Litigii, achiziţii publice, arbitraj, banking, concurenţă, drept civil, drept penal, dreptul familiei, dreptul muncii, executare silită, fiscalitate, fuziuni & achiziţii, insolvenţă, Internet, procedură civilă, proprietate intelectuală, societăţi
Afaceri transfrontaliere, asigurări, construcţii, contencios administrativ, contravenţii, drept comercial, drept constituţional, dreptul sportului, dreptul UE, energie, health & pharma, infrastructură, jocuri de noroc, media & publicitate, mediere, piaţa de capital, protecţia consumatorilorprotecţia mediului, telecom
 
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
3 comentarii | 
Print Friendly, PDF & Email

Aspecte de noutate privind procedura ordonanței președințiale în reglementarea NCPC

13 iunie 2013 | Tiberiu PATANCIUS

Ordonanta presedintiala este o institutie juridica de origine franceza, cu importanta deosebita in dreptul procesual civil, fiind consacrata in legislatia romana inca din anul 1900, cu ocazia revizuirii Codului de procedura civila (prin reglementarea art. 66 bis – de la acea data).

Denumirea institutiei isi gaseste fundament in dreptul francez, unde ordonanta era pronuntata de presedintele instantei, pe baza unui referat scris de partea interesata ori de organul de executare. De aici, in practica si literatura mai veche, era utilizata sintagma de “ordonanta de referee”.

Prin reglementarea acestei proceduri, s-a avut in vedere necesitatea solutionarii in regim de urgenta a unor litigii care – daca ar urma calea procedurii de drept comun (datorita formalismului exagerat) – ar putea asigura ramanerea fara obiect a cauzei sau ar conduce la diminuarea semnificativa a importantei acestuia.[1]

Cat priveste domeniul de aplicare, s-a opinat ca procedura ordonantei presedintiale isi gaseste – de principiu – aplicare in orice materie, cata vreme legea nu a stabilit pentru respectiva materie o procedura speciala, exclusiva.[2]

Intr-o alta viziune, sunt enumerate domeniile de aplicabilitate frecventa (materia raporturilor de familie, a raporturilor de vecinatate si proprietate, a raporturilor locative, materia executarii silite, in litigiile dintre profesionisti) si se noteaza o tendinta de extindere nejustificata a campului de aplicare.[3]

Conditii de admisibilitate:

Potrivit art. 996 alin. (1), instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii sau grabnice, pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Ordonanta este provizorie si executorie. Daca hotararea nu cuprinde nici o mentiune privind durata sa si nu s-au modificat imprejurarile de fapt avute in vedere, masurile dispuse vor produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului – art. 996 alin. (2) NCPC.

La cererea reclamantului, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen – art. 996 alin. (3) NCPC.

Ordonanta va putea fi data chiar si atunci cand este in curs judecata asupra fondului – art. 996 alin. (4) NCPC.

Pe cale de ordonanta presedintiala nu pot fi dispuse masuri care sa resolve litigiul in fond si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt – art. 996 alin. (5) NCPC.

Conditiile exercitarii procedurii ordonantei presedintiale au ramas, in esenta neschimbate fata de reglementarea anterioara, acestea fiind:

a) Urgenta: conditie care justifica utilizarea procedurii in chestiune, caracterizata printr-o procedura de judecata mai sumara. Si in reglementarea art. 581 alin. (1) CPC 1865, cat si in cea a art. 996 alin. (1) NCPC s-a retinut ca exista indeplinita aceasta conditie cand masura provizorie este necesara “pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara … ori… pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari”.

S-a aratat ca urgenta trebuie sa persiste pe tot parcursul judecatii (chiar si in calea de atac a apelului) iar instanta de judecata are obligatia sa indice imprejurarile ce au condus la concluzia ca este indeplinita aceasta cerinta. De asemenea, lipsa caracterului de urgenta conduce la solutionarea oricarui aspect pe calea procedurii comune.[4] Urgenta nu este sinonima cu celeritatea, aceasta din urma reprezentand dezideratul oricarui proces civil, in sensul finalizarii sale intr-un termen rezonabil.[5]

b) Masura dispusa sa aiba caracter provizoriu (vremelnic): masurile incuviintate nu sunt de natura sa conduca la rezolvarea fondului ci sunt de natura sa mentina o situatie de fapt pana la solutionarea celui dintai, asadar – sunt limitate in timp pana la solutionarea in fond a litigiului.

c) Conditia de a nu prejudeca fondul: cu titlu de noutate, este expres reglementata in NCPC (art. 996 alin. 5 NCPC). Chiar daca aceasta conditie nu era expres reglementata, ea exista si in reglementarea CPC 1865, necesitatea acesteia fiind consacrata in doctrina si dedusa din cea de-a doua conditie (caracterul provizoriu). S-a retinut ca, datorita faptului ca ordonanta presupune urgenta si adoptarea unor masuri vremelnice, instanta nu are caderea sa prejudece fondul dreptului dar – pentru ca totusi solutia sa nu fie arbitrara – este datoare sa cerceteze aparenta dreptului, sa pipaie fondul.[6]

d) Existenta unei “aparente de drept” in favoarea reclamantului, conditie noua, legiferata la art. 996 alin. (1) NCPC. S-a retinut ca aceasta conditie trebuie analizata in mod prioritar de catre instanta, aceasta din urma fiind tinuta sa nu dispuna nicio masura provizorie pana ce nu isi creaza convingerea ca in favoarea reclamantului exista “aparenta de drept”. Limitele cercetarii privind aparenta dreptului sunt chiar limitele indicate si in vechea reglementare, in doctrina si jurisprudenta, referitoare la “pipairea fondului”.[7]

Instanta competenta

Potrivit art. 997 NCPC, competenta privind solutionarea cererii de ordonanta presedintiala revine instantei competente in solutionarea (in prima instanta) a fondului dreptului.

Daca este declansat un proces privind fondul dreptului, instanta investita cu solutionarea acestuia este de asemenea competenta sa solutioneze si cererea de ordonanta presedintiala. Daca litigiul privind fondul dreptului se afla in calea de atac a apelului, cererea de ordonanta se va introduce tot la prima instanta.

In ipoteza in care litigiul privind fondul dreptului nu este de competenta instantelor judecatoresti (necompetenta generala) sau nu este de competenta instantelor romane, cererea de ordonanta presedintiala va fi respinsa ca inadmisibila pentru aceste motive.[8]

Procedura de solutionare

Art. 998 NCPC reglementeaza coordonatele procedurii speciale, utilizate in solutionarea cererilor de ordonanta presedintiala. Acestea contin elementele cererilor de chemare in judecata, potrivit dispozitiilor art. 194 NCPC. Dispozitiile procedurale privind verificarea cererii si regularizarea acesteia (art. 200 NCPC) sunt aplicabile.

In vederea judecarii cererii, partile vor fi citate conform normelor privind citarea in procesele urgente iar paratului i se va comunica o copie de pe cerere si de pe actele care o insotesc. Intampinarea nu este obligatorie (art. 998 alin. 1 NCPC). Nefiind obligatorie intampinarea, nu isi gasesc aplicare in aceasta procedura nici dispozitiile art. 201 NCPC (privind obligatia paratului de a depune intampinare, comunicarea acesteia si depunerea raspunsului la intampinare) si nici sanctiunea decaderii, reglementata la art. 208 alin. (2) NCPC.

Art. 998 alin. (2) NCPC dispune ca ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor. In caz de urgenta deosebita, ordonanta va putea fi data chiar in aceeasi zi, instanta pronuntandu-se asupra masurii solicitate pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor.

Este lasata astfel, la dispozitia judecatorului, decizia ca – la solicitarea reclamantului – si avand in vedere exclusiv urgenta masurilor de dispus – sa incuviinteze ca ordonanta sa fie data fara citare, situatie in care pronuntarea se bazeaza exclusiv pe cererea de ordonanta si a inscrisurilor depuse, fara concluziile partilor.

S-a argumentat ca ascultarea doar a reclamantului in procedura ordonantei data fara citare constituie o incalcare a dispozitiilor art. 8 NCPC, partilor nefiindu-le garantata exercitarea drepturilor procesuale in mod egal si fara discriminari, ceea ce ar conduce la anularea hotararii in conditiile art 176 pct. 6 NCPC.

Art. 998 alin. (3) NCPC statueaza ca judecata se face de urgenta si cu precadere, nefiind admisibile probe a caror administrare necesita un timp indelungat. Dispozitiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile. Instanta va incuviinta numai acele probe care sunt conforme (compatibile) cu caracterul de urgenta al procedurii ordonantei. Incuviintarea probei va avea de obiect confirmarea/gasirea de indicii potrivit carora aparenta de drept este in favoarea reclamantului. Nu vor fi administrate probe de natura sa dezlege fondul dreptului.[9]

Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare – art. 998 alin. (4) NCPC.

Calea de atac

Art. 999 alin. (1) NCPC: Daca prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanta este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor. Termenul privind exercitarea caii de atac se calculeaza de la moment diferite, dupa cum solutionarea ordonantei presedintiale s-a facut cu ori fara citarea partilor.

Potrivit art. 999 alin. (2) NCPC instanta de apel poate suspenda executarea pana la judecarea apelului dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta. Din economia acestui text rezulta ca ordonanta presedintiala pronuntata de prima instanta este executorie. Tocmai de aceea, instanta de judecata are facultatea (iar nu obligatia) de a o suspenda. In concluzie, dispozitiile art. 468 alin. (2) NCPC nu isi gasesc aplicare si in privinta acestei proceduri speciale.

Apelul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor – art. 999 alin. (3) NCPC. Dispozitiile art. 998 alin. (4) sunt aplicabile. Amanarea pronuntarii se poate dispune pentru cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se indeplineste in cel mult 48 de ore.

Art. 999 alin. (4) NCPC stabileste ca impotriva executarii ordonantei presedintiale se poate formula contestatie la executare. Elementul de noutate fata de vechea reglementare il constituie utilizarea termenului de contestatie la executare, o mentiune expresa ce modifica sintagma de “contestatie” uzitata de art. 582 alin. (4) CPC 1865.

S-a opinat ca impotriva hotararii de solutionare a cererii de ordonanta presedintiala poate fi uzitata calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare. Per a contrario, s-a argumentat ca este imposibil de exercitat calea atac a revizuirii, intrucat aceasta presupune o evocare a fondului, contravenind conditiei de exercitare a procedurii ordonantei presedintiale, chiar si in ipoteza in care se invoca motivul de la art. 509 pct. 8 NCPC (contrarietatea de hotarari).[10]

Transformarea cererii

Potrivit art. 1000 NCPC, la solicitarea reclamantului, pana la incheierea dezbaterilor in prima instanta, cererea de ordonanta presedintiala va putea fi transformata intr-o cerere de drept comun, situatie in care paratul va fi incunostiintat si citat in mod expres cu aceasta mentiune.

Asadar, transformarea cererii de ordonanta presedintiala la solicitarea exclusiva a reclamantului (instanta de judecata nu va putea avea aceasta initiativa) iar acest drept trebuie exercitat numai pana la inchiderea dezbaterilor inaintea instantei de fond (nu poate fi solicitata in calea de atac a apelului).

Institutia transformarii cererii isi gaseste aplicare in ipoteza in care, pe parcursul procesului, nu mai subzista conditia urgentei.

In aceasta situatie, cererea de ordonanta va putea fi transformata intr-o cerere contencioasa (pentru stabilirea dreptului potrivnic fata de parat) in masura in care procedura ordonantei nu mai permite reclamantului sa isi sustina aparenta de drept ori daca exista dubii cu privire la admisibilitatea cererii de ordonanta.

S-a argumentat ca, prin aceasta transformare, fundamental diferita de institutia modificarii cererii de chemare in judecata (art. 294 NCPC), reclamantul nu va putea modifica nici obiectul cererii de chemare in judecata si nici cadrul procesual.

Cererea privind transformarea va fi formulata in scris si va fi comunicata obligatoriu paratului, spre a putea depune intampinare (art. 222 alin. 1 NCPC).[11]

Autoritatea de lucru judecat

Art. 1001 alin. (1): Ordonanta presedintiala are autoritate de lucru judecat fata de o alta cerere de ordonanta presedintiala, numai daca nu s-au modificat imprejurarile de fapt care au justificat-o.

(2) Ordonanta presedintiala nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.

(3) Hotararea data asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanta presedintiala.

S-a retinut ca articolul 1001 reprezinta o modalitate de aplicare a reglementarii art. 430 alin. (3) NCPC, potrivit caruia hotararea judecatoreasca prin care se ia o masura provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.

Autoritatea de lucru judecat proprie ordonantei presedintiale (o autoritate de lucru judecat relativa) se diferentiaza de cea a celorlalte hotarari judecatoresti, pronuntate in materie contencioasa, deoarece caracterul vremelnic si cerinta neprejudecarii fondului conduc la o conditionare (limitare) a autoritatii de lucru judecat pentru ipotezele:

a) Autoritatea de lucru judecat opereaza numai fata de alta cerere de ordonanta presedintiala, cu tripla identitate: parti, cauza si obiect si

b) Numai cand nu s-au modificat imprejurarile de fapt care au justificat-o.

Daca ordonanta presedintiala nu are autoritate de lucru judecat fata de hotararea de solutionare a fondului litigiului, in schimb, solutionarea definitiva a litigiului de fond – mai inainte de solutionarea cererii de ordonanta presedintiala – conduce la respingerea ca ramasa fara obiect a celei dintai.

Aceasta solutie a fost argumentata prin aceea ca, pe de-o parte, relativitatea autoritatii de lucru judecat a ordonantei permite ca in litigiul pe fondul dreptului sa fie rediscutate inclusiv aspectele stabilite prin ordonanta iar, pe de alta parte, prin realitatea ca, de regula, litigiul pe fondul dreptului este initiat de partea care a pierdut in procedura ordonantei, astfel ca, prin probatoriul administrat, se va tinde la dovedirea contrariului celor retinute in procedura speciala.[12]


[1] Florea Magureanu, Drept procesual civil, Ed. All Beck, 1998, pp. 608-609;
[2] Prof. Univ. Dr. Ion Deleanu, Tratat de procedura civila, 2000, Ed. Servo Sat, Vol. III, p. 33;
[3] Prof. Univ. Dr. Viorel Mihai Ciobanu, Tratat teoretic si practic de procedura civila, 1997, Ed. National, vol. II, pp. 499-503;
[4] Prof. Univ. Dr. Viorel Mihai Ciobanu, op. cit., pp. 490-493;
[5] Prof. Univ. Dr. Ion Deleanu, op. cit., pp. 28;
[6] Prof. Univ. Dr. Viorel Mihai Ciobanu, op. cit., p. 494;
[7] Dr. Claudiu Constantin Dinu, Proceduri speciale in noul cod de procedura civila, Ed. Universul Juridic, 2013 p. 162;
[8] Prof. Univ. Dr. Gabriel Boroi – coord., Octavia Spineanu-Matei, Dumitru Marcel Gavris, Noul cod de procedura civila – comentariu pe articole, Ed. Hamangiu, 2013, vol. II, pp. 578-579.
[9] Prof. Univ. Dr. Gabriel Boroi, op. cit., pp. 580-582;
[10] Dr. Claudiu Constantin Dinu, op. cit., pp. 176-177;
[11] Prof. Univ. Dr. Gabriel Boroi, op. cit., p. 584;
[12] Prof. Univ. Dr. Gabriel Boroi, op. cit., pp. 585-586.


Tiberiu PATANCIUS
Avocat, Baroul Bucuresti


Aflaţi mai mult despre , ,

Au fost scrise până acum 3 de comentarii cu privire la articolul “Aspecte de noutate privind procedura ordonanței președințiale în reglementarea NCPC”

  1. Mihaela ENACHE spune:

    Ce mi-a atras atentia cu precadere la ordonanta presedintiala este contrarietatea dintre art. 996 alin.2 si art.996 alin.3. Primul spune ca hotararea este executorie, iar potrivit art.668 pct.1 C.proc.civ. in cazul hotararilor executorii nu este necesara somarea debitorului si comunicarea titlului executoriu. Toate bune pana aici, dar intervine art. 996 alin.3 care spune ca executarea ordonantei presedintiale se va face fara somatie si fara trecerea unui termen la cererea reclamantului. Pentru ca toate articolele trebuie interpretate in sensul aplicarii lor, va trebui sa intelegem ca ordonanta presedintiala este executorie in sensul ca, spre deosebire de dreptul comun, nu se mai asteapta solutia din apel, insa nu se va aplica de plano art. 668 pct.1 C.proc.civ. in sensul ca executarea se face fara somatie, ci aceasta executare fara somatie se va face strict in situatia in care reclamantul a solicitat in cerere asta si instanta i-a admis.

  2. Andrei PAP spune:

    Sesizare plagiat!!!

    Va aduc la cunoştinţă ca prezentul material a fost preluat de un anume av. Colţuc Marius şi ulterior răspândit pe site-urile unor publicaţii centrale/locale sub titlul „Acțiunea în “înghețarea” contractului în franci elvețieni (suspendare la plată a CHF)” – http://www.obiectiv.net/actiunea-in-inghetarea-contractului-in-franci-elvetieni-suspendare-la-plata-a-chf-23598.html/

    Se poate observa ca materialul de pe site-ul la care am facut trimitere este un plagiat grosolan, fiind preluate („copy-paste”):
    – doua opinii ale d-lui prof. Gh. Piperea, exprimate pe o reţea de socializare (pagina personală)…
    – respectiv, cca. 50% din articolul de mai sus semnat de dl. av. Tiberiu PATANCIUS si publicat, la data de 13 iunie 2013, pe JURIDICE.ro, mai exact, textul cuprins intre „Conditii de admisibilitate” si pana la „Instanta competenta”.

    Este al III-lea plagiat (descoperit de noi) al acestui individ, Colţuc Marius, constând în preluarea unor articole (semnate de diversi autori) de pe JURIDICE.ro şi răspândirea lor pe internet sub „semnătura” sa, in scopul de a-şi face publicitate!

    • Mars spune:

      Buna dimineata.

      In opinia mea, asemenea practici sunt incompatibile cu demnitatea profesiei de avocat si, in caz afirmativ, cineva trebuie sa formuleze o sesizare catre Comisia de Disciplina a Baroului Bucuresti.

      Consider ca, daca sesizarea se confirma (nu am apucat sa verific), acest demers (in privinta materialelor publicate pe portalul Juridice.ro) trebuie sa apartina redatiei Juridice.ro.

Lasă un răspuns

Important
Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile publicate sub numele real care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.