Secţiuni » Arii de practică » Business » Insolvenţă
Insolvenţă
DezbateriCărţiProfesionişti

Insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale
30.05.2013 | JURIDICE.ro

Secţiuni: Content, Insolvență
JURIDICE - In Law We Trust

Insolvența unităților administrativ-teritoriale poate fi o soluție reală pentru problema datoriilor acestora. Procedura este similară cu cea aplicată companiilor comerciale, existând însă și diferențe importante, cum ar fi de exemplu faptul că unitățile publice nu pot intra în faliment. Reglementările legale trebuie să țină cont de specificul situației acestor instituții, care nu pot fi radiate.

În ciuda apariției Ordonanței Guvernamentale privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, specialiștii Casei de Insolvență Transilvania estimează că cererile creditorilor de a obține insolvența primăriilor vor fi destul de rare. Procedura poate fi deschisă la cererea primarilor (în cazul primăriilor) sau a președinților consiliilor județene (în cazul județului), ori de către un creditor sau un grup de creditori, cu o creanță totală ce depășește 50% din bugetul unității. Acest plafon ce condiționează intrarea în insolvență credem că va constitui un impediment major pentru creditorii ce doresc să ceară deschiderea procedurii. În cazul în care datoriile depășesc 15% din bugetul general și sunt mai vechi de 90 de zile, administrația respectivă se consideră în criză financiară.

Vasile Godîncă-Herlea: „Ordonanța, care completează articolele existente în Legea finanțelor publice locale, creează acum un cadru legislativ care permite primăriilor și altor unități administrative restructurarea activității, fără ca aceasta să înceteze. Una dintre problemele pe care le vedem este aprobarea planului de redresare, care este mai complicată decât în cazul companiilor. Planul trebuie să treacă prin numeroase avize, iar dacă o aprobare lipsește, în lipsa unei sancțiuni exprese, acesta trebuie refăcut ori de câte ori este necesar pentru a întruni condițiile impuse de forul căruia i se cere avizul sau aprobarea. Teoretic, această refacere ar putea dura la infinit, ceea ce reprezintă un risc – ca insolvența unității să nu poată fi depășită, și în final această lege să nu fie un remediu real la problema arieratelor”.

„Actorii” care iau parte sau au legătură cu insolvența unei unități administrativ teritoriale sunt afectați în moduri diferite, astfel:
Autoritatea administrativ-teritorială. În principiu, aceasta are numai avantaje. Aceasta nu mai poate fi executată silit, nu mai acumulează penalități și dobânzi pentru creanțele neachitate la termen, iar planul de redresare poate micșora datoriile prin reeșalonare sau ștergerea lor. Măsurile luate de administratorul judiciar au scopul de a redresa situația din punct de vedere patrimonial.
Cetățenii. Unitatea administrativ teritorială nu își încetează activitatea, serviciile publice esențiale nu pot fi întrerupte, însă ar putea fi instituite taxe și impozite suplimentare până la încetarea stării de insolvență.
Salariații. Planul de redresare poate prevedea reduceri de personal.
Beneficiarii serviciilor publice esențiale. Serviciile publice esențiale nu pot fi întrerupte. Atât administartorul judiciar, cât și ordonatorul principal de credite trebuie să ia toate măsurile pentru a menține aceste servicii în funcțiune.
Contractanții ce au contracte în derulare. Contractele în derulare pot fi menținute sau denunțate unilateral de către administratorul judiciar cu aprobarea autorității deliberative;
Furnizorii de utilități (electircitate, gaze, apă, telecomunicații) ai unității. Aceștia nu pot refuza furnizarea serviciilor pe perioada insolvenței, chiar dacă unitatea are datorii anterioare neachitate. Datoriile acumulate în timpul procedurii vor trebui plătite la scadență. Totuși, legea nu distinge cele două situații și, prin urmare, teoretic, furnizarea utilităților nu poate fi întreruptă chiar dacă valoarea acestora nu este achitată nici măcar în timpul procedurii;
Creditorii unității administrative. Creanțele curente din timpul procedurii vor fi plătite la data scadentă, în timp ce creanțele anterioare intrării în insolvență vor putea fi eșalonate la plată sau chiar reduse total sau parțial. În timpul procedurii, unitatea nu poate fi executată silit sau acționată în judecată.
Ordonatorul principal de credite. Va avea atribuțiile limitate doar la activitatea financiară și de gestiune a activelor unității și va fi supravegheat de administratorul judiciar. În anumite condiții, aceste atribuții pot fi suspendate și exercitate de către administratorul judiciar.
Autoritatea deliberativă. Hotărârile și dispozițiile acesteia (Consiliul Local sau Consiliul Județean) privind operațiunile financiare și cele care se referă la patrimoniu vor trebui avizate de către administratorul judiciar.

Insolvența se desfășoară sub controlul unui judecător sindic, care constată existența stării și numește un administrator judiciar. Criteriile desemnării acestuia nu sunt menționate în lege, iar numirea administratorului care se va ocupa de caz rămâne la alegerea judecătorului.

Puterile administratorului judiciar sunt mai mici decât în cazul procedurii insolvenței societăților comerciale. Acesta doar propune autorităților denunțarea unor contracte și nu poate întocmi singur planul de redresare. Planul se face împreună cu ordonatorul principal de credite și este necesară inclusiv avizarea lui de către Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice și de către Camera de Conturi. Planul nu poate avea o perioadă de aplicare mai mare de 3 ani și poate să prevadă reeșalonara datoriilor și, în anumite condiții, chiar reducerea acestora.

După deschiderea procedurii, unitățile administrativ-teritoriale nu pot să crească cheltuielile, să inființeze servicii noi, să platească datorii anterioare, să împrumute fonduri noi sau să angajeze personal suplimentar fără avizul administratorului judiciar. Pe toată perioada insolvenței, serviciile publice esențiale vor fi în continuare furnizate cetățenilor. Însă, pe durata aplicării planului se pot institui taxe și impozite suplimentare, până la încetarea stării de insolvență.

CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA, liderul pieței de insolvență din România, acționează ca liant între debitoare și ceilalți participanți în procedură. Cu o echipă de 100 de specialiști, 35 practicieni în insolvență și 12 echipe de lucru, Casa de Insolvență Transilvania a gestionat procedura insolvenței a peste 650 de societăți comerciale și este reprezentă la nivel național. Expertiza acoperă arii de activitate ca: agricultură, transport, industria farmaceutică, alimentară, a lemnului, a încălțămintei, producții ceramice, panificație, activități comerciale, extracţia și prelucrarea produselor petroliere, prelucrarea minereurilor neferoase, real estate.

Casa de Insolvență Transilvania este societatea corespondentă a societății civile de avocați Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.

Cuvinte cheie: ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑

Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti