TOP LEGAL
Print Friendly, PDF & Email

Unele observaţii critice relative la unele soluţii introduse prin OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (II)
08.07.2013 | Liviu-Alexandru VIOREL, Liviu-Alexandru VIOREL, Alexandru OANĂ


CONFERINTA VALERIU STOICA 2019

I. Intrarea în vigoare

Având în vedere că textul Ordonanţei[1] nu prevede data intrării în vigoare, iar ordonanţele de urgenţă intră în vigoare la momentul publicării lor în Monitorul Oficial, înseamnă că actul normativ cadru în materie de taxe judiciare de timbru a intrat în vigoare la data de 29.06.2013.

II. Legea aplicabilă taxelor judiciare de timbru – momentul introducerii cererii

Potrivit dispoziţiilor art. 50 din Ordonanţă: „Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor”.

Aceasta înseamnă că legea aplicabilă timbrării cererii este cea în vigoare la momentul introducerii cererii, nu a) cea în vigoare la momentul începerii procesului ori b) cea în vigoare la momentul stabilirii taxei judiciare de către instanţă.

a) Este lipsită de relevanţă sub aspectul aici discutat legea în vigoare la momentul începerii procesului. Sublinierea prezintă relevanţă deosebită în cazul cererilor incidentale. Bunăoară, dacă se formulează o cerere de intervenţie astăzi într-un proces început anterior datei de 29.06.2013, ea se va timbra potrivit regulilor „aşternute” de legea nouă, iar nu în raport cu regulile statornicite de legea veche sub imperiul căreia a fost declanşat procesul.

b) Nu va prezenta relevanţă sub aspectul legii aplicabile nici legea în vigoare la momentul stabilirii de către instanţă a taxei judiciare de timbru datorate (!). În ipoteza transmiterii actelor procedurale prin poştă, curier ori alte asemenea mijloace există posibilitatea ca momentul formulării cererii să nu coincidă cu momentul la care se stabileşte de către instanţă taxa judiciară de timbru. Pentru stabilirea legii aplicabile va prezenta relevanţă momentul la care a fost formulată cererea. În aceste cazuri se aplică în completare dispoziţiile procedurale din NCPC referitoare la considerarea în termen a actelor de procedură depuse înăuntrul termenului prevăzut de lege, prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare [art. 183 alin. (1) NCPC].

În mod evident, dispoziţiile prin prisma cărora se va examina cererea de reexaminare sunt cele în vigoare la momentul introducerii cererii în privinţa căreia se contestă timbrajul, iar nu cele în vigoare la momentul soluţionării acestei căi de atac.

III. Legea aplicabilă timbrului judiciar

Tot în raport cu momentul introducerii cererii se va achita sau nu timbru judiciar:

  • dacă cererea este introdusă anterior datei de 29.06.2013, atunci aplicarea timbrului judiciar se face potrivit reglementării anterioare;
  • în măsura în care cererea este introdusă în data de 29.06.2013 ori ulterior, având în vedere că legea nouă nu mai prevede timbrul judiciar, acesta nu va mai fi aplicat.

IV. Evaluarea cererilor sau a acţiunilor

1. Consideraţii generale [art. 31 alin. (2)]

În privinţa taxelor determinate prin raportare la valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru va fi:

  • cea prevăzută în acţiune sau în cerere.
  • dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, evaluarea se face în condiţiile art. 98 alin. (3) NCPC, sens în care valoarea va fi determinată prin raportare la înscrisurile prezentate şi explicaţiile date de părţi.

2. Evaluarea cererilor având ca obiect dreptul de proprietate sau alt drept real asupra unui imobil [art. 31 alin. (3)]

Aceste cereri se vor evalua:

  • în raport de valoarea impozabilă a imobilului;
  • în funcţie de grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare, dacă valoarea impozabilă este contestată ori considerată de instanţă ca „vădit derizorie”.

V. Elemente de noutate relative la determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru în anumite materii

1. Cererea de repunere în situaţia anterioară

a) Soluţia din vechea reglementare

Anterior, cererea de repunere în situaţia anterioară introdusă pe cale principală se timbra la valoare, potrivit regulilor de drept comun; soluţia era dată de interpretarea per a contrario a textului care declara scutirea de la plata taxei judiciare a cererilor având acest obiect introduse pe cale accesorie; achitarea unei taxe judiciare de timbru în ipoteza deducerii cererii pe cale principală, în raport cu scutirea pentru formulare cererii pe cale accesorie a fost considerată totuşi echitabilă[2], arătându-se, pe de o parte că acest lucu este posibil datorită conduitei reclamantului însuşi (care deşi ar fi putut solicita repunerea în situaţia anterioară în primul litigiu, nu a procedat astfel), iar pe de altă parte că „dubla taxare” nu se va suporta, în final, din patrimoniul reclamantului ci de partea care va pierde procesul.

b) Soluţia din noua reglementare

Legiuitorul a prevăzut o soluţie parţial diferită faţă de cea din reglementarea anterioară.

Cererea de repunere în situaţia aterioară se taxează diferenţiat în raport de modalitatea în care acest tip de cerere este dedus judecăţii:

  • dacă cererea este fomulată pe cale accesorie cererii în constatarea nulităţii, rezoluţiunii sau rezilierii actului juiridic, este scutită de taxă judicară de timbru [art. 3 alin. 2 lit. a)]; legiuitorul a menţinut, aşadar, soluţia anterioară;
  • dacă cererea este introdusă pe cale principală, atunci ea se taxează distinct, în funcţie de valoare, conform art. 8 alin. (2):
  • dacă valoarea cererii ≤ 5.000 de lei, cererea se taxează cu 50 de lei.
  • dacă valoarea cererii > 5.000 de lei, cererea se taxează cu 300 de lei.
  • Noua reglementare este îngăduitoare cu cel care nu a solicitat în litigiul primar şi repunerea în situaţia anterioară, statornicind două taxe judiciare raportate la valoare, „suportabile” de către reclamant.

2. Cererile formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială [art. 6 alin. (4)]

Distincţia dintre aceste cereri se face în raport de caracterul evaluabil ori neevaluabil în bani:

  • dacă cererea este neevaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 20 lei (faţă de 10 lei în reglementarea precedentă);
  • dacă cererea este evaluabilă în bani:
  • dacă valoarea acesteia ≤ 2.000 lei, se taxează cu 50 lei;
  • dacă valoarea > 2.000 lei, se taxează cu 200 lei.

Anterior, cererea de ordonanţă preşedinţială evaluabilă în bani se calcula „la valoare”, potrivit regulilor generale, motiv pentru care, în cele mai multe dintre cazuri, achitarea taxei judiciare de timbru reprezenta o „corvoadă” pentru justiţiabilul „însetat” de dreptate. Stabilirea a două taxe judiciare de timbru fixe relativ reduse care depind de valoarea obiectului cererii este binevenită şi încurajatoare pentru cei interesaţi să apeleze la această procedură.

3. Unele cereri taxabile cu 50 de lei

Potrivit Ordonanţei, cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva hotărârilor prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat, hotărârii prin care s-a luat act de renunţarea la dreptul pretins, hotărârii prin care s-a luat act de renunţarea la judecată, hotărârii prin care se încuviinţează învoiala părţilor se taxează cu 50 lei.

Remarcăm faptul că Ordonanţa stabilește o taxă judiciară de timbru fixă numai pentru căile de atac exercitate împotriva hotărârilor prin care litigiul a fost soluționat de către instanță, fără a intra în cercetarea fondului, prin admiterea anumitor excepții, expres şi limitativ prevăzute – prematuritatea, inadmisibilitatea, prescripția și autoritatea de lucru judecat.

Neincluzând şi celelalte excepţii procesuale (excepțiile lipsei calităţii procesuale active sau pasive, a lipsei interesului, etc.), legiuitorul a instituit o discriminare nejustificată unor situaţii de fapt asemănătoare, fără a avea la bază o justificare raţională şi rezonabilă.

Soluția firească ar fi fost ca taxa judiciară de timbru fixă, în cuantum de 50 de lei, să fie datorată pentru formularea apelului ori, după caz a recursului îndreptat împotriva hotărârilor prin care instanțele au soluționat procesul prin admiterea oricărei excepții (indiferent dacă este vorba de o excepție de procedură sau una de fond).

Instituirea unei taxe judiciare de timbru de numai 50 de lei este binevenită în ceea ce priveşte atacarea cu recurs a hotărârilor prin care se ia act de renunţarea la judecată, de renunţarea la drept ori cele prin care se încuviinţează învoiala părţilor.

4. Cererea pentru exercitarea căii de atac care vizează numai considerentele hotărârii se timbrează, în toate situaţiile cu 100 de lei [art. 25 alin. (3)].

Consacrarea expresă în NCPC a posibilităţii îndreptării căii de atac exclusiv împotriva considerentelor hotărârii aducea în discuţie chestiunea taxării unei asemenea cereri. În mod firesc, Ordonanţa a optat pentru stabilirea unei taxe judiciare fixe.

5. Recursul, recursul incident şi recursul provocat împotriva hotărârilor judecătoreşti [art. 24]

Taxarea în materie de recurs se face în raport de motivul de recurs invocat:

  • dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 NCPC taxa va fi de 100 lei; indiferent dacă se invocă unul, două ori mai multe motive, taxa va fi aceeaşi – de 100 de lei.
  • dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material:
  • pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; legiuitorul a considerat că, în acest caz, judecătorul are de realizat verificări jurisdicţionale amănunţite care trebuiesc raportate la valoarea contestată; taxa nu va putea fi însă mai mică de 100 de lei;
  • pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.

6. Contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei – 20 lei  [art. 11 alin. (1) lit. c)]

Un element de noutate introdus prin Ordonanță îl reprezintă și stabilirea cuantumul taxei judiciare de timbru datorate pentru formularea unei contestații privind tergiversarea procesului și pentru formularea plângerii împotriva hotărârii prin care a fost soluționată contestația privind tergiversarea procesului.Perceperea unei taxe judiciare de timbru, fie ea și într-un cuantum relativ redus (20 de lei), poate fi considerată ca fiind contrară scopului pentru care a fost reglementată instituția contestației privind tergiversarea procesului, și anume, asigurarea respectării dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil; de aceea, în opinia noastră, contestaţia ar fi trebuit scutită de taxă judiciară de timbru.

7. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept [art. 520 alin. (13) NCPC]

Un alt element de noutate îl reprezintă reglementarea modalităţii de timbrarea a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.O asemenea cerere este, în mod firesc scutită de la plata taxei judiciare de timbru prin înseși dispozițiile NCPC care reglementează acest mecanism; prevederea ar fi trebuit însă să se regăsească în legislaţia taxelor de timbru iar nu în NCPC.Rațiunea pentru care cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este scutită de la plata taxei judiciare de timbru este aceea că organul care are calitatea procesuală activă de a formula o astfel de cerere este chiar instanța de judecată (!).

8. Avansarea remuneraţiei curatorului special [art. 48, art. 49]

Un element de noutate introdus prin intermediul Ordonanţei îl reprezintă reglementarea modalității de avansare a onorariului curatorului special numit în condițiile art. 58 și art. 167 NCPC. Este de neînţeles de ce a optat legiuitorul pentru inserarea unei asemenea prevederi în legislaţia aplicabilă taxelor judiciare de timbru (!); atât vreme cât instituţia curatorului special este reglementată de NCPC iar avansarea remuneraţiei nu este în legătură directă cu achitarea taxelor judiciare de timbru, această prevedere trebuia să se regăsească în actul normativ cadru în materie procesual civilă.

Modalitatea de stabilire a remunerației curatorului special este reglementată de art. 58 alin. (4) din NCPC, iar nu de Ordonanţă. Acest text de lege stabilește că dreptul de a fixa cuantumul remunerației provizorii și ulterior finale este de resortul instanței.

Cuantumul remunerației curatorului special va trebui apreciată in concreto, de la caz la caz, raportat la durata mandatului curatorului special, durata estimată a procesului, complexitatea şi volumul activităţii desfăşurate.

Ordonanţa suplimentează dispozițiile din NCPC stabilind persoana căreia îi incumbă obligația de a avansa remunerația curatorului special ori fondul din care se avansează această plată:

  • Persoana ale cărei interese sunt protejate prin numirea curatorului;
  • Cealaltă parte, dacă o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.
  • De la bugetul statului, în cazurile urgente care nu suferă amânare conform art. 49 alin. (1).
  • Sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie a curatorului special constituie cheltuieli judiciare, care vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.

Concluzii

Ordonanţa reprezintă, în mod neîndoielnic, o importantă reformă în materia taxelor judiciare de timbru.

Totuşi, pe parcursul succintei noastre analize am identificat, o serie de neajunsuri generate de modalitatea discutabilă de adoptarea a noii reglementări, de incompatibilităţile dintre noua reglementare şi normele metodologice ale Legii nr. 146/1997, neabrogate expres de către legiuitor, de viziunea uneori simplistă a legiuitorului şi de reglementarea într-un act normativ dedicat taxelor judiciare de timbru a unor chestiuni care exced obiectului Ordonanţei.

Nu ne rămâne decât să sperăm că, în viitor, actul normativ-cadru în materia taxelor judiciare de timbru va fi racordat la realităţile actuale, corijându-se neajunsurile semnalate.


[1] Referirile la articole de lege din cuprinsul prezentului material vor fi considerate ca fiind făcute la Ordonanţă, cu excepţia cazului în care se indică expres altfel.
[2] D.N. Theohari, C.M. Ilie, M.A. Bîrlog, B. Cristea, Legea nr. 146/1997 comentată, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 95.


Liviu-Alexandru VIOREL
Avocat Senior, MUŞAT ŞI ASOCIAŢII

Alexandru OANĂ
avocat Senior, ONV LAW

Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Aflaţi mai mult despre , , , , ,
JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill pentru facturare.

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

CariereEvenimenteProfesioniştiRLWCorporate