Secţiuni » Arii de practică
BusinessAchiziţii publiceAfaceri transfrontaliereAsigurăriBankingConcurenţăConstrucţiiCorporateComercialCyberlawEnergieFiscalitateFuziuni & AchiziţiiGamblingHealth & PharmaInfrastructurăInsolvenţăMedia & publicitatePiaţa de capitalProprietate intelectualăTelecom
ProtectiveData protectionDreptul familieiDreptul munciiDreptul sportuluiProtecţia consumatorilorProtecţia mediului
LitigationArbitrajContencios administrativContravenţiiDrept penalMediereProcedură civilăRecuperare creanţe
Materii principale: CyberlawDreptul Uniunii EuropeneDrept constituţionalDrept civilProcedură civilăDrept penalDreptul muncii
Drept civil
ConferinţeDezbateriCărţiProfesionişti
STOICA & Asociatii
 
Print Friendly, PDF & Email

Calitatea legislaţiei şi consecinţele asupra activităţii justiţiei. Despre neretroactivitate
22.07.2013 | Ștefan DEACONU

O analiză a legislației adoptate de către Parlamentul României în ultima perioadă ne arată o serie de imperfecțiuni care au consecințe asupra activității justiției. Legi neclare, interpretabile, fără o predictibilitate sau lipsite de un studiu aprofundat asupra consecințelor practice pe care le pot avea sunt doar câteva dintre cauzele care, în final, determină judecătorul să pronunțe hotărâri ce nemulțumesc nu doar una din părțile implicate în proces, ci, de cele mai multe ori, ambele părți din proces.

Pornind de la această constatare, m-am gândit să scot în evidență câteva exemple din legile intrate în vigoare în ultimele luni, dar și din jurisprudența Curții Constituționale pronunţată în această perioadă cu privire la efectele aplicării în timp a legii.

Unul dintre principiile dreptului este cel al neretroactivității legii. Cu alte cuvinte, o lege nu se poate aplica decât pentru situații viitoare, ce iau naștere ulterior intrării în vigoare a unei legi. Logica este cât se poate de simplă deoarece ar fi absurd să pretinzi unor subiecte să răspundă pentru comportamente sau pentru conduita avute anterior intrării în vigoare a unei legi. Orice lege reglementează conduita şi comportamentul unui subiect de drept de la momentul intrării în vigoare al unei legi. Cu toate acestea, sunt numeroase situațiile în care sunt aprobate și intră în vigoare legi care se aplică retroactiv și care creează o serie de probleme atât celor care trebuie să aplice legea, cât și destinatarilor legii (cetățenii).

Renegocierea clauzelor contractuale contra voinței părților

Un exemplu îl constituie prevederile art. 37 şi 38 din Legea nr. 154/2012 privind regimul infrastructurii reţelelor de telecomunicaţii electronice. La art. 37 alin. (3) din această lege se prevede că În cazul proiectelor de instalare de infrastructură realizate ori în curs de realizare prevăzute la art. 10 alin. (2), autorităţile administraţiei publice centrale sau locale care participă ori sprijină realizarea acestor proiecte sau le finanţează au obligaţia de a transmite ANCOM condiţiile tehnice şi economice în care se realizează accesul furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice, în vederea aplicării art. 10 alin. (3), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ANCOM poate solicita modificarea sau completarea condiţiilor propuse.”

De asemenea, la art. 38 alin. (3) se stabileşte că „La solicitarea furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice sau din oficiu, clauzele cuprinse în contractele deja încheiate prin care se stabileşte accesul furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice la proiectele prevăzute la art. 10 alin. (2) vor fi modificate, în vederea asigurării respectării condiţiilor tehnice şi economice stabilite în conformitate cu dispoziţiile art. 37 alin. (3).

Art. 10 la alin. (2) şi (3) prevede că „(2) În cazul proiectelor de instalare de infrastructură realizate cu participarea sau sprijinul autorităţilor administraţiei publice centrale ori locale sau finanţate, total ori parţial, din fonduri publice, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice beneficiază de acces deschis la această infrastructură pentru o perioadă de cel puţin 7 ani, cu respectarea principiilor nediscriminării, proporţionalităţii şi obiectivităţii. (3) Condiţiile tehnice şi economice în care se realizează accesul la infrastructură al furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice în cazul prevăzut la alin. (2) se stabilesc cu avizul conform al ANCOM.

Pe de o parte, textul de lege este imprecis stabilind, spre exemplu, la art. 10 alin. 3 că toate „… condiţiile tehnice şi economice în care se realizează accesul la infrastructură al furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice… se stabilesc cu avizul conform al ANCOM„. Practic, din acest text nu reiese clar cine stabileşte „condiţiile tehnice şi economice în care se realizează accesul la infrastructură al furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice„. În mod normal, părţile implicate în proiect ar trebui să stabilească aceste condiţii, însă „avizul conform” al ANCOM transformă această instituţie a statului în parte care este implicată activ în procesul de stabilire a condiţiilor tehnice şi economice.

Pe de altă parte, textul de lege are şi o problemă de retroactivitate deoarece prevede că toate „… clauzele cuprinse în contractele deja încheiate prin care se stabileşte accesul furnizorilor de reţele de comunicaţii electronice… vor fi modificate, în vederea asigurării respectării condiţiilor tehnice şi economice stabilite în conformitate cu dispoziţiile art. 37 alin. (3)” (adică, în vederea stabilirii de către ANCOM a a acestor condiţii – subl. ns.).

Recalcularea pensiilor sau beneficiul dreptului câștigat?

Un alt exemplu îl constituie, de data aceasta, prevederile unei legi asupra cărora s-a pronunţat Curtea Constituţională. Prin Decizia nr. 18 din 22 ianuarie 2013 (M. Of. nr. 98/19.02.2013), Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor care prevăd că „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare: […] c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;”.

Deşi Curtea a respins această excepţie, stabilind că problema de fapt nu este una de constituţionalitate, ci, mai degrabă, este o problemă de „previzionare inexactă a efectelor Legii nr. 119/2010, fapt care nu reprezintă, însă, un aspect de neconstituţionalitate„, în opinia separată la această Decizie, unul dintre judecătorii Curţii (opinia judecătoarei Aspazia Cojocaru) a opinat că „…nu numai prevederile art. 1 lit. c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, ci întreaga lege, întrucât încalcă dispoziţii şi principii prevăzute de Constituţia României. Astfel, prevederile art. 1-5 şi art. 12 din lege încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii… Aşadar, o lege se aplică… situaţiilor născute numai după adoptarea ei, exercitându-şi acţiunea asupra faptelor care se vor produce ulterior intrării sale în vigoare, nu şi situaţiilor anterioare, trecute (facta praeterita), cu toate efectele care s-au produs şi se produc în timp, datorită situaţiei create la acel moment. Or, aplicarea în timp a unei legi este guvernată de principiul neretroactivităţii legii noi…

Retroactivitatea legii în cazul în care ea prevede sancțiuni contravenționale mai favorabile

Tot în jurisprudenţa Curţii, prin Decizia nr. 101 din 28 februarie 2013 (M. Of. nr. 290/22.05.2013), Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra art. II alin. (6) din OG nr. 29/2011 pentru modificarea şi completarea OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală declarându-l neconstituţional.

Textul de lege declarat neconstituţional are următorul cuprins: „Prevederile art. I pct. 89 sunt aplicabile faptelor constatate după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, cu excepţia faptelor săvârşite în legătură cu serviciile intracomunitare. Prevederile art. I pct. 89 se aplică faptelor în legătură cu serviciile intracomunitare, săvârşite după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.

Curtea Constituţională a stabilit cu această ocazie că „… o normă juridică acţionează în timp din momentul intrării ei în vigoare şi până în momentul ieşirii sale din vigoare şi se bucură de prezumţia de constituţionalitate… Orice lege se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, care are efecte şi asupra raporturilor juridice penale sau contravenţionale născute anterior intrării sale în vigoare„.

De aceea, Curtea a considerat că „textul criticat exclude competenţa instanţei de judecată în stabilirea şi aplicarea reglementării contravenţionale mai favorabile, pe de o parte, pentru sancţionarea faptelor în legătură cu serviciile intracomunitare constatate după data intrării în vigoare a ordonanţei, dar săvârşite înainte de această dată, sau pentru faptele săvârşite şi constatate înainte de această dată, dar a căror sancţiune nu a fost executată, şi, pe de altă parte, pentru sancţionarea faptelor în legătură cu alte servicii decât cele intracomunitare săvârşite şi constatate înainte de data intrării în vigoare a ordonanţei, dar a căror sancţiune nu a fost executată…„.

Prescripția care duce la înlăturarea răspunderii penale

Prin Decizia nr. 1092 din 18 decembrie 2012 (M. Of. nr. 67/31.01.2013), Curtea Constituţională a stabilit că prevederile art. 124 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârşite sub imperiul legii vechi.

Art. 124 din Codul penal are următorul conţinut: „Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut la art. 122 este depăşit cu încă o dată„.

Analizând conţinutul art. 124 din Codul penal, Curtea Constituţională a considerat că acesta nu dispune nimic cu privire la conflictul de legi în timp. Prin urmare, câtă vreme prescripţia specială este o cauză care înlătură răspunderea penală, este evident că împlinirea sa sub imperiul legii vechi este mai favorabilă decât împlinirea prevăzută de legea nouă, deoarece aceasta din urmă măreşte intervalul de timp ce poate genera neaplicarea unei pedepse. Altfel spus, termenul de prescripţie specială prevăzut de legea veche are valenţe constituţionale în măsura în care ultraactivează aplicându-se faptelor comise sub imperiul său şi care, în acord cu principiul securităţii juridice, nu au fost judecate definitiv până la apariţia legii noi.

Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie, „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile„. Prin urmare, Legea fundamentală a statuat că ori de câte ori există norme mai favorabile acestea vor fi aplicabile fie retroactivând, fie ultraactivând. Împrejurarea că în alte legislaţii europene este posibilă extinderea termenului de prescripţie şi aplicarea imediată a noii reglementări izvorăşte din îndeplinirea unor condiţii cumulative referitoare la caracterul de normă procesual penală a prescripţiei şi la imprescriptibilitatea infracţiunilor de omor, a crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii.

Exemple de genul celor semnalate până acum pot continua, însă ceea ce vreau să scot în evidenţă este lipsa de claritate, predictibilitate şi viziune a legiuitorului. Această lipsă afectează grav nu doar viaţa de zi cu zi a fiecăruia dintre noi care trebuie să facem faţă unui număr tot mai mare de legi pe care trebuie să le cunoaştem şi să le respectăm, dar şi actul de justiţie. O justiţie dreaptă se face după legi clare. La umbra unei legi neclare stă totdeauna arbitrariul, iar arbitrariul conduce spre nedreptate.

prof. univ. dr. Ștefan DEACONU
Avocat Partener LEAUA & ASOCIAȚII


Aflaţi mai mult despre , , , , ,

Puteţi publica şi dumneavoastră pe JURIDICE.ro. Publicăm chiar şi opinii cu care nu suntem de acord. JURIDICE.ro este o platformă de exprimare. Publicarea nu semnifică asumarea de către noi a mesajului. Pentru a publica vă rugăm să citiţi Condiţiile de publicare, Politica privind protecţia datelor cu caracter personal şi să ne scrieţi la adresa redactie@juridice.ro!







JURIDICE.ro utilizează şi recomandă SmartBill
JURIDICE GOLD pentru studenţi foarte buni, free
Newsletter JURIDICE.ro
Youtube JURIDICE.ro
Instagram JURIDICE.ro
Facebook JURIDICE.ro
LinkedIn JURIDICE.ro

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Important: Descurajăm publicarea de comentarii defăimatoare. Vor fi validate doar comentariile care respectă Politica JURIDICE.ro şi Condiţiile de publicare.