Secţiuni » Arii de practică » Business » Cyberlaw
Cyberlaw
CărţiProfesionişti
2 comentarii

Conferinţa „New Directions in Global Thought”, IGLP, Harvard Law School. Cum a fost
11.06.2013 | Gabriela ZANFIR FORTUNA

Secţiuni: Afaceri transfrontaliere, Cyberlaw, Dreptul Uniunii Europene
JURIDICE - In Law We Trust

Pentru a marca al cincilea an de existenţă al său, Institute for Global Law and Policy al Harvard Law School a organizat o amplă conferinţă, sub numele “New Directions in Global Thought” (Noi direcţii în gândirea globală), la care au participat aproximativ 350 de cercetători din 60 de state ale lumii şi care a avut loc pe 3 şi 4 iunie.

Ceea ce s-a întâmplat în discuţiile din cadrul numeroaselor paneluri pe parcursul celor două zile se înscrie foarte bine în cadrul trasat la deschiderea conferinţei de către directorul institutului, profesorul David Kennedy: “În zilele acestea se vor întâlni aproximativ 350 de oameni din 60 de state care au idei ce vor să schimbe lumea”.

Nu mai puţin de 57 de paneluri, unul mai interesant decât celălalt, au fost organizate în cinci sesiuni pe parcursul celor două zile de conferinţă. Iar acesta a fost practic singurul inconvenient al evenimentului : prea multe paneluri bune au avut loc în acelaşi timp, făcând decizia de a alege unul din ele foarte grea.

Enumăr aici doar câteva din titlurile panelurilor: „Law and Development After the Financial Crisis: Beyond the Washington Consensus”, „The Global and Local in Investment and Arbitration”, „Weighing the Effects of International Criminal Law”, „The Corporation in Global Society”, „Changing Forms of Property and Citizenship”, „The Latin American Twists on Social, Economic and Cultural Rights Struggles”, „The Next Left Agenda: The Future of Social Democracy in Europe”. Puteţi consulta întreg programul conferinţei AICI.

Printre temele de dezbatere care au suscitat discuţii s-a numărat impactul crizei financiare asupra sistemelor de drept în general, pe de o parte, şi asupra ideii (idealului?) de Europă socială, pe de altă parte. Această temă a fost subiectul mai multor paneluri, şi, întâmplător sau nu, am ales participarea tocmai la unele dintre acestea. În acest context, profesorul Randall Peerenboom (La Trobe University) a vorbit despre drept şi dezvoltare după criza financiară: către un post-Washington Consensus, în care a arătat că, până în prezent, toate modelele politicilor de gestiune a efectelor crizei au eşuat sau sunt pe cale de a eşua, inclusiv modelul promovat de China şi de statele din Asia de Sud-Est. Pentru cei interesaţi de analiza unui eşec aşteptat al Chinei, un alt articol al profesorului pe această temă poate fi consultat AICI.

În acelaşi panel, moderat de profesorul Vlad Perju (Boston College Law School), Kim Lane Scheppele (Princeton University) a făcut o expunere detaliată a situaţiei crizei democratice din Ungaria, despre care spune că este adânc interconectată cu “politicile crizei” – folosite de guvernul ungar tocmai pentru a justifica derapajele democratice şi care adâncesc aceste derapaje. Discuţiile ulterioare prezentării au curs spre o întrebare comună: de ce Uniunea Europeană nu intervine? Iar răspunsul doamnei Scheppele este surprinzător : datorită democratizării pe care Tratatul de la Lisabona a adus-o în arhitectura instituţională a Uniunii Europene. Astfel, susţine doamna, Comisia Europeană nu mai poate reacţiona din propriul impuls, fiind necesară coordonarea voinţei politice a mai multor instituţii UE pentru a obţine o intervenţie punctuală, sancţionatoare şi eficientă. O listă a articolelor profesoarei despre situaţia din Ungaria poate fi găsită AICI.

Într-un alt panel, „Social Europe”, tema recurentă a fost criza prin care trece Grecia. Maria Panezi (Osgoode Hall Law School) a prezentat câteva aspecte legale ale crizei din Grecia, subliniind dezbaterea asupra constituţionalităţii deciziilor prin care Parlamentul grec a adoptat mecanismele de intervenţie în economie emise de instituţiile UE şi de FMI. O discuţie interesantă a fost generată şi de Philomila Tsoukala (Georgetown Law Center), despre “naraţiunile crizei” şi redefinirea conceptului de Europă socială prin prisma lexicului folosit în special de Comisia Europeană (dar şi de alte instituţii) în actele cu impact asupra politicilor financiare ale statelor membre, adoptate înainte şi după criza financiară. Materialul poate fi consultat AICI 

În fine, în ceea ce mă priveşte, am făcut parte din panelul “Reconsidering Copyright and Intellectual Property Law”, cu o lucrare despre cloud computing şi imperativul ca orice demers de reglementare a raporturilor juridice născute în legătură cu furnizarea serviciilor de cloud să aibă ca scop teritorial tocmai arhitectura cloud-ului. Cu alte cuvinte, să fie o reglementare globală. Am identificat trei soluţii pentru ca acest lucru să poată fi realizat: fie un tratat comprehensiv – care să atingă toate problemele juridice incidente, de la protecţia datelor personale, la protecţia drepturilor intelectuale, la răspunderea pentru atingerile aduse securităţii datelor, fie dezvoltarea unui corp de reguli cutumiare, de bune practici, de clauze contractuale model, sub denumirea de Lex Nubia, după modelul Lex Mercatoria, fie pur şi simplu modernizarea şi adaptarea unor tratate existente deja, în diferite materii, dar care au incidenţă asupra serviciilor de cloud, precum GATS, TRIPS (ambele sub tutela Organizaţiei Mondiale a Comerţului) şi Convenţia 108 a Consiliului Europei privind protecţia datelor personale. În panelul moderat de Siavash Eshghi (SOAS, University of London), s-a mai discutat despre circumscrierea discursului despre drepturile de autor în jurul conţinutului cu autor comun al paginilor Wikipedia – Shung-Lin Chen (Harvard Law School), despre rolul originalităţii în revitalizarea legilor dreptului de autor – Hayssam Hammad (University of Exeter), şi despre strategiile de dezvoltare a industriilor creative din Global South, care ar presupune relaxarea regulilor privind drepturile de autor – Ana Santos (Duke Law School).

O concluzie în urma conferinţei IGLP? “Satul global” este deja conturat. Lumea digitală face ca fenomenul să fie ireversibil şi chiar să conveargă spre o globalizare juridică. Dar pentru ca aceasta să nu ducă la haos, trebuie să facem ordine în teoriile guvernanţei globale, dar şi să ştim să definim şi să respectăm interacţiunile dintre local şi global.

drd. Gabriela ZANFIR

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

JURIDICE CORPORATE
JURIDICE MEMBERSHIP
Juristi
JURIDICE pentru studenti









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

2 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.


Secţiuni        Selected     Noutăţi     Interviuri        Arii de practică        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie        Cariere     Evenimente     Profesionişti