Secţiuni » Arii de practică » Litigation » Procedură civilă
Procedură civilă
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
9 comentarii

Limitele de apreciere în soluţionarea cererii de reexaminare – art. 200 alin. 6 NCPC


11.07.2013 | Vasile BOZEȘAN
Secţiuni: Procedură civilă, RNSJ
JURIDICE - In Law We Trust

Una din problemele apărute în practică este cea legată de aspectele pe care judecătorul care soluţionează cererea de reexaminare pe temeiul art. 200 alin. 6 NCPC poate/trebuie să le verifice dar, mai ales, limitele sale de apreciere când statuează asupra legalităţii măsurii de anulare a cererii introductive dispuse de completul iniţial.

Adeseori, diferenţele existente cu privire la maniera de interpretare a dispoziţiilor art. 194-200 NCPC (una strictă versus una laxă, permisivă) se reverberează insidios şi, din păcate, pernicios şi în planul activităţii de control al încheierii prin care s-a dispus anularea cererii.

Potrivit art. 200 alin. 6 NCPC, se poate reveni asupra măsurii anulării dacă (1) aceasta a fost dispusă eronat sau dacă (2) neregularităţile au fost înlăturate în teremenul acordat.

(1) Măsura a fost dispusă eronat

Pentru a stabili dacă măsura a fost dispusă eronat, judecătorul cererii de reexaminare trebuie să verifice, în primul rând, dacă neregularităţile invocate de completul iniţial vizează elemente privitoare la forma şi cuprinsul cererii prevăzute expres de art. 194-197 NCPC. În măsura în care anularea s-a dispus pentru lipsa altor elemente decât cele menţionate în art. 194-197 NCPC, anularea a fost nelegală.

În al doilea rând, trebuie să verifice dacă neregularitatea chiar exista la momentul formulării cererii, fiind posibil ca judecătorul iniţial să nu observe o anumită menţiune din cerere sau un anumit înscris care ar fi făcut satisfăcută cerinţa respectivă (de pildă, cu toate că reclamantul nu şi-a indicat domiciliul sau CNP-ul, a atașat la dosar copia cărţii sale de identitate).

În al treilea rând, trebuie să verifice dacă reclamantului i-a fost pus în vedere, corect, să îndeplinească neregularitatea. Respectiv, trebuie să existe consonanţă între neregularitatea pentru care s-a dispus anularea şi cea pusă în vedere reclamantului, din comunicarea adresată acestuia trebuind să reiasă clar şi neechivoc ceea ce i se solicită reclamantului. Tot în acest context, trebuie verificat dacă au fost respectate prevederile legale privitoare la comunicare (de pildă, viciul există dacă, prin raportare la art. 168 alin. 8 NCPC, actul a fost depus în cutia poştală fără a se indica motivul – lipsa destinatarului sau a altor persoane sau refuzul acestora de a-l primi).

De asemenea, trebuie verificat faptul că i s-a asigurat reclamantului termenul de 10 zile prevăzut de art. 200 alin. 2 NCPC, acest termen neputând fi redus asemănător termenelor pentru depunerea întâmpinării sau a răspunsului la întâmpinare, potrivit art. 201 NCPC.

În schimb, considerăm că nu este posibil a se aprecia asupra manierei “prea stricte” sau “prea rigide” (cum a fost denumită în practică) cu care completul iniţial a constatat neîndeplinirea cerinţelor art. 194-197 NCPC.

Cu alte cuvinte, în soluţionarea cererii de reexaminare, judecătorul nu poate face evaluări asupra importanţei elementului omis de reclamant în formularea cererii de chemare în judecată, a cărui lipsă a fost sancţionată de completul iniţial. Art. 200 alin. 2 teza a II-a NCPC exceptează expres de la sancţiunea anulării doar obligaţia de a desemna un reprezentant comun, subliniind astfel necesitatea anulării cererii pentru oricare dintre celelelalte elemente, alin. 3 al art. 200 prevăzând expres că “se dispune anularea cererii”.

Toate elementele prevăzute de art. 194-197 NCPC sunt prevăzute expres şi obligatoriu, neexistând o ierarhie a importanţei acestora, fiecare dintre aceste elemente fiind impuse dintr-o anumită raţiune (identificarea cu certitudine a părţilor, asigurarea drepturilor substanţiale sau procedurale ale acestora, celeritatea procedurii, administrarea eficientă a probatoriului, evitarea abuzului de drept, etc.), raţiune necenzurabilă de către instanţă.

Cu titlu de exemplu, necesitatea indicării CNP-ului părţilor (al pârâtului, când este posibil), deşi parte un element lipsit de importanţă care nu ar justifica anularea cererii, poate ridica probleme atât în procedura de punere în executare a hotărârii (existând localităţi rurale în care mai multe persoane au acelaşi nume şi prenume, iar identificarea adresei-stradă si număr lipseste cu desăvârşire), cât si din perspectiva art. 425 alin. 1 lit. c NCPC care prevede clar conţinutul dispozitivului hotărârii.

Nu clamăm necesitatea unei abordări exagerat de stricte în procedura regularizării (fiind indicat, intr-adevăr, a se reveni cu o nouă comunicare către reclamant când nu există certitudinea faptului că a fost încunostiinţat şi că a înţeles aspectele privind  lipsurile cererii sale, tot astfel cum anumite neregularităţi pot fi remediate, e drept nu fără riscuri sau alte inconveniente, pe parcursul procesului sau când e posibilă aplicarea art. 149 alin. 3 teza I NCPC), însă trebuie făcută clar o distincţie, pe de o parte, între  maniera în care completul iniţial asigură respectarea de către reclamant a exigenţelor legate de forma şi conţinutul cererii sale, iar pe de altă parte, modul în care completul subsecvent verifică aplicarea dispoziţiilor respective.

În măsura în care completul iniţial a rămas în limitele trasate de dispoziţiile art. 194-197 NCPC, anulând cererea pentru lipsa unuia dintre aceste  elemente, completul învestit cu soluţionarea cererii de reexaminare nu va putea reveni asupra măsurii pe considerente legate de “stricteţe” sau “rigiditate” a completului iniţial, ci va trebui să verifice, exclusiv, dacă au fost respectate dispoziţiile legale.

Calea de atac a cererii de reexaminare pe temeiul art. 200 alin. 6 NCPC se distinge, din această perspectivă, de alte situaţii în care un complet controlează soluţiile altor complete ale aceleiaşi instanţe, când completul subsecvent poate şi chiar trebuie să facă aprecieri impuse fie prin readministrarea şi aprecierea probelor (cererea în anulare – 1023 NCPC ), fie prin verificarea elementelor constitutive ale abaterii judiciare şi chiar individualizarea sancţiunii (cererea de reexaminare a amenzii judiciare – art. 191 NCPC).

Concluziv, în cererea de reexaminare din procedura regularizării, completul de control nu-şi poate transpune în soluţia pe care o pronuntă propria-i viziune asupra caracterului strict sau dimpotivă lax al manierei de interpretare a dispoziţiilor art. 194-197 NCPC în ceea ce priveşte importanta sau necesitatea existenței în cerere a elementelor menţionate de textele respective.

(2) Neregularităţile au fost înlăturate

În primul rând, pentru a se admite cererea de reexaminare, este necesar ca neregularităţile să fi fost înlăturate.

Privitor la momentul până la care lipsurile au fost complinite trebuie distins între mai multe situaţii:

a) neregularităţile au fost înlăturate în termenul de 10 zile prevăzut de art. 200 alin. 1 NCPC , caz în care cererea de reexaminare se admite

Mai întâi, trebuie calculat termenul de 10 zile, care fiind un termen procedural, se calculează potrivit art. 181 alin. 1 pct. 2 NCPC, ziua în care începe să curgă termenul şi ziua în care se împlineste, neintrând în calculul termenului (de pildă, un termen care începe să curgă pe data de 3 a lunii se va împlini pe data de 14, şi nu pe 15, cum greşit se apreciază uneori).

Atenţia în calculul termenului se impune cu atât mai mult cu cât aplicaţia din sistemul ECRIS indică uneori un calcul greşit, scurtând termenul cu o zi, ceea ce poate afecta drepturile reclamantului.

De asemenea, când ultima zi a a termenului cade într-o zi nelucrătoare (week-end sau sărbătoare legală), termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează (art. 181 alin. 2 NCPC).

Actele depuse la poştă, servicii specializate de curierat, unităţi militare sau locuri de detenţie, înăuntrul termenului de 10 zile vor fi considerate ca fiind făcute în termen, indiferent că au sosit la instanţă înainte sau după anularea cererii, inclusiv până la momentul soluţionării cererii de reexaminare (art. 183 NPC), făcându-se, dacă se impune şi aplicarea dispoziţiilor art. 184 NCPC. Tot astfel, actul va fi considerat ca depus la instanţă în termen dacă au fost respectate dispoziţiile art. 182 alin. 2 NCPC , privind programul grefei instanţei cu publicul.

b) neregularităţile au fost îndeplinite după expirarea termenului de 10 zile dar înainte de anularea cererii, caz în care cererea de reexaminare se admite

Depăşind paradigma unei interpretări strict gramaticale a art. 200 alin. 6 NCPC care face vorbire de “termenul acordat potrivit alin. 2”, apreciem că, dacă lipsurile au fost remediate după expirarea termenului de 10 zile, dar mai înainte de anularea cererii de chemare în judecată, cererea de reexaminare se admite şi se revine asupra măsurii, întrucât completul iniţial trebuia să dispună prin raportare la înscrisurile, conţinutul şi forma cererii existente la momentul pronunţării, cu aplicarea dispoziţiilor art. 177 alin. 3 NCPC.

Precizăm că este necesar ca dovezile privind înlăturarea neregularităţilor după expirarea termenului să existe la dosar la momentul în care completul iniţial a luat spre examinare regularitatea cererii. Anularea cererii va fi considerată ca perfect legală chiar dacă ulterior se constată că reclamantul a depus actul la poştă/unitate militară/serviciu de curierat, dar după expirarea termenului.

În acelaşi context, dacă actul depus peste termen, dar ajuns la instanţă înainte de pronunţarea anulării, nu exista la dosar din culpa personalului instantei, apreciem, pentru identitate de regim cu cel aplicabil reclamantului care a depus anterior pronuntării actul la instanţă, că va trebui admisă cererea de reexaminare. În nici un caz, însă, nu se va putea reveni asupra anulării când actul a fost depus la instanţă, peste termen, în aceeaşi zi în care s-a pronunţat anularea, pe motiv că judecătorul nu a aşteptat să-i fie aduse actele comunicate de la mapa cu înscrisuri primite de grefă.

c) neregularităţle au fost îndeplinite după expirarea termenului, între momentul anulării cererii de chemare în judecată şi soluţionarea cererii de reexaminare, caz în care cererea de reexaminare se respinge

Într-un atare caz, cererea de reexaminare se respinge, nulitatea neputând fi acoperită prin complinirea ulterioară a lipsurilor, completul iniţial pronunţând o soluţie legală prin raportare la cuprinsul cererii din acel moment.

Această situaţie nu va putea fi, sub nici o fomă, asimilată cu cazurile în care în căile de atac recurentul/apelantul depune un înscris pe care a omis/refuzat să îl depună în prima instanţă, determinând astfel instanţa de control să revină asupra soluţiei instanţei inferioare.

Se impune o precizare care evocă problematica limitelor de apreciere ale completului învestit cu cererea de reexaminare. Fără îndoială că este recomandat ca după expirarea termenului de 10 zile, completul iniţial, căruia i s-a repartizat dosarul, să aştepte 2-3 zile pentru a se asigura că lipsurile nu au fost complinite  prin expedierea de către reclamant a actului prin poştă au alte căi de transmitere la distanţă care presupun trecerea unui interval de timp. Însă, foarte important, subliniem că nimic nu împiedică judecătorul să procedeze la anularea cererii de îndată ce termenul a expirat, chiar in ziua imediat următoare împlinirii termenului. Din această perspectivă, faptul că reclamantul a înţeles să se conformeze solicitărilor instanţei, însă tardiv, după expirarea termenului, nu justifică admiterea cererii de reexaminare atâta vreme cât soluţia de anularea a fost una legală, neexistând vreun text de lege care să-i impună judecătorului să amâne examinarea regularităţii cererii după împlinirea termenului.

Astfel, și în acest plan, completul care soluţionează cererea de reexaminare nu poate conferi atitudinii reclamantului – care complineşte lipsurile cererii sale doar după expirarea termenului şi dupa anularea cererii – valențe de  bună-credinţă şi diligenţă post factum, care i-ar sustrage cererea sa de la aplicarea sancţiunii nulităţii, dispuse anterior în mod legal.

jud. Vasile BOZEŞAN

Cuvinte cheie: , ,
Vă invităm să publicaţi şi dvs., chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Totuşi, vă rugăm să vă familiarizaţi cu obiectivele şi valorile Societătii de Stiinţe Juridice, despre care puteti ciţi aici. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa de e-mail redactie@juridice.ro!

JURIDICE.ro foloseşte şi recomandă My Justice

Autori JURIDICE.ro
Juristi
JURIDICE pentru studenti
JURIDICE NEXT









Subscribe
Notify of

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

9 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.

↑  Înapoi în partea de sus a paginii  ↑
Secţiuni          Noutăţi     Interviuri     Comunicate profesionişti        Articole     Jurisprudenţă     Legislaţie         Arii de practică          Note de studiu     Studii
 
© 2003-2023 J JURIDICE.ro