 5, Ordonanța Președintelui Curții de Justiție)

Dispoziţii incidente:

articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatoriie structurare sistematic

(2) Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu privește nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al prețului sau remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate în mod clar și inteligibil.

PS1: bineînțeles că o astfel de clauză va putea fi supusă analizei. Rămâne să se pronunțe însă Curtea (în 2014-2015).

PS2: Până atunci:

1. instanțele pot suspenda facultativ (s-ar putea chiar argumenta că ar avea obligația – dacă ne uităm puțin la principiul efectivității dreptului UE coroborat cu art. 38 din Carta DFUE), inclusiv în România, cauzele care privesc situații de fapt asemănătoare (mutatis mutandis, a se vedea facultatea instanței de a suspenda, cf. NCPC atunci când o altă instanță trimite o cerere de pronunțare preliminară la ÎCCJ și atașăm această dispoziție principiului echivalenței și efectivității – respectiv art. 4 alin. (3) TUE ( ex-articolul 10 TCE))

2. sau instanța națională poate judeca în sensul că o astfel de clauză nu face parte din noțiunea „obiect al contractului” dar motivat – inclusiv cu privire la faptul că nu e necesar să întrebe Curtea de Justiție cu privire la acest aspect – iar instanța de recurs va fi obligată totuși să trimită întrebare preliminară (cf. articolului 267 alin. (3) TFUE – cum a procedat de altfel și instanța de trimitere – fiind instanța supremă de recurs) – asta dacă nu suspendă facultativ.

3. sau consumatorul se poate folosi de o astfel de întrebare adresată pentru a arăta ca situația nu e clară – adică interpretarea poate fi eronată și deci greșită (ca modalitate de recurs coroborat cu principiul efectivității dreptului UE și articolul 38 din Carta DFUE )

4. evident că cererile de încuviințare a executării silite (care au la bază un astfel de titlu ce nu a fost supus judecății cu privire la posibilitatea de a conține clauze abuzive ca cea în legătură cu care se întreabă instanța de trimitere din Ungaria) trebuie și ele, cel puțin, suspendate și chiar fără plata unei cauțiuni.

5. s-ar putea și o excepție de neconstituționalitate să ajute (dar pentru aceasta este necesară o analiză separată).

Am adus în discuție aceste posibilități (nu certitudini!) pentru a arăta că procedura civilă e mult mai frumoasă  atunci când situația de fapt pendinte intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii (cf. unui raport al Comisiei, cam 80% din dreptul intern al unui stat membru intră în domeniul [sfera] de aplicare al dreptului Uniunii).

Mihaela MAZILU-BABEL
Doctorand, Facultatea de Drept și Ştiințe Administrative, Universitatea din Craiova

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1 Comment
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti