ICCJ. Natura juridică a clauzei de arvună
14 iunie 2013 | Corina CIOROABĂ, Corina CIOROABĂ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, în caz de neexecutare a contractului, clauza cu privire la nerestituirea avansului are atât o bază legală (art. 1298 C. civ., art. 1544 NCC), cât şi convenţională, iar o astfel de clauză inclusă în contractul de vânzare-cumpărare are autonomia unei clauze penale, accesorie vânzării, convenită de ambele părţi şi ea trebuie să-şi producă efectele în sensul neechivoc stabilit de acestea. În acest sens, prevederile art. 1298 C. civ. reglementează limitativ cazurile în care arvuna, avansul, nu se reţine ci va fi restituit cumpărătorului, acestea vizând executarea vânzării ori o cauză care exclude culpa cumpărătorului. În speţă, părţile contractante au convenit ca, în cazul în care societatea vânzătoare nu va primi integral preţul bunului în termen de 120 zile de la data autentificării contractului de vânzare-cumpărare, contractul să se considere desfiinţat de plin drept, fără somaţie şi fără punere în întârziere a cumpărătoarei, promitenta cumpărătoare urmând a pierde partea din preţ deja achitată. Înalta Curte a apreciat că, întrucât recurenta-pârâtă, în calitate de cumpărătoare, nu şi-a executat obligaţia de plată a diferenţei de preţ în termenul convenit, culpa sa contractuală fiind astfel prezumată, aşa încât, în mod corect, instanţa de apel a dat eficienţă pactului comisoriu de ultim grad şi clauzei de arvună. (Decizia nr. 1759 din 23 aprilie 2013, pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect constatarea nulităţii absolute a clauzei privind nerestituirea avansului)
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro
