Excepţie de neconstituţionalitate admisă. Insulta şi calomnia din nou incriminate
17 iunie 2013 | JURIDICE.ro
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 350 din data de 13 iunie 2013 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 206/2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4145 alin. 4 din Codul de procedura penala.
Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata intr-un dosar aflat pe rolul Judecatoriei Iasi – Sectia penala.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 4145 alin. 4 din Codul de procedura penala, referitoare la efectele recursului in interesul legii, introduse prin art. XVIII pct/ 58 din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, avand urmatorul cuprins:
„Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.
Cauza aduce in fata Curtii Constitutionale situatia determinata de pronuntarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in cadrul unui recurs in interesul legii, a unei solutii obligatorii pentru instante, dar contrara unei decizii deja pronuntate de Curtea Constitutionala, decizie care este general obligatorie si pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Astfel, prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, Curtea a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 si 207 din Codul penal. In considerentele acestei decizii, Curtea a retinut, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii normelor abrogatoare, ca acestea isi inceteaza efectele juridice, iar prevederile legale care au format obiectul abrogarii (in speta, normele de incriminare a insultei si calomniei cuprinse in art. 205 si 206 din Codul penal, precum si prevederile art. 207 din Codul penal privind proba veritatii) continua sa produca efecte juridice.
Ulterior publicarii acestei decizii, practica instantelor judecatoresti a devenit neunitara, astfel ca prin Decizia r. 8/20101, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la consecintele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 62/2007 [. ..] asupra activitatii dispozitiilor art. 205, 206 si 207 din Codul penal” si au stabilit ca:
„Normele de incriminare a insultei si calomniei cuprinse in art. 205, 206 si 207 din Codul penal, abrogate prin dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, dispozitii declarate neconstitutionale prin Decizia n. 62 din 18 ianuarie 2007 a Curtii Constitutionale, nu sunt in vigoare.”
Efectul specific al deciziilor Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea normelor abrogatoare
Curtea precizeaza ca dispozitiile legale de abrogare nu sunt exceptate de la controlul de constitutionalitate, instanta de contencios constitutional putand decide in legatura cu constitutionalitatea unei norme de abrogare. In cazul constatarii neconstitutionalitatii lor, acestea isi inceteaza efectele juridice in conditiile prevazute de art. 147 alin. (1) din Constitutie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte”.
Curtea constata ca in astfel de cazuri nu intervine o „abrogare a abrogarii”, pentru a se putea retine incidenta dispozitiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000 potrivit carora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial” – dispozitii opozabile legiuitorului in activitatea de legiferare -, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstitutionalitatii unei norme abrogatoare, efect intemeiat pe prevederile constitutionale ale art. 142 alin. (1) care consacra rolul Curtii Constitutionale de garant al suprematiei Constitutiei si ale art. 147 alin. (4), potrivit carora deciziile Curtii sunt general obligatorii.
Deciziile Curtii Constitutionale si deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie – expresie a unor competente specifice
Curtea Constitutionala decide asupra constitutionalitatii legilor, in timp ce Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin intermediul recursului in interesul legii, decide asupra modului de interpretare si aplicare a continutului normelor juridice. Pe de alta parte, prin efectele produse, deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, inclusiv pentru legiuitor, in timp ce deciziile pronuntate pe calea recursului in interesul legii se adreseaza judecatorului de la instantele judecatoresti.
Infirmarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 62/2007 – neconstitutionalitatea „dezlegarii date problemelor de drept judecate
Curtea retine ca, fata de textul constitutional al art. 126 alin. (3), sintagma „dezlegarea data problemelor de drept judecate”, cuprinsa in art. 4145 alin. 4 din Codul de procedura penala, nu poate privi decat interpretarea si aplicarea unitara a continutului dispozitiilor legale de catre instantele judecatoresti, interpretarea acestei sintagme la care a ajuns Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 8/2010 este neconstitutionala, contravenind prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5) care consacra principiul securitatii juridice, ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale, ale art. 126 alin. (3) privind rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale art. 142 alin. (1) potrivit carora „Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei” si ale art. 147 alin. (1) si (4) referitoare la efectele deciziilor Curtii Constitutionale.
Procedand la aceasta interpretare, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a erijat in instanta de control judiciar al Deciziei nr. 62/2007, pronuntate de Curtea Constitutionala.
Prin urmare, Curtea concluzioneaza ca, intrucat acest precedent afecteaza grav securitatea juridica si rolul Curtii Constitutionale, se impune sanctionarea oricarei interpretari a dispozitiilor art. 4145 alin. 4 din Codul de procedura penala, ce reglementeaza obligativitatea dezlegarilor date problemelor de drept judecate de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe calea recursului in interesul legii, in sensul ca ar oferi acestei instante posibilitatea ca, pe aceasta cale, in temeiul unei norme infraconstitutionale, sa dea dezlegari obligatorii care contravin Constitutiei si deciziilor Curtii Constitutionale.
Efectele deciziei Curtii Constitutionale
Curtea statueaza ca prezenta decizie determina – de la data publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I – restabilirea, pentru viitor, a efectului general obligatoriu al Deciziei Curtii Constitutionale nr. 62/2007 si a aplicarii normelor de incriminare a insultei si calomniei cuprinse in art. 205 si 206 din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 207 din Codul penal privind proba veritatii, cu respectarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.
Pentru motivele de mai sus, Curtea decide:
– admite exceptia de neconstitutionalitate avand ca obiect dispozitiile art. 4145 alin. (4) din Codul de procedura penala, si constata ca „dezlegarea data problemelor de drept judecate” prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectiile Unite nr. 8 din 18 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 416 din 14 iunie 2011, este neconstitutionala, contravenind prevederilor art. 1 alin. (3) , (4) si (5), ale art. 126 alin. (3), ale art. 142 alin. alin. (1) si ale art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie si Deciziei Curtii Constitutionale nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007.
- Flux integral: www.juridice.ro/feed
- Flux secţiuni: www.juridice.ro/*url-sectiune*/feed
Pentru suport tehnic contactaţi-ne: tehnic@juridice.ro