ArticoleESSENTIALSRNSJStudiiOpiniiInterviuriInterviuri VIDEOPovestim cărţi
 
 
Opinii
 1 comentariu | 
Print Friendly, PDF & Email

Revizuirea Constituției și mediul de afaceri
15.06.2013 | Valentin MIRCEA


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

Procesul de revizuire a Constituției României este în toi, cu ședințe prelungite ale comisiei parlamentare care redactează proiectul, cu dezbateri publice intense și replici tăioase între factorii de decizie din mediul administrativ și politic.

Nu se discută însă DELOC, în acest cadru, de prevederile din legea fundamentală a României cu impact asupra economiei. Constituția României prezintă particularitatea (nu orice constituție, chiar și din Uniunea Europeană, conține astfel de norme) de a conține prevederi exprese care se referă la libertatea economică – art. 45
„Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate
și la funcționarea economiei în regim de economie de piață – art. 135
1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.(2) Statul trebuie să asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;
b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;
c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;
d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;
e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;
f) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii;
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.

Dacă art. 45 este destul de clar și nu necesită vreo actualizare, nu același lucru se poate spune și despre art. 135.

Pe de o parte, acesta conține prevederi insuficiente atunci când se referă, în alineatul (2), litera a) doar la ”protecția concurenței loiale”, în condițiile în care există de fapt două seturi de reguli de concurență, complementare unele cu altele, dar fără a se confunda: normele de concurență loială (protejate prin prevederile speciale din Legea nr. 11/1991, rămasă, la rândul său, în urma realităților economice, și prin prevederile din Codul Civil referitoare la răspunderea civilă delictuală) și normele de concurență de tip antitrust (protejate în principal prin Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare și prin articolele 101-107 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, deci inclusiv normele care reglementează regimul ajutorului de stat).

Pe de altă parte, art. 135 alin. (2) circumscrie economia de piață unor deziderate care fie nu mai sunt de actualitate, fie sunt vagi și nu conferă vreo substanță acestor prevederi – ”interesul național” (de ce nu și ”interesul Uniunii Europene”, dacă România este membră a acesteia și parte componentă a Pieței Interne a UE ?), stimularea cercetării științifice, laolaltă cu stimularea artei (!?), referințe la activitatea valutară ca fiind distinctă de cea financiară etc.

Un singur paragraf – lit. g) din alin. (2) – se referă la ”obiectivele Uniunii Europene” , în ceea ce privește politicile de dezvoltare regională, în urma unei modificări operate odată cu precedenta revizuire a Constituției, din 2003 și luând, probabil, în considerare, fondurile pre-aderare care au mers în mare parte pe obiective de dezvoltare regională. Or, ca urmare a calității de Stat Membru al Uniunii Europene și de parte componentă a Pieței Interne, începând cu 2007, practic orice politică economică trebuie să aibă în vedere obiectivele Uniunii Europene, care sunt, practic, și ale României.

Este important de avut în vedere că articolele 101-107 din TFUE, amintite mai sus, sunt de directă aplicare în România și fac parte, de fapt, din ordinea juridică internă, conform art. 148 din Constituție.

Concluzia mea este că art. 135, mai ales alin. (2), trebuie reformulat, astfel încât accentul condițiilor de funcționare a economiei de piață să cadă pe două dimensiuni: obiectivele Uniunii Europene și competivitatea (eficiența) întreprinderilor din România.

Reformularea ar putea fi următoarea:
”2) Statul garantează și promovează creșterea competivității economiei românești prin:
a) exercitarea liberă și neîngrădită a activităților economice și respectarea regulilor de concurență, astfel încât să fie asigurată folosirea optimă a factorilor de producţie;
b) absența oricăror bariere administrative, care nu sunt justificate de obiective de interes general, din calea exercitării libere a activităților de către întreprinderi.
c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice şi protecţia inovației și a dreptului de autor;
d) exploatarea resurselor de producție, în condiții de maximă eficiență economică și cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesați;
e) dezvoltarea economică în condițiile ocrotirii mediului înconjurător şi menţinerii echilibrului ecologic;
f) crearea condiţiilor necesare pentru bunăstarea consumatorilor și creşterea calităţii vieţii;
g) aplicarea politicilor economice, la nivel național sau regional, în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene.

De asemenea, ar fi utilă introducerea unui nou alineat la finalul art. 135, care să întărească ideea de garantare a principiilor economiei de piață:
”(3)Sunt interzise orice măsuri administrative și dispoziții legale în măsură să afecteze competivitatea economiei românești și condițiile pentru asigurarea acesteia, menționate la alin. (2).”

Competivitatea trebuie să fie obiectivul principal care trebuie urmărit și căruia toate celelalte obiective trebuie să îi fie subsumate. În acest sens, trebuie ca legea fundamentală să asigure, în principal, că nu există bariere și impedimente nejustificate în calea activităților economice, că există un acces nediscriminatoriu la resursele necesare activităților economice, să stimuleze cercetarea și să protejeze inovarea, în acord cu alte obiective, cum este protejarea mediului înconjurător de efectele nocive ale activităților economice.

Competivitatea, la rândul său, nu este un scop în sine, ci un element prin care este asigurată satisfacerea unor obiective majore, cum este asigurarea bunăstării cetățenilor României, prevăzut de art. 47, alin. (1) din Constituție, conform căruia ” Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.” În egală măsură, existența unei economii puternice este un element important al asigurării securității naționale, această preocupare fiind regăsită în strategiile de securitate națională din ultimii ani.

Aceasta este propunerea mea.

Dezbaterea este deschisă. Vi se par potrivite / necesare aceste modificări?

Valentin MIRCEA
Vicepreşedinte Consiliul Concurenţei

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Până acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul “Revizuirea Constituției și mediul de afaceri”

  1. Sanda SERBAN spune:

    Bun gasit, stimate interlocutor si stimati cititori!

    Din pacate, ma vad nevoita sa remarc ca articolul dumneavoastra se axeaza foarte mult pe competitivitate.

    Cateva exemple, spre regretul meu, negative, as vrea sa redau mai jos:

    1.Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.(2) Statul trebuie să asigure:

    d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;

    subl.mea: „in concordanta cu intersul national”= in concordanta cu interesele politice (actuale sau de viitor);

    2. ” Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.”

    In prezent, imi desfasor activitatea in cadrul unei institutii publice, cu statut de regie autonoma, aflata in coordonarea unui minister (ca si o organizatie non-profit), deci, ati ghicit: o struto-camila.
    In cadrul acestei organizatii de tip unicat din Romania, seful meu este singurul consilier juridic, care este cooptat in toate proiectele institutiei, singurul care beneficiaza de sporul de mobilitate si confidentialitate, singurul cu certificat Ornis.

    Vorbim de calitatea vietii si de un trai decent? Nu! De ce sa nu vorbim si de calitatea umana, de calitatea serviciilor prestate, de calitatea exprimarii in cadrul unui dialog? Poate ca ar trebui sa mai adaug si faptul ca eruditul si emeritul meu sef a fost sanctionat disciplinar, dar continua sa detina o functie de conducere (no comment!).

    3. In concluzie, noi, juristii, suntem nevoiti sa ne adaptam actelor normative,periodic sau la nesfarsit modificate si completate,respectiv abrogate, inclusiv legii fundamentale a statului roman.

    In procesul legislativ sunt numeroase cazuri de derogari de la lege. Cu titlu de exemplu, daca „o dare in administrare” a unor bunuri care fac parte din domeniul public al statului trebuie reglementata prin hotarare de guvern, asa cum prevede inclusiv Noul Cod civil, nu mai putin adevarat este faptul ca aceeasi „dare in administrare”, a unor astfel de bunuri, poate face, prin derogare, obiectul unei ordonante de urgenta, act normativ care, o data, aprobat, merge mai departe pe circuitul firesc al legii, spre promulgare. Ce avem in final? „O dare in administrare” prin decret prezidential! Iata ca se poate! Suntem in Romania, unde procesul legislativ este deosebit de permisiv! Cine este de vina? Juristii sau interesele de moment ale clientelismului politic? Poate stringenta necesitate a „derogarii”.
    Cat de importanta este derogarea de la lege si cui foloseste?

    4. Adevarat, dorim sa contribuim, fiecare cum putem, la revizuirea Constitutiei. Meritul trebuie sa fie al nostru, al tuturor, dar dupa referendum, si noi, cetatenii de rand, ar trebui sa ne bucuram de privilegiile sale, de protectia drepturilor si libertatilor noastre, de protectia proprietatii private, de dreptul la munca si la un trai decent, de protectia mediului inconjurator.

    In ceea ce priveste notiunea de „competitivitate”, aceasta ar trebui sa vizeze si calitatea serviciilor, mai ales in domeniul relatiilor de munca si nu numai cu referire la desfasurarea activitatilor economice. Dar cata vreme sistemul de recrutare din tara noastra este deficitar pe axa calitatii umane si profesionale, nu putem vorbi de competitivitate la nivel de grup. O activitate economica se desfasoara prin oameni si cu oameni. Asadar, militand pentru calitate, vom avea competitivitate.
    Nu-i asa ca depinde de noi?

    Va multumesc pentru atentie.

    Cu deosebit respect,

    Sanda SERBAN
    consilier juridic

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate